Page 55 - Drumul_socialismului_1967_01

\ PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3748

I Ce scot în evidente adunările

generale ale cooperativelor

a cipanţii la discuţii, pădurile încon­
joară satul. Păşunile nu sînt nici
ele întreţinute aşa cum se cuvine.
Atunci nu-i de mirare cum o mare
Panlni ridicarea nivelului (Urmare din pag. I) parte din lîna oilor a rămas ca tri­
but al neglijenţei prin scaieţii care
impînzesc păşunea. Sistemul de ali­
^ Dinamismul ce caracterizează acest mentare cu apă nu este folosit Ju­
politie şi ideologic început de an trebuie să excludă dicios cu toate că pentru instalarea
mediocritatea, mulţumirea de sine.
conductelor s-au investit sume Im­
Aceasta a fost o caracteristică a mo­ portante de bani. Cineva făcea a-
dului cum s-au desfăşurat lucrărilo precîerea că în anul trecut produc­
Comuniştii de la cooperativa meş­ cursanţi pentru ridicarea neconteni­ adunării generale a cooperatorilor ţia de lapte putea fi mult mai mare.
teşugăreasca „Retezatul" din Haţeg tă a nivelului politic şi ideologic se din Rapolt. „Eu cred că aici e locul Cei 1.945 litri realizaţi de la fiecare
«nu analizat, în cadrul unei adunări manifestă în însăşi comportarea lor cel mai nimerit unde sîntem chemaţi vacă furajată nu reflectă posibilită­
generale, felul cum se desfăşoară în- la locul de muncă, unii dintre ei ob- să dăm răspuns următoarei între­ ţile existente. Vara, îndeosebi, vacile
văţămîntul dc partid în cele două ţinînd serioase succese in producţie bări — spunea cooperatorul Ioan Ro­ sînt prea mult plimbate. Numai cu
cercuri existente. ca, de exemplu, tovarăşii: Gheorghe man. Am văzut că dispunem de un adăpatul se pierd cite 3-4 ore, in-
Din informarea prezentată de to­ Andruş, Petru Racotescu, Aurica Mi- valoros patrimoniu zootehnic. Cum trucît păşunea e la Rapolţel şi adă­
varăşul Ion Alimpeseu a reieşit că hâilescu. Teodor Raţă, Gheorghe ne propunem să-l valorificăm în vi­ patul se face la Mureş (3-4 km),
în cursul actualului an de învâţă- Mărgineanu, Ion Radu ele. itor ? De aceea consider că solicita­ cînd există posibilitatea ca chiar în
mînt de partid. în ambele cercuri, Cu prilejul adunării generale s-a rea fiecăruia la locul său de muncă mijlocul păşunii să se capteze izvoa­
— „Probleme actuale ale politicii scos in evidenţă şi faptul că mai sînt trebuie să fie integrală. In zooteh­ re de apă.
PC.R." şi „Momente din istoria pa­ unii cursanţi care nu participă activ nie mai avem de-a face cu o seamă — Rezolvarea, tuturor acestor pro­
triei şi a partidului" — au fost ex ­ la discuţii, lipsesc nemolivat sau nu de neajunsuri care deşi cunoscute, bleme considerate pînâ acum „lu­
puse patru teme, iar la dezbaterea studiază atent bibliografia. nu întotdeauna au constituit pentru cruri mărunte" are totuşi importanţa
lor, cursanţii Nicolae Munteanu, Ion Participanţii la discuţii au subliniat consiliul de conducere pretextul de­ sa deosebit de mare in dezvoltarea
Prodan, Simion Bîrlea, Cornelia Ste- importanţa îndeplinirii îndatoririi clanşării unui examen de conştiinţă. pe mai departe a sectorului zooteh­
g iir c s cu, Gheorghe Mărgineanu, Ion statutare a membrilor de partid pri­ Terminarea grajdului de la brigada nic. Dialogul care s-a purtat pe a-
Radu, Dumitru Balintoni, Maria vind creşterea nivelului lor politic din Rapolţcl, de pildă, a fost prevă­ ceaslâ temă între participanţii la
Stancu şi alţii au luat parte activă şi ideologic şi felul concret în care zută şi in alte planuri dar nici a­ discuţii, a oglindit înţelegerea, inte­
dovedind că au studiat cu atenţie îşi îndeplinesc această obligaţie. cum nu e gata...". resul şi sprijinul reciproc necesar
bibliografia recomandată de propa­ Intr-adevăr, în sectorul zootehnic unui avînt general, superior calita­
gandişti. NICU SBUCHEA tiv, al muncii din sectorul zooteh­ Eforturile mecanizatorilor de^ la S.M.T. Alba lulîa sînt concentrate în atelierele de reparaţi!, ande se
Preocuparea vie manifestată de corespondent persistă încă multe neajunsuri. Ast­
fel, nici pînâ acum nu s-au luat mă­ nic. Aceasta deoarece, aşa cum am pregătesc utilaje ce vor fl folosite î n campaniile agricole ale acestui an. In prima urgenţă a-a trecut $1 la
arătat, zootehnia asigură aproape ju­ punerea în stare de funcţionare a maşinilor fito-sanitare.
suri pentru amenajarea boxelor în mătate din veniturile anuale ale co­ In foto: Mecanicii Alexandru Ţâronu şi Augustln Sima, reparînd o maşină pentru stropit pomi.
care vor fi întreţinute scroafele ges- operativei agricole.
tante. Mai mult, sînt zile şi săptă-
S i m p o z i o n mîni în şir cînd porcii nu sînt hră­
niţi în mod corespunzător din lipsa
lemnelor pentru încălzitul hranei
deşi, aşa cum spunea unul din parti­ ® Sursa beneficiilor de un milion lei
La Orâştie a avut loc un simpo­ Muzeograful Ioan Todea şl profe­ UL DE • Nivel superior indicatorilor de plan
zion pe tema „Din trecutul istoric sorii Veturia Apostol şi Bujor Vulcu,
şi cultural ol raionului Orăştie". Au de la liceul „Aurel Vlaicu" şi-au a­ / pentru acest an
participat, alături de noile organe dus contribuţia la reuşita simpozio­ • Rezerve ce se impun a fi valorificate mai din plin
alese în organizaţiile de bază din în­ nului. Gsrartţia unei
treprinderile şi instituţiile de pe ra­ RENTA IAU
za oraşului, aparatul comitetului ra­ Lucrătorii gospodăriei agricole de al tonei de grîu a fost mal mic faţă
ional de partid, al comitetului raio­ SABIN BAlŞAN stat din Alba lulia au încheiat acti­ de cel planificat cu 220 lei, al tonei
nal U.T.C., precum şi propagandişti activist al Comitetului raional calif ăfi vitatea economico-fînonciarâ, în a­ de mazăre cu 275 lei, al tonei de
din învăţămîntul de partid. de partid Orăştie » nul trecut, cu rezultate bune. Spu­ struguri cu 334 lei etc, De aici au
ireproşabile  . AL! IULIA nem aceasta deoarece la capitolul be­ rezultat importante beneficii care
lei.
însumate totalizează un milion
neficii a fost înscrisă suma de un mi­
lion lei. La obţinerea succesului a- Pentru anul 1907 gospodăriei de
(Urmare dîn pag. 1) minlit a contribuit în primul rînd stat din Alba lulia îi revin sarcini
POATE Fl RIDICAT ţiei. Acum unitatea şi-a restrîns sfe­ buie să sporească simţitor. La grîu
importante. Nivelul producţiilor tre­
concentrarea şl specializarea produc­
— Fără să încerc scuze sau jus­
tificări, trebuie să spun că o parte ra de activitate şl este profilată pe s-a prevăzut să se obţină 2400 kg la
din necazuri s-au născut din calita­ producerea de cereale şi struguri, hectar, la porumb 3173 kg, la cartofi
UZrNÂ DE FIBRE SINTETICE cureşti-Oradea va putea fi parcursă tea uneori necorespunzâtoare a ma­ fapt ce a permis intensificarea pro­ 13.000 kg. Stabilirea producţiilor s-a
DE TIP POLIESTERI acum numai într-o oră şi jumătate. teriei prime. Asia ne-a determinat cesului de producţie. Pentru obţine­ făcut pe baza posibilităţilor existen­
să trecem la efectuarea unor probe rea de rezultate bune, consiliul gos­ te, a dotărilor cu tractoare, maşini a­
La Iaşi a început construcţia pri­ INSTALAŢIE PENTRU A SE de laborator a materiei prime. Se podăriei, sub îndrumarea organiza­ gricole, îngrăşăminte şi insectolun-
mei uzine de fibre sintetice de tip COMUNICA CU SURDO-MUŢ1I vor efectua de acum încolo probe ţiei de partid a urmărit în mod spe­ giclde, in funcţie de gradul de cali­
poliesleri din ţară care, în 1970, chimice de componenţă şl mecanice:. cial folosirea cu chibzuinţă a pâmîn- ficare a cadrelor.
cînd va funcţiona cu întreaga capa­ La Laboratorul de psihofiziologie al rezistenţă la tracţiune, modul de e- tulut. De aceea, în anul trecut s-au Sarcinile fixate pot fi realizate şi
citate, va da o producţie de 13.000 Universităţii din Cluj funcţionează lasticilate etc. făcut măsurători întocmindu-se o e­ depăşite Pentru acest an griul a fost
tone de fibre anual. o instalaţie prin intermediul căreia Pentru produsele finite, începînd videnţă clară a terenului. Totodată, mai judicios amplasat. Bunăoară in
Materia primă cu care va lucra cercetătorii comunică direct cu sur- cu trimestrul I, se vor efectua alte pe baza analizei chimice a solurilor brigada Bărăbanţ, cultura a urmat
noua uzină — dimetilul tereftalat do-muţii. Aparatul numit „masă vor­ încercări: căderea pe plan înclinat şi a cartării agropedologice s-a creat după plante bune premergătoare şi
şi ctilenul glicol — va fi pusă la bitoare" este alcătuit dintr-un dispo­ şi pe verticală, urmărind îndeosebi posibilitatea amplasării mai raţionale în plus s-a fertilizat toată suprafaţa.
dispoziţie de Combinatul petrochi­ zitiv vibrator, un microfon şi un am­ comportarea tuturor reperelor în a culturilor în funcţie de cerinţele Există apoi şi alte rezerve de spo­
mic de la Brazi. Fibrele sintetice plificator. Comunicarea se realizează timpul transportului şi exploatării. lor biologice. rire a producţiei. Unitatea dispune
produse la Iaşi vor fi prelucrate în plin vibraţiile transmise „mesei" pe In domeniul fabricaţiei propriu- Dezvoltarea continuă a bazei teh- de condiţii bune pentru a realiza
industria textilă în amestec cu lî- care interlocutorii lipsiţi de grai şi zisc, in vederea evitării formării ba- nlco-materlale a permis executarea exemplar sarcinile de plan. Se im­
nă, bumbac, ori în stare pură, sub auz ţin degetele, câpâtind astfel echi­ vurilor, vom executa matriţe noi. unul număr sporit de lucrări agri­ pune însă o mai mare preocupare
formă de tergal, la confecţionarea valenţi de percepţie sonoră. din material de duritate ridicată, în cole de bună calitate. S-a extins deci pentru verificarea din timp a siste­
stofelor, tricourilor, pînzeturiior. Fizicianul Eugen Ţigăra, autorul a­ aşa fel îneît să poată creşte şi du­ procesul de mecanizare, lucru dove­ mului de irigaţie. In brigada Oarda
cestui aparat, a declarat în legătură rata de funcţionare a acestora pînâ dit şl de faptul că pe un tractor fi­ nu s-au efectuat in anul trecut udă­
1 100.000 TONE SARE BRUTA cu această realizare: „masa" vorbeşte la 80-90.000 injecţii. Astfel vom a­ zic au revenit doar 66 hectare teren rile planificate, fapt concretizat în
surdo-muţilor într-un registru de vi­ junge în situaţia să scădem procen­ arabil. La G.A.S. Alba lulia au fost nivelul mai scăzut al producţiei. In
Salina Slânic, considerată a fi cea braţii destul de restrîns. ceea ce ne-a tul de refolosire o deşeurilor recu­ mecanizate in totalitate lucrările de acest an trebuie să fie produse pe
mai mare din ţara noastră, va a­ determinat sâ-i aducem perfecţionări. perabile, să reducem cota de S.D.V.- pregătire a terenului, semănat, în­ fiecare din cele 103 hectare irigate
junge la sfîrşitul cincinalului la o Clapele aparatului vor transmite de­ uri pe produs, iar in final, să dimi­ treţinerea prăsitoarelor, de combate­ cîte 5000 kg porumb boabe. Iată
producţie anuală de 1.100.000 tone getelor vibraţii de frecvenţe şi in­ nuăm costurile de fabricaţie. re a dăunătorilor, administrarea în­ de ce trebuie să se acorde mare aten­
sare brută, adică dublul actualei tensităţi diferite, corespunzător unor începînd din acest an măcinarea grăşămintelor chimice, recoltarea ce­ ţie bunei funcţionări a agregatelor
capacităţi. In scopul realizării aces­ sunete, din care se vor alcătui cu­ culeelor şi deşeurilor rămase de Ia realelor pâioase etc. Acest lucru a de irigat.
tui volum, au început lucrări pen­ vinte". injecţie se va efectua în imediata a- avut o influenţă pozitivă asupra spo­ Rezerve importante există apoi şi
tru punerea în valoare a unor noi propicre a maşinii, prin instalarea ririi producţiei. Dar nivelul ridicat pe linia folosirii mai eficiente a în­
zăcăminte. Cu ajutorul unor utilaje ŞANTIER DE IRIGAŢII unor mori adecvate. Reducînd trans­ al recoltelor a fost determinat în mod grăşămintelor. Spunem aceasta de­
‘ ' mare productivitate fabricate în porturile de materiale vom evita substanţial şi de cantitatea sporită oarece unii mecanizatori nu au
.,ră, se vor deschide fronturi de In regiunea Dobrogea au început contaminarea materialelor cu cor­ de îngrăşăminte chimice. In anul tre­ administrat uniform îngrâşâniin-
exploatare, prin forarea de puţuri lucrările la marele şantier de iriga­ puri străine şi, în acelaşi timp, vom cut, pe fiecare hectar agricol au fost tele pe tarlalele fertilizate, fapt
şi extracţia sării în galerii de coastă. ţii de pe Valea Carasului. Se vor obţine economii la preţul de cost. administrate 300 kg îngrăşăminte ce a dus la dezvoltarea diferenţiată
construi sute de kilometri de canale La toate acestea ar mai fi de a­ ■ m r- chimice. a lanurilor de cereale. Mai multă
MODERNIZAREA AEROPORTU­ principale şi secundare, baraje şi stă- dăugat că s-a introdus şi generalizat, Ridicarea gradului de mecanizare grijă trebuie manifestată şi pentru
LUI DIN ORADEA vilare, staţii de pompare, repompare pe zece produse, metoda autocontro­ şi chimizare, executarea la timpul utilizarea cu randament sporit a
şi presiune ele. care să asigure creş­ lului şi ambalării directe la maşină. potrivit a tuturor lucrărilor a fost tractoarelor şi maşinilor agricole, de­
Prima etapă a lucrărilor de mo­ terea treptată a suprafeţelor amena S-au eliminat astfel transporturile concretizată în producţiile înregis­ oarece în anul trecut pe tractor s-au
dernizare şi extindere a aeroportu­ jate pentru irigare, ajungîndu-se în spre locurile de sortare şi ambalare, trate. Astfel, la grîu s-au realizat realizat doar 1030 ore de funcţionare,
lui din Oradea s-a încheiat cu da­ etapa finală la peste 170.000 ha, A­ care dădeau naştere de multe ori la 2250 kg, la orz 2250 kg, la porumb deşi erau planificate 1210.
Valorificînd pe deplin rezervele e-
rea în exploatare a noii piste beto­ proape jumătate din această supra­ degradări, sporind totodată respon­ La Uzina .30 Decembrie* din Cugir, Inginerul Filip Pî- 2500 kg boabe la hectar ş.a.m.d. Pa­ xîslente de îmbunătăţire a activită­
nate şi a platformei de îmbarcare faţă va putea fi exploatată încă la sabilitatea muncitorilor de la maşi­ elişan dă Indicaţii cu privire la montarea maşinilor de ralel cu sporirea producţiei au scă­
şi debarcare a pasagerilor şi mărfu­ sfîrşitul actualului cincinal. Aproape na de injecţie. spălat. zut şi cheltuielile efectuate. Aici, de ţii, lucrătorii de la gospodăria agri­
90 de gospodării agricole de stat şi Sperăm că rodul acestor măsuri In fotografic, un nou lot de maşini de spălat este pe colă de stat din Alba lulia vor con­
rilor. In noile condiţii, aeroportul fapt, se sintetizează activitatea des­
cooperative agricole de producţie vor se va putea cili pe însăşi produsele punctul de a lua drumul beneficiarilor. făşurată de lucrătorii gospodăriei de tribui la obţinerea unor producţii
orâdean va primi avioane de mal beneficia de pe urma acestor lucrări noastre, iar marca fabricii va deveni sporite, la ridicarea simţitoare a gra­
mare viteză şi capacitate. Ruta Bu- (Agerpres) garanţia unei calităţi ireproşabile. stat din Alba lulia pe timp de un an dului de rentabilitate al unităţii*
de zile. Spre exemplu, preţul de cost A. POTOPEA
S ffKEB E3 S33 132 0 2 BQ £235 K j ffl E£3 r.— B3 KB ES ES5 BS '-T" ES EB BS) ^ C3) E3
„Să ne întoarcem la Piteşti" — râu făcusem. M-am văzut obligat
mi-am zis, pregâtindu-mă să-i deci să-mi găsesc teren de ateri­ EXPLOATAREA MINIERA DEVA
transmit gîndul şî lui nea Ghiţâ zare. Am descoperit o arie de tre­
Usturoi. Aruncîndu-mi privirea ier in jurul căreia m-am înscris
în dreapta şi-n stînga am văzut pentru a face turul de pistă.
că eram intr-o „oală" de cumulo- Aterizarea a decurs în bune cu s ed iu l în D eva s tr. H o ria n r. 201, te le fo n 2730, a n g a je a z ă de
nimbi. In faţă se vedea o spăr­ condiţii. Oprisem planorul la vreo u rg e n ţă :
tură mai „lăptoasă" care, pe mă­ 20 de metri de batoză. Ţăranii,
Pe aeroportul din Iaşi luaseră gea o duşcâ obişnuia să „se spe­ Priveam de la fereastra punc­ sură ce ne apropiam de ea, se în­ care abia îşi reluaserâ lucrul după — 1 te h n ic ia n to p o g ra f în c a d ru l s e rv ic iu lu i to p o j
sfîrşit întrecerile din cadrul cam­ le" cu cîţiva căţei de usturoi. Nu tