Page 53 - Drumul_socialismului_1967_01

Ministrul afacerilor externe al Olandei
P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E , U N IŢ I V A 1
B 1 3 a adresat o telegramă de mulţumire

tovarăşului Corneliu Mănescu
108 ani de la Unirea
La întoarcerea sa în patrie Joseph primă, de asemenea, convingerea că
Luns, ministrul afacerilor externe al reuşita vizitei sale si convorbirile
Principatelor Române Olandei, a trimis ministrului aface­ cordiale şi fructuoase avute cu se­
rilor externe al Republicii Socialiste cretarul general al Comitetului Cen­
tral al Partidului Comunist Român,
România, Corneliu Mănescu, o tele­ Nicolae Ceauşescu, cu preşedintele
• Alexandru Ioan gramă prin oare mulţumeşte, în nu­ Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe
mele său personal şî al membrilor
delegaţiei, pentru călduroasa primi­ Maurer, şi cu ministrul afacerilor ex­
re şi ospitalitate de care s-a bucu­ terne. Corneliu Mănescu, vor întări
Buza la Deva rat în Republica Socialistă România. legăturile româno-olandeze şi vor pu­
tea servi cauzei păcii.
Ministrul de externe olandez îşi ex­
d ANUL XIX. NR. 3748 JOI 19 IANUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI

Plecarea unei delegaţii de ziarişti
La C. 5. H unedoara
A • A T • •
romani in lumsia

ENTUZIASM EXISTA, Externe al Republicii Tunisiene, la 18 pentru o vizită de documentare. De­
La invitaţia Ministerului Afacerilor
ianuarie, a plecat spre Tunis, o de­ legaţia este condusă de Nicolae
legaţie oficială de ziarişti români, Puicea, sef de redacţie la Agerpres.
DAR CON DIŢII

TEHNICO-MATERIALE F. C. Orăstie sînt CANDIDAŢII F.D.P.
Chimiştil de la

bine cunoscuţi
pentru calitatea
NU PESTE TOT prodi selor ce le
realizează. Ei sînt
cu ma­
înzestraţi
şini moderne de Misiunea încredinţată
In primele zile ale anului, ziarul ţia pneumatică de pe vagonul cîntar mare productivi­
consemna la loc de frunte cele din­ a îngheţat imobilizînd funcţionarea tate.
ţii tone de metal date peste plan de cîntarului. Au existat şi alte lipsuri. In fotografie, as­
siderurgiştii hunedoreni. Se expri­ Mergînd pe fluxul metalului intîl- deputaţilor a ( o s t îndeplinită
mase chiar părerea câ: „Semne bune nim alte surprize neplăcute. Din pect din atelierul
anu) are".,. Conducerea tehnică a şapte laminoare numai patru se pot de mase plastice
combinatului dădea toate garanţiile mindrî cu realizarea planului fizici In comuna Baia de Cris, raionul In afara contribuţiei băneşti, votată
câ există create condiţii tehnico-ma- Inginer Valerian Martineac, şeful Brad, se simţea lipsa unei scoli gene­ în adunări populare, cetăţenii au asi­
leriale pentru ridicarea întregii ac- laminorului 650 mm. Foi:o : V. ONOIU rale de 8 an ilocu itorii satului Lun­ gurat în mod voluntar însemnate can­
livităţi economice pe o nouă Ireap- „Prea multe n-am de spus. Tot ca, solicitau construirea unui cămin tităţi de materiale de construcţii.
lă calitativ superioară. minusul de 120 tone laminate finite cultural modern şi spaţios unde să-şi Deputaţii au fost în fruntea acestei
Bilanţul primei decade ne-a oferit l-am pierdut într-o singură zi, cînd petreacă în mod plăcut timpul liber, acţiuni. De pildă, Virgil Tisu, din
din nou prilejul sâ facem aprecieri am avut o avarie la una din caje, intr-un alt sat, la Caraci, se punea Ţebea, împreună cu cetăţenii din cir­
bune la adresa sideruVgiştilor, dar care a durat 7 ore". problema ridicării unui local pentru cumscripţia sa, au contribuit la con­
cu unele rezerve. Interlocutorul nos­ şcoala de 4 ani, în locul celui vechi, strucţia şcolii din Baia de Cris, cu 8
Spunem aceasta tru a omis sâ ne m.c. piatră extrasă din carieră şi 4.000
pentru că primele spună ceva. Defec­ devenit necorespunzător. kg var.
