Page 54 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3748

Alexandru zăpada şl cel 7 saltimbanci ; HA­
ŢEG : Djura ; IUA : Noaptea igua-
nei.
18,00 Pentru copil şi tineretul §
şcolar : — In loc de cinema —
ii'M Filmele : ,Robinson" şl „Cele 18
luni" ; — Studioul pionierilor ;
PROGRAMUL I : 5.40 Program 18,50 Publicitate; 18,58 Ora exac­
In arhiva Muzeului regional din te. Emoţionant este şl momentul în­ muzical de dimineaţă ; 6,15 Acluo- tă ; 19,00 Telejurnalul de seară;
Deva se păstrează un document de o tîlnirii lui Al. I. Cuza cu protoereul litatca agrară : Agendă agricolă. 19,10 Buletinul meteorologic; 19,15
valoare deosebită. Este vorba de ma­ Crainic din Dobra, aflat şi el în ho­ DEVA: Golgota („Patria"); Giu- Din experienţa unităţilor cu re­ Ancheta T V .; 19,55 Campionatul
nuscrisul inlitulat „Un episod istoric", lul hotelului. Intre acesta şi Cuza are seppe de Varşovia („Arta"); Sl- zultate bune în creşterea păsă­
continînd 43 de pagini scrise cifeL loc un dialog din care aflăm că prin- MERIA : In nord spre Alaska ; rilor. Răspundem ascultătorilor mondial de handbal (masculin)
cu cerneală, semnat de Constanţa Ite trădătorii de la 11 februarie s-ar HUNEDOARA : Angelica, marchi­ Buletin ogro-meleorologic ; 6,45 — Intîlnirca dintre echipele Romă-
Dunca de Şieu, măritată Schiau, datai ii aliat şi căpitanul Crainic, fiul pro- za îngerilor („Flacăra"); CAT.AN : Emisiune pentru pionieri; 7,15 Mu­ nloi şi Cehoslovaciei. Transmisiu­
„Viena 1908", toereului din Dobra, al cărui nume A fost odată un moş şi o babă ; zică populară 7.30 „Bună dispo­ ne di-ii Suedia (repriza I); 20.30
Autoarea scrierii în discuţie s-a istoria nu-1 menţionează. PETROŞANI : Weck-end la Zuy- ziţie" — muzică uşoară; 8.25 Mo­ „Mult e dulce şl frumoasă" — e-
născut în anul 1843 la Botoşani, a — Numele sfinţiei tale? decote („7 Noiembrie") ; Verificat, ment poetic, interpretat de C.h. mlslunc de limbă română contem­
studiat la Viena şi Paris, însuşmdu-şi — Protoereul din Dobra — Crai­ nu există mine („Republica"); LU- Ghilulescu ; 8,30 Ln microfon, me­ porană ; 20,40 Repriza a doua a
mai multe limbi străine. Preocupată nic... PENI : Cele patru zile ale oraşu­ lodia proferată ; 9,30 Sfatul me­ întilnirii de handbol dintre echi- j
de literatură, a început să scrie de — Ai un fiu militar la Bucureşti? lui Neapole („Muncitoresc"); Um­ dicului : Vitarainizarea organismu­ pele României şl Cehoslovaciei. ;
timpuriu în diferite ziare şi reviste. — Da, Măria ta, căpitanul Crainic. brele strămoşilor uilali („Cultu­ lui copiilor iarna ; 9,50 Recital vo­ 21,15 Clubul tinereţii. 22,10 Repri­
Dintre lucrările cave s au bucurai — Căpitanul de vînători Crainic,îl ral"); GURABARZA: Arşila ; PE- cal, Cornelia Gavrilescu ? 10,30 Ra- za a 2-a a întîlnirii de handbal din
de atenţia şi aprecierile contempora­ cunosc Căpitanul Crainic fiind de TR1LA : Fiii marei ursoaice; LO- dioracheta pionierilor : „Piramida cadrul campionatului mondial din­
nilor, menţionăm drama în 5 acte gardă, a trădat Palatul... Spune aces­ NEA : Titanic vals („7 Noiem­ Târgui" — scenariu ştiin|ifico-fan- tre echipele U.R.S.S. şl Danemar­
„Martira inimii" (Bucureşti 1870), „La tui fiu, că neagră pală o aruncat pe brie"); Escrocii de la mînăstire tastic de Radu Valentin; 11,00 An­ cei. Transmisiune din Suedia ; I
Alma", „Poveşti nouă pentru copii" iubita mea armată. Pată ce numai („Minerul"); VULCAN: Finala samblul Teatrului de stat de ope­ 22.Î0 Invitata noastră: cîntăreaU j
(Sibiu 1881) şi lucrarea pedagogică cu sînge ponte fi spălată. Să o spele buclucaşă ; CRIVIDIA ; Ullimo va­ reta prezintă fragmente din ope­ de muzică uşoară LIlî Ivanova
„Fiicele poporului", pentru care a pri­ lo prima ocazie, co să uite lumea că canţă ; UR1CANI : Bocceluţa.- ANI- reta „Vînt de libertate" de Du- (Bulgaria); 23.06 Telejurnalul dc
mit de la „domnitorul României" un intre soldaţii ţării s-ou putut afla şi NOASA: Repulsie; BARBATENI: naevscki ; 11.45 Solişti de muzi­ noapte; 23,16 închiderea emisiu- I
premiu de 3.000 de franci (Diacono- trădători ; să creadă că militarul ro­ Steaua fără nume ; PAROŞEN1 : că populară : Ana Bolaci şi Costel nil.
vici-Loga: „Enci­ mân numai erou Inspectorul ; LIVEZENI : Oameni Moisă ; 12,20 Muzică uşoară Inter­
clopedia român i poate fi. şi drapele — seriile I şi II; ORAŞ- pretată de Lizeta Chirculescu ?
vo). II. pag. 239. ZIcînd acestea, TIE : Notre Dame de Paris („Pa­ 13,20 „Pentru ochii tăi" — muzi­
Sibiu 1900). Domnul plecă în tria") ; Solie fidelă („Flacăra"); că uşoară; 13,30 Intîlnlre cu me­
Conslanla Dun­ 108 ani de la Unirea uimirea, dar şi en­ CUGIR : Operaţiunea „1“ („Munci­ lodia populară şi Interpretul pre­
ca, după cum în­ tuziasmul români­ toresc"); ALBA IULIA: Ţara fe­ ferat ; 16,30 O poveste pentru voi, PENTRU 24 ORE
ricirii („23 August"); Cîinele din
săşi mărturiseşte, a lor din străvechiul copii : „Puiul de ren" de Mioara Vreme rece, cu cerul mai mult
fost martora mnl Principatelor Române oraş dc la poalele Baskerville („Victoria"); ZLATNA: Paler; 17,10 De la frescele Voro- senin. Vintul va sufla moderat
Nu plînge P e te r T E I U Ş : Fanfan netului la coloana infinită: Prefa­ din est şl sud-est. Temperatura
multor evenimente cetăţii, care II pe­ la Tulipe ; SEBEŞ : Maigret şi afa­ ţă la Anul turistic internaţionol ,­ in. uşoară creştere, ziua va fi cu­
din trecutul nostru, trec cu urarea: ,,Să Oră de vioară la Şcoala de muzică şi artă plastică din cerea Snint Fiacre („Progresul"); 19,00 Seară pentru tineret ; 20,00 prinsa între —4 şi —8 grade, iar
ţinînd în propria-i mină „cheia mul­ trăiască!". Deva. Răscoala („Sebeşul"); APOLDUL Radioqazeta de seară ; 22,55 Şirag noaptea între —14 şi —20 grade.
tor mistere”. Manuscrisul nu este lipsit de cali­ Folo M. NICOLAE DE SUS : Banda , BRAD : Albă ca de melodii. Ceaţă dimineaţa şi seara.
Una din amintirile dragi autoarei, tăţi litjerare. Autoarea izbuteşte sâ
pe care o consemnează in manuscri­ zugrăvească, din cîteva linii, chipul
sul menţionat, se referă la popasul lui domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
Alexandru Ioan Cuza la Deva, la pu­ port rotii 1 fizic al personajelor, o dntă
ţin timp după ce acesta a lost silit cu reacţiile sufleteşti ole acestoro, „Către Georglcă, ziarul „Drumul Noutăţi
să abdice, luînd calea pribegiei spre cil şi înfăţişarea modestului Holel- BĂILE (U APĂ... RECE $1TELEFOANELI socialismului" Deva. Scuză te rog
Viena. Baucr. Limba folosită este aleasă şi graba. Caz de forţă majorfl. Vezi că
„...E patrusprezece februarie, o mie îngrijită, caracterizată prin sobrieta­ la Oficiul farmaceutic regional Deva.
opt sute şaizeci şi şase,..". In Deva..., te şi claritate. Figurile de stil sînt Dragă Gcorgică, lucrurile au rămas la fel ca înainte. vorba ceea : „Unde nu-1... prevedere, s-au încurcat telefoanele. Nu eu, ci in librarii
„pe cînd se îngîna ziua cu noaptea", folosite cu măsură pentru a sublinia Aşa cum te-am anunlat în scrisoa- Dacă ar fi vară. n-ar fi nimic. Duşul vai dc... baie". centrala telefonică. Poate şl Oficiul
soseşte la hanul „pompos decorat, cu 0 anumită slarc sufletească, pentru ica din săptăraîna trecută, m-om rece nc-nr face chiar hine. Dar acum, Aceasta-i scrisoarea pe care ţi-am P.T.TR... In noua carte, s-a greşit.
puţin meritatul nume dc Motel-Bau- a defini mai plastic o anumită atmos­ deplasat la Simerio. îmi spusese un in plin ianuarie, să nu poţi face o promis-o din Simeria. Vezi co faci In loc de 2265, cît are l.G O , s-a „George Bariţiu“
er", o caleaşca mare de voiaj, cu feră. La plecarea lui Cuza, de exem­ prieten de-acolo că voi afla lucruri baie calda, nu-i deloc normal. Avem cu ea. înainte de a încheia, permi- trecut 2625, telefonul O.F.R. Directo­
patru cai de poştă. plu, „zăpada tot cade ca nişte lacrimi interesante. Şi aşa a fost. copii, trebuie să-i spălăm. Dar ca să te-mi o întrebare : n-ai primit cumva rul Oficiului farmaceutic nu poate In vitrinele librăriilor a apărut
Cafeneoua, pînă aci monotonă, se îngheţate", marcind nu numoi zbuciu­ M-ara înfiinţat la prietenul meu, facem treaba asta. încălzim apa în telegrama ce ţi-am expediot-o de pe lucra. Este deranjat toata ziua. Oame­ întiia monografie unitara, consacrată
însufleţeşte o dală cu apariţia slrăi- mul din sufletul acestuia, dar şi frâ- seara, să fi fost ora 20. Locuieşte in­ bucătărie... drum ? Eram încă in Deva cînd ara nii caută pe I.G.O., dar nu-1 găsesc lui George Bariţiu — una din cele
nului, „un domn de mărime ceva raîntarca celor care îl petrec cu ini­ tr-unui din noile blocuri ridicate in — Dar de ce nu vine apa pe re­ fost sesizat de un fapt, dar cum n-am Directorul o făcut pînă acum oficiul mai reprezentative personalităţi ro­
peste mijlociu, lat ln spate, aproape mile şi ochii plînşi. centrul oraşului M-n primit bine şi ţeaua de la bale? am intervenit eu. mai avut timp să-ţi scriu, ţi-am ex­ de telefonist. Dar nu mai poate. Exas­ mâneşti ale secolului trecut.
ascuns într-o manta lungă a cărui Este potrivii să amintim cu acesl m a invitat la masă. Eram însă obo­ pediat cîteva cuvinte piin telegraf.
guler de blană scumpă era ridicat prilej, măcar în treacăt, că românii — Capacitatea cozanelor, spunea in­ Şi acum te las cu bine. Pe săptă­ perat, cere ajutor. Vezi ce faci. Dă Pe o larga bază documentară, a;
peste faţă şi urechi". Domnul, al ardeleni au primii cu însufleţi re ale­ sit şi moi degrabă aş fi făcut o baie. ginerul şef nl l.GO. Deva, nu permi­ raîna viitoare, aşteaptă veşti din Brad. ajutor ! Stop. Semnat: Ionică. Stop". torul volumului, Vasile Nentea, re­
cărui mers o de om poruncitor, si­ gerea lui Cuza ca domn al celor două Cum urma să rămîn peste noapte la te acest lucru. Abia ajunge pentru IONICA Intr-adevăr, lucrurile aşa stau. Din- liefează activitatea eminentului is­
gur şl îndrăzneţ, este urmat de o lări româneşti, au văzul în acesta pe el, i-om spus dorinţa mea. Cum a toriograf, lupta sa împotriva tiraniei
„damă voalată" şi două bone cu cite domnul românilor de pretutindeni. auzit, piietenul meu s-a întristat. feudale, n oprimării sociale şi na­
un copil în braţe. După ce li se asi­ — Păi să ştii că tocmai dc aceea ţionale ca şi cea pentru realizarea
unităţii şi independenţei poporului
gură la etaj una din cele mai hune Pină mult mai lirziu, şi în dese rîn- te-am chemat, mi-a zis el. român, precum şi munca depusă
camere din modestul hotel, feciorul duri, presa hunodorcnnă, in primul —■ Adică, să fac o baie ? — l om prin publicaţiile sale: „Gazeta de
transporta sus bagajele — cuiere, rind publicaţiile de la Orâştie, în întrebat eu la rînduj meu. Transilvania", „Foaia pentru Minte,
saci de voiaj, pleduri, coşuri cu pro­ frunte cu „Cosinzeona". i-au închinat —- Nu, nu ca să faci baie. Ci ca Inimă şi Literatură" „Transilvania"
vizii. lui Alexandru Ioan Cuza pagini e­ să constaţi la fata locului cum... nu încălzire. Cazane ar moi fi la cen­ Dragul meu Ionică, tr-o neglijentă a celor care au întoc­
moţionante. IJn singur exemplu este se poate face boie în blocurile noi trala termică, dar sînt defecte, au ţe­ şi „Observatorul".
Un domn cu barbă şl tricolor la edificator. Nr. 4, din 1 .XI 1.1911, al din Simeria. Păţania ta de la Simeria o public mit proiectul noii cărţi de telefoane, Urmărind viaţa marelui luptător,
vile plesnite din cauza depunerilor
ceas, îi cere propriclorului să-l dea revistei „Cosînzeana" prezintă pe o Am rămas puţin descumpănit Apoi de calcar. Ştii, la centrală apa intră aşa cum mi-ai scris-o. Sînt convins in dreptul lui l.G O. a fost trecut nr. ideile şi realizările sale în diferite
voie sâ-1 servească el pe străin, pen­ întreagă pagină, într-un montaj de am priceput ce voia să-mi spună a­ în cazane fără să fie tratată. Asta-i că tovarăşii din conducerea I G.O 2625. care de fapt este al Oficiului domenii, autorul monografiei aduce
tru că bănuieşte că distinsul personaj fotografii, momente si scene din viata micul meu. 1 -am cerut lămuriri. cauza. . Deva vor da curs sesizării tale şi farmaceutic regional. Sper, dragă Io­ o remarcabilă contribuţie la cunoaş­
este mai mult decit un voiajor oarc- acestuia — depunerea jurămînlului — Pinâ săptămîiva trecută am dus-o M-cm lămurit şi ara renunţat să vor face ca şi locatarii din blocurile nică, să nu mai fie nevoie de o nouă terea vieţii poporului român din se­
coie. Aşa are prilejul să afle, mai cn domn al Moldovei, primirea ca domn greu şi cu încălzirea — mi a spus ol. mai fac baie. Nici duş rece n-am din Simeria să aibă apă caldă în băi­ intervenţie la Oficiul IVT.T.R. Deva colul al XlX-lca, al progresului rea­
devreme decit ceilalţi, adevărata al Munteniei, vizita la Constanlinopol, Dar la insistentele noastre, ale loca­ le apartamentelor. Să mă ţii Ia cu­ pentru rezolvarea acestei probleme. lizat şi ol luptei sale pentru libertate
Identitate a misteriosului călător. împroprietărirea ţăranilor, seculari­ tarilor, inginerul şef de la l.GO. încercat să fac; afară temperatura rent cu felul cum se rezolvă această Publicînd telegrama, consider că am şi democraţie.
M-am
era coborjtă mult sub z.ero.
Deosebit de Interesant este mono­ zarea averilor minăstireşti, abolirea Deva s-a deplasat la Simeria şi o gindit însă că un duş rece tovarăşi­ problemă. ajutat pe tovarăşii de la Oficiul far­
maceutic regional.
confir­
Aştept
logul pe care-1 rosteşte Domnitorul, şi indepărtarea din tară. constatat că avem dreptate. A luat lor din conducerea l.GO. Deva nu Mă întrebi dacă am primit tele­ marea. „Gînduri despre anii
abătut, dar demn, în fata soţiei sole, Mai mult decît atît, la rubrica măsuţa să mai aducă un cozan la le-ar strica. Cu atît mai mult, cu cît Cu bine, dragul meu prieten. Aş­
„Flori de o zi", in articolul „Alexan­ centrala termică şi acum problema aveau posibilitatea să remedieze a­ grama ta. Da. am primit-o şi după tept veşti din Brad. dc studenţie"
fn care este prezentat succint, dar
dru Ioan Cuza", se spune : „ln isto­ încălzirii s-a rezolvat. Cu baia Insă ceste defecţiuni din v®Ya trecută.-Dar, cum vezi, o reproduc întocmai : GEORGICA
cu claritate, programul do muncă şi ria neamului noslru e una dintre cele Semnată de numeroşi oameni de
reforme al domnitorului Al. 1. Cuza. mal însemnate pagini, epoca marelui prestigiu, savanţi şi profesori, dintre
A doua zl dimineaţa românii din domn al Ţărilor Româneşti : Alexan­ care amintim pe Constantin Daieo-
dru Ioan Cuza ’. viciu, Valeriu Bologa, lorgu Iordan,
Deva II fac o emoţionantă demonstia-
Aceasta, ca şi calda primire care Ştefan Mîleu, Miliai Beniue, Gheor-
ţie de simpatie celui care a fost ghe Marinescu, Alexandru Piru, Rn-
1 s-a făcut domnitorului la Deva, este
primul domnitor al Pilncipotelor uni- încă o dovadă a năzuinţelor şi lupte­ luca Hipnn, Costachc Antoniu, Emil
lor românilor ardeleni şi de pretutin­ In căminele noastre, adevărate şanu de la căminul de copii nr. 1 din Condurachi, Arta Florcscu, Ion Ja­
deni pentru înfăptuirea visului lor de leagăne ale vieţii, primii paşi ai co­ localitate, care uită să-şi slăpîneas- lea, Alexandru Philippide (numele
totdeauna — Unirea — act pecetluit pilului sînt urmăriţi cu tulburătoa­ că firea impulsivă în munca cu co­ autorilor continuă pînă la cifra 39),
prin voin|a celor peste 100.000 de re emoţie, înfrigurarea unei cople­ piii pe care-i supraveghează. volumul „Gînduri despic anii J_c
şitoare bucurii. Instinctul matern de Este curios faptul că o femeie, studenţie" se adresează tineret^.r
reprezentanţi ni tutuTor românilor din
Fragment din manuscrisul ocrotire inundă cu puterea unui bal­ mamă şi ea, a devenit temută pen­ universitar.
Ardeal, adunoţi la 1 decembrie 1918 sam binefăcător întreaga fiinţă a tru micuţii pc care nu caută să-î în­
„Un episod Istoric". VIEŢII! In parc., „la o- Lucrarea, apărută în Editura Po­
pe „cîmpul Iul Horla" din cetatea „puiului de om ”, îl înconjoară cu grijească cu răbdare, dragoste şi căl­ dihnu'1. litică, transmite viitorilor purtători
Alba lulia. prudenţa cerută de lipsa lui de pu­ dură părintească. Ar trebui sâ ştie l ’oto: ai făcliei ştiinţei şi ariei din patria
tere. că orîeît nr îi de mari „greşelile" N. MOLDOVEANU noastră experienţa de viaţa a unor
CONSTANTIN CLEMENTE Vine însă o vreme cînd ambii soţi celor mici, se pot găsi întotdeauna personalităţi cu o munca îndelunga­
sînt nevoiţi să se despartă de copil forme potrivite de a le potoli ne­ tă în învăţămîntul superior, conclu­
cîteva ceasuri din z! pentru a răs­ astâmpărul şi zburdălnicia exagera­ zii ale unor decenii de rodnice e­
punde chemării în producţie. Copiii te. E^bîne să înveţe mai mult de
sînt încredinţaţi altor supraveghetori, la educatoarele cu care lucrează. forturi pe tărîmul ştiinţei şi învăţă­
care se angajează să înlocuiască lip­ Pentru ca Aneta Fâgărăşanu să mântului.
sa părinţilor. In creşe, cămine şi se lase de răul obicei, sâ se apropie
grădiniţe, el se bucură de asistenţa de copii, să le cîştige dragostea şi
educatorilor şi îngrijitorilor cu pre­ încrederea, conducerea căminului
gătire specială. E o treabă plină de poate şi trebuie sâ-i vină în ajutor.
răspundere, deloc uşoară, urmărită Florile vieţii noastre, copiii, tre­
cu firească atenţie de cei care aş­ buie să crească într-o ambianţă lip­
teaptă să vadă o grijă deosebită pen­ sită de orice necazuri şi tristeţi. Nu
tru copil, întocmai ca şl în propriile trebuie să precupeţim nîcî un efort,
lor cămine. Ei nu pot îngădui nici o pentru ca ei sâ devină viguroşii oa­
neglijare ori lipsă de afecţiune pen­ meni de mîine, cu trupuri şi suflete
tru copii. Dacă totuşi se întimplă, robuste, sănătoase, apţi de a purta
se ia atitudine de dezaprobare, care înaltele aspiraţii spre progres şi
devine tot mai mult şl un act nl o- bunăstare a harnicului nostru popor.
pîniel generale. Bunăoară, cîţiva pă­ Să îngrijim, deci, cu dragoste şl pri­
rinţi din Hunedoara şi-au exprimat cepere fragedele sale înlădiţel
nemulţumirea lor justificată faţă de
purtarea îngrijitoarei Aneta Fâgără- GH. LIMBEANU
ŞfORT Azi se dispută semifinalele

Campionatului mondial de handbal

Campionatul mondial masculin de Danemarcei, Cehoslovacie! şl U.R.SS.
handbal, care se desfăşoară în Sue­ Echipa ţării noastre va întilnl cunos­
dia, se apropie de sfîrşit. Astăzi, în cuta selecţionată a Cehoslovaciei, Iar
oraşul Vaesteras se vor disputa se­ formaţia U.R.S.S. va avea ca adver­
mifinalele corapelitiel pentru care sar echipa Danemarcei.
s-ou calificat formaţiile României, (Agerprea)

O altă problemă care se ridică este
Magazinele de Ba periferia oraşului aceea a prezentării mărfurilor. Dacă
în magazinele din centru, de bine, de
rău, mărfurile sînt prezentate cu gust,
atît în rafturi cît şi în vitrine, la cele
de la periferie nu se poate vorbi des­
Cine vine Ia Devo se opreşte in mcrciale sînt amplasate în centrul o­ te cu cele trebuincioase. Desigur că renţa era ca de ]a cer la pămînt. pre aşa ceva. In timp ce unii ţin
primul rlnd pe frumosul bulevard raşului. Este adevărat că s-au depus ne-or fi greu să enumerăm mărfurile Aveai impresia că le of 11 pe o altă mărfurile neorîiiduite, alţii au o me­
Dr. Petru Groza. apărut în ultimii ani. unele eforturi ca şi )a periferie să solicitate într-o singură zi la aceste lume. todă originală de a le prezenta. Pen­
Aici este cea mai mare animaţie, de funcţioneze unităţi comerciale de des­ magazine şi neonorate de vînzălorî Dar să mai facem o comparaţie tru a vă convinge, vizitat! unităţile
dimineaţa şi pînă seara. Lucru firesc, facere o produselor industriale şi de In timp ce la magazinele din centru pentru argumentarea ofirmării în le O.C.L produse industriale nr. 25 şl 26
dacă te gîndeşti că pe ambele pârli, alimentaţie publică, dar cu toate a­ existau cantităţi importante de me pătură cu diferenţa dintre periferie aflate în piaţa de alimente, mal ales
la parterul blocurilor, funcţionează cestea, magazinele existente nu reu­ ■/.cluri, la unitatea din cartierul Gojdu. şi centru. In timp ce la unităţile de in zilele de miercuri. Aici sînt întin­
multe magazine comerciale, capabile şesc să satisfacă exigenţele. Mulţi desfacere a produselor de panifica se pe pereţii exteriori indispensa­
să satisfocă în bună măsură exigen cetăţeni sînt obligaţi să vină în con- tie din Gojdu şi dc pe strada 23 Au bili pentru bărbaţi, furouri pentru fe­
ţelo cumpărătorilor. Oraşul însă are Iru pentru a cumpăra chior unele lu­ gust, mergi la noroc în căutarea pîi mei şi alle articole de lenjerie de
o întindere mult mai mare. In toate cruri mărunte. Pentru îmbunătăţirea nii, în centru găseşti un bogat sor corp. care dau un aspect neplăcut
cele patru puncte cardinale ale lui activităţii comerciale la periferia ora­ timent de produse. Exemple de o locului cu pricina.
trăiesc oameni, în blocuri noi sau în şului, sugerăm celor în drept să facă cest fel se mai pot da încă multe Bineînţeles că în aceste cîteva rin-
alte locuinţe. Cum este şi normal, ei o analiză amănunţită a posibilităţilor Cît priveşte controlul exercitat în duri nu om epuizat subiectul pro­
trebuie să se aprovizioneze cu o se care există şi să ia măsuri ca cetă­ unităţile periferice de către condu pus şi anume felul cum unităţile co­
rie de produse alimentare şi Industria­ ţenii aflaţi aici să se poată aprovizio­ cerile organizaţiilor comerciale, este merciale aflate la periferia oraşului
le, fără a moi parcurge cale lungă na cu tot necesarul şi în condiţii de pildă, nu puteai cumpăra nici o aproape inexistent. Din acest motiv Deva satisfac exigentele cumpără­
pînă In centrul oraşului. mult mai bune. sută de grame de salam Tot în a unii vînzâtori se descurcă cum pol torilor Considerăm că aspectele re­
Sarcina dezvoltării reţelei de des Aceste concluz.ii s-au desprins cu cest cartier am vizitat unitatea de închid şi deschid unităţile după bu latate vor constitui un punct de ple­
facere pe raza întregului oraş revine* ocazia unui raid organizat de redac desfacere a legumelor şi fructelor nul lor plac. In ziua organizării rai care în stabilirea unor măsuri care
organizaţiilor comerciale. Situaţia e­ lia ziarului nostru prin unităţile co Sortimentul de produse era foarte dului (11 ianuarie a.c.), unitatea nr să conducă la îmbunătăţirea activită­
xistentă la ora actuală din acest raerciale In afara lipsei de spaţii co sărac. Pentru comparaţie am intrat 23. aparţinînd O.C.L. produse indus­ ţii dc deservire a cetăţenilor din car­
punct de vedere nu este satisfăcă­ merciale, se constată că nici mega in cele două magazine OO.V.L F. de triale, era închisă, din nu se ştie ce tierele oraşului Deva.
toare. Majoritatea magazinelor co- zinele existente nu sînt aproviziona­ pe bulcvordul Dr. Petru Groza. Dife­ motive, lo orele 10. V. ALBU