sj-mplome ale u- 9 P rim e le s im p to m e ale li­ ţiunea a avut loc Sarcina înfăptuirii acestor obiective Deputatul Ioan Zerîu din Caraci,
ei pregătiri insu­ în data de 13 ia­ de larg interes cetăţenesc a revenii a contribuit personal cu 50 laţuri
ficiente a produc­ n e i p re g ă tiri in s u fic ie n te . nuarie. Ce sâ-i sfatului popular comunal si deputa­
ţiei şi aproviziona­ ® Ş a p te sec ţii n u şi-au re a ­ faci? Zi fără soţ, ţilor aleşi în martie 19G5. Cele con­ pentru acoperirea şcolii din sat. Da-
rea defectuoasă a liz a t p la n u l. cu ghinion...!? Şi semnate doar ca simple propuneri au vid Oprea, deputat în satul Lunca,
secţiilor productive $ D in t r o a v a rie s-au p ie rd u t unde mai pui că început să se concretizeze în lapte a participat activ împreună cu cei­
cu materii prime era şi vineri...?! S-a trecut la procurarea materialelor lalţi cetăţeni la tăiatul şî transportul
şi materiale, au 120 to n e la m in a te . Altfel, oamenii au şl la desfăşurarea lucrărilor. , materialului lemnos şi la procura­
Început sâ iasă la $ M in u s u ri o fe rite cu „ge­ exploatat destul rea altor materiale necesare con­
iveală. Nevoia de n e ro z ita te " de o ţe la ri de bine instalaţia. strucţiei căminului cultural, fapt care
materii prime şi Ceasul slab, as- a făcut ca noul lăcaş de cultură să
materiale s-a ac­ fie înălţat şl pus sub acoperiş în mai
ta-î ? ! puţin de 4 luni Au dovedit multă
centuat mai mult
în zilele următoare făcînd ca unele Inginer Nicolae Şerban, şeful lami­ preocupare, interes si hărnicie în
secţii să piardă plusul de producţie norului de benzi şi profile mijlocii. G A R A N Ţ IA UNEI CALITÂŢ activitatea gospodărească deputaţii
şi în cea de a 15-a zi a lunii ianua­ „Mergem bine. Avem un minus de Traian Micluţa, Viorica Rişcula. Ion
rie sâ figureze cu sute şi mii de tone 825 tone, dar îl vom recupera. A fost Bădău, Nicolae Indrieş şi alţii.
de melal în minus. laminorul oprit 10 ore pentru mon­ Prin munca şl grija deputaţilor şi
Situaţia producţiei încheiată pe tarea unor buclatoare şi alte mici in­ a sfatului popular, cu participarea şl
prima .jumătate a lunii nu este deloc tervenţii. sprijinul cetăţenilor, toate obiective­
favorabilă. Din cele 16 secţii de ba­ — Era planificată oprirea? deu ce determină pierderi foarte le amintite au fost date în folosinţă,
ză ale combinatului, 7 nu şi-au rea­ — Vreau insă să precizez câ o mari de căldură — ci intr-un atomi- într-un timp relativ scurt, la Baia de
lizat planul, fără sâ mai vorbim de parte din minus ni l-au oferit cu zor pe care-1 vom transfera de la o Cris s-a construit şi inaugurat o
riimicilate, calitate şi sortimente. „generozitate" oţolarii prin nelivra- întreprindere din ţară. Prin inter­ scoală generală modernă cu 8 săli de
Vrînd sâ cunoaştem mai în deta­ rea a 280 tone oţel calmat repregen- mediul acestuia se vor obţine nuan­ clasă, laboratoare şi alte dependinţe
liu cauzele care au determinat o ac­ tînd diferite mărci". ţe uniforme, în condiţiile reducerii necesare; copiii din Caraci, învaţă
tivitate de producţie slabă în prima destul de substanţiale a cheltuieli­ acum într-o şcoală nouă, iar cea ve­
jumătate a lunii, am solicitat păre­ Subscriem părerii exprimate de lor materiale de producţie. che a fost transformată în cămin cul­
rea mai multor conducători de sec- şeful laminorului de benzi, cu o ex­ Sfîrşitul#anului de producţie 1966 — Care sînt acestea şi la ce pro­ — Existenţa ac< stor neajunsuri a tural. Pentru locuitorii satului Lunca,
plicaţie. Chiar dacă oprirea lamino­ O serie de amendamente vor fi
iji din combinat. Iată ce ne-au de­ a constituit pentru fiecare colectiv duse? \ constituit un serio. „semnal de alar­ noul cămin cultural, dotat cu aparat
clarat. ciţiva dintre ei : rului n-a avut loc în buclucaşa zi de muncă prilejul sintetizării între­ Printr-o singură sesizare, unul mă" pentru noi. Me-au preocupat aduse şi sulfatului de mangan. Pen­ cinema, bibliotecă etc.r a devenit
Ing. Alexandru Doboly, şeful sec­ de 13 ianuarie, ghinion tot este: u­ gii activităţi şi, mai mult decît atîi. din beneficiari ne-â făcut cunoscut din primele zile ale existenţei lor. lru aceasta s-a înlocinit şi perfectat principalul loc de atracţie sl de des­
ţiei I furnaJe. nele piese au fost montate greşit, jalonarea drumului viitor, astfel in­ câ piesele injectate din material Drept urmare am preconizat un plan un proces tehnologic care se bazează tindere.
„In ultimii cinci ani este pentru altă dată, şî o dală tot trebuiau puse cit, la finele anului în care ne a- plastic penlru instalaţiile sanitare de măsuri, cu 40 de obiective, din pe procedeul reducerii cu pirită a Bilanţul realizărilor gospodăreşti
prima dată cînd secţia I furnale la locul lor...! flâm, sâ se poată spune câ activita­ prezentau exfolieri şi suprafeţe ru- care o bună parte vizează tocmai reziduurilor de Ia fabricarea pirolu- înfăptuite în perioada care a trecut
încheie prima jumătate a lunii ia­ Prima jumătate a lunii ianuarie tea economică s-a situat pe noi trep­ goase. Prinlr-o alta scrisoare, „E.lec- îmbunătăţirea calităţii. z.itei pentru baterii. Măsura în sine de la ultimele alegeri este mult mal
vizează folosirea resturilor obţinute
nuarie cu planul nerealizat. In mai n-a adus siderurgiştilor hunedoreni te, câ produselor livrate, calităţii a­ Iro-Banat" Timişoara ne-a mai se­ Mă voi referi deocamdată, la pro­ de la sărurile de mangan. Ea atra­ bogat. In toate satele aparţinătoare
*>uţin de 15 zile am rămas sub plan mult aşteptatele rezultate ce se în­ cestora, li s-au adăugat noi „cara­ sizat câ im anumit volum de plăcuţe dusele chimice Pentru obţinerea u­ ge după sine o economicitate ridi­ comunei, s-au construit si reparat
u 2000 tone fontă. Un asemenea re­ trezăreau Ja începutul anului, asigu- te". L-am rugat pe tovarăşul inginer din relon pentru accesorii electrice nei nuanţe uniforme a oxidului ro­ cată. elîminînd sărurile de magne­ drumuri şi străzi, s-au făcut lucrări
zultat nemulţumeşte întregul nostru rale cu alîta încredere de conduce­ Gheorghe Vaier, directorul Fabricii sosesc cu bavuri pronunţate şî cu şu şi creşterea conţinutului de oxizi ziu şi calciu care impurifîcau sicati- de înfrumuseţare. Au fost executate
colectiv, care a început cel de al doi­ rea combinatului. chimice Orâştie, să ne relateze des­ orificiile de fixare astupate. Pentru de fier vom construi, din fonduri de importante lucrări de amenajare sl
lea an al cincinalului cu holărîrea Cauzele unei producţii reduse de pre acţiunile ce se voi întreprinde o parte din sărurile de mangan, fo­ mică mecanizare, un cuptor de cal- vii ce ii prepară beneficiarul cu a­ întreţinere la locul istoric de la Ţe­
fermă de a consolida mai mult pres­ metal trebuie văzute in primul rînd în privinţa îmbunătăţirii produselor losite la fabricaţia bateriilor galva­ cinare. Cu ajutorul lui vom realiza jutorul produsului livrat de noi. bea, unde se află secularul gorun al
tigiul dobîndit. Ce folos însă câ din in aprovizionarea neritmicâ a sec­ chimice ce le va furniza unitatea ce nice,. au existat chiar refuzuri din nu numai o calitate mai corespun- __ Dar in vederea eliminării defi­ lui Horia şi mormintul lui Avram
lipsă de calcar, şpan şi minereu ţiilor cu materii prime şi materiale. o conduce. cauza conţinutului depăşit (peste 13 zâloaTCci vom determina efecte e­ cienţelor care au făcut obiectul re- Iancu.
n-am avut din ce produce fontă. Zile Deşi se cunoştea consumul zilnic de — Bilanţul încheiat la sfîrşilul a­ la suiâ) de substanţe insolubile în conomice favorabile: îmbunătăţirea Deputaţii aleşi în urmă cu doi ani
in şir au stat furnaliştii cu braţele calcar, s-a neglijat luarea din timp nului trecut ne-a prilejuit satisfac­ acid clorhidric După cum vedeţi, condiţiilor de muncă, reducerea^per­ claroaţiilor la produsele din mase şi-au îndeplinit astfel cum se cuvine
încrucişate privind furnalul gol. Fâ- a măsurilor cuvenite ajungîndu-se in ţii şi unele dezamăgiri, şi-a început volumul acestor sesizări şi refuzuri sonalului de deservire la jumătate plastice, ce măsuri se preconizează a misiunea încredinţată de cel care
cind un calcul sumar rezultă că în cele din urmă la un gol acut in a­ dînsul relatarea. Satisfacţii pentru nu este prea mare. Este totuşi în­ şi dublarea productivităţii muncii pe se lua? le-au dat votul. Pentru realizările ob­
perioada la care ne referim s-au în­ provizionare. câ ne-am realizat planul anual îna­ grijorător pentru câ proporţia vino­ operaţie. ţinute, pentru meritele lor, cei mal
registrat peste 300 ore de staţio­ Cu mai multă hotârîre trebuie sâ inte de termen şi ne-am achitat de văţiei asupra producerii lor ne a­ Inlerviu realizat de raulh dintre deputaţi sînt propuşi a­
nare". acţioneze în rezolvarea acestor pro­ toate sarcinile încredinţate. Dezamă­ La fabricarea oxidului galben, in­ cum din nou de către cetăţeni în a­
Inginer Ion Vasllescu, şeful secţiei bleme şi comitetul de partid. Nu giri: pentru câ printre evidenţele parţine. tr-un viitor apropiat, vom părăsi A OARGA dunări populare pentru a fl desem­
a IlI-a furnale. este îngăduit ca intr-o chestiune atit noastre a trebuit sâ „păstrăm" şi — Ce se va întreprinde pentru co sistemul rudimentar de muncă folo­ naţi candidaţi in alegerile de la 5
„Dacă privim perspectiva îndepli­ de vitală in realizarea planului, cum la sfîrşitul anului 1967 marca fabri­ sit pentru uscare. Substanţele nu vor martie.
nirii planului pe întreaga lună şi în este aprovizionarea, să nu se între­ unele documente care atestau cîle- cii să fie „imaculată", sub aspectul (Continuare tn pag. a 3-a) A, ZAHAR1A
continuare, prin prisma rezultatelor prindă măsuri politice corespunză­ va reclamaţii... de calitate. calităţii produselor, bineînţeles ? mai fi uscate pe calorifere — proce­
de pînâ acum, atunci situaţia nu ne toare. Muncitorii sîderurgişli s-au
surîde deloc. Colectivul nostru a ră­ angajat să dea peste plan importan­
mas sub plan cu peste 400 t. fontă. te cantităţi de fontă, oţel şi laminate
O parte din vină ne aparţine no­ şi sint ferm hotârîţi să-şi respecte La termocentrala Uzi­
uă, câ nu am acordat suficientă a­ cuvîntul dat Dar. numai cu entu­ nei „Victoria'1 din Călan,
tenţie pregătirii producţiei acestui ziasmul, fără asigurarea condiţiilor lăcătuşii Emil Toma.
an. îndeosebi pregătirilor de iarnă, tehnico-materiale. ei nu vor putea Gheorghe Picii şan, Leon-
îndată ce a dat frigul au apărut gre­ da viaţă sarcinilor de plan şi anga­ tin Riposan si Izidor (IC m iTfîl UNEDORENE
utăţi ce au stînjenit într-o oarecare jamentelor luate. Onescu Tac verificările
măsură bunul mers al producţiei. unui agregat în urma re­
Nefiind protejată suficient, instala­ T OVIDIU paraţiilor.
REGULARIZAREA vagoanelor cîntar şi tobei de a­
mestec un debit de aer echiva­
lent cu 4 m.c. pe minut.
CURSULUI JIULUI In vederea începerii probelor
sub sarcină s-a şi început monta­
jul unuia dintre cele două elec-
In Valea Jiului au început lu­ trocompresoare.
crările unui mare complex hidro­
tehnic, unic in felul lui în ţară. PREMIERA PE ŢARA
care va asigura regularizarea
cursului Jiului şi îmbunătăţirea a-
limenlârii cu apă pot abila şi in­ Teatrul de stat „Valea Jiului"
dustrială a centrelor miniere din din Petroşani a prezentat în pre­
acest bazin. mieră pe ţară piesa „Cîinii" de
La „Valea de Peşti" se ridică Tone Brulin.
un baraj care va forma un lac Regia spectacolului este semna­
de acumulare de 4,5 milioane m.c., lă de Petre Sava Bâleanu, iar
In cooperativele agricole din toate prevederile noului plan de pro­ aprobat de adunarea generală s-a de unde apa va fi adusă prin con­ scenografia de arh. Teodora Dî-
regiune au început adunările ducţie sint pe deplin realizabile, că prevăzut ca în 1967 cooperativa a- ducte la Vulcan. nulescu. Ca interpreţi, se află
generale, care analizează acti­ stabilirea lor este in concordanţă cu gricolâ din Rapolt să ajungă la un La Jieţ vor fi săpate 10 puţuri actorii: Costin Iliescu, Florin
vitatea desfăşurată în cursul posibilităţile reale ale unităţii. Mai efectiv de 385 bovine, din care 180 de mare capacitate. Ele vor asi­ Plaur, Gh. Iordănescu, Ion Ro-
anului trecut, şi aprobă planu­ mult, printr-un efort de căutări a­ vaci şi juninci, 200 porcine şi 700 o­ gura debitul necesar de apă po­ xin, Eugen Apostol, Violeta Ber-
rile de producţie şi financiare tente s-a subliniat faptul câ unele vine. După calcule minuţioase s-a a­ tabilă localităţilor Petroşani, Pe- biuc, Nicolae Nicolae, Cornel Fe-
pe 1967. Pretutindeni ţăranii prevederi vor putea fi depăşite. A­ juns la concluzia că prin producţiile trila şi Lonea. De asemenea, ur­ rat, Marcel Popa, Mircea Pîni-
cooperatori dezbat cu simţ de cest luciu e ilustrat şi de angaja­ planificate şi valorificate se va rea­ mează să înceapă lucrările de şoarâ. t
răspundere şi pricepere gos­ mentele însufleţite luate in cadrul a­ liza un venit de peste 600.000 lei, in „domolire" a Jiului prin ample
podărească sarcinile ridicării dunării, angajamente care exprimă timp ce cheltuielile efectuate în acest construcţii hidrotehnice de apă­ TRASEE
pe o treaptă, calitativ superi­ cît se poate de concludent preocupa­ secior nu vor depăşi suma de 100.000 rare a malurilor, îndiguiri şi pro­
oară, a întregii activităţi eco- rea pentru perfecţionarea muncii în lei. tejarea staţiilor de epurare a a­
nomico-financiare a unităţilor toate sectoarele de activitate. DE AUTOBUZE
lor. De aici se poate vedea că pentru pelor menajere.
Zootehnia, de pildă, a început să cooperativa agricolă din Rapolt sec­
ocupe un loc tot mai important în torul zootehnic este rentabil. Există NOI ELECTROCOMPBE- Zilele acestea s-au dat în ex­
Zootehnia aduce 50 ia ansamblul activităţii economice a de altfel şi condiţii. Ne referim în ploatare două noi trasee de au­
cooperativei. Astfel, în anul trecut, primul rînd la priceperea şî hărni­ tobuze. Primul leagă localităţile
sută din venituri. veniturile obţinute din acest Sectoi cia oamenilor care s-au dovedit a fi SOARE IN DOTARE Coroieşti — Bâieşti şi măsoară o
au reprezentat aproape 50 la sută
distanţă de 7 km.
buni crescători de animale, la exis­
Autobuzul
din totalul veniturilor realizate pe u- tenţa unui material zootehnic valo­ transportă elevii de la Şcoala ge­
Cum ne ocupăm mtate. Tocmai de aceea părerile ex­ ros, la cele peste 600 hectare ocupa­ La secţia a Il-a furnale de la neral â din Coroieşti. Acelaşi au­
primate în adunarea generală de că­ te cu păşuni şi fîneţe naturale, la C.S. Hunedoara au sosit două e- tobuz face apoi traseul Haţeg —
de aceet sector ? tre participanţii la discuţii Benja­ condiţiile bune de adâpostire şi adă­ leclrocompresoare moderne, pur- Călan — Hunedoara — Deva. Al
min Danciu. Ionel Meştereagă, Ioan pare şi la faptul că pentru completa­ tînd marca Uzinei „Timpuri noi"
Multilaterala examinare a posibili* Roman, Nicolae Jurca şi alţii, voin­ rea balanţei furajere, anual se- culti­ din Bucureşti. Ele sînt destinate doilea traseu este cel care face
taţilor existente in cooperativa agri­ ţa rostită răspicai, au alcătuit un am­ vă suprafeţe însemnate cu diferite vagoanelor cîntar ce deservesc legătura între Târtâria şi Sâlişte,
colă din Rapolt a dus la dezvăluirea plu dialog despre ce s-a făcut pînâ nutreţuri valoroase. procesul de încărcare cu materii destinat, de asemenea, transpor­
multor rezerve nefolosile sau incom­ acum şi ce trebuie făcut in acest an prime dozate pentru furnalul nr. tului elevilor.
plet folosite, la găsirea unor căi de astfel îneît zootehnia să devină un I. MANEA 5. Echipate cu motoare puternice, Ambele trasee se află deocam­
îmbunătăţire continuă a muncii. Con­ sector pe măsura cerinţelor şi posi­ tot de fabricaţie românească, e-
cluziile dezbaterilor se oglindesc in bilităţilor existente aici. lectrocompresoarele vor furniza dată in experimentare.
convingerea unanim exprimată că In planul de producţie dezbătut şi (Continuare in pag. a 3-a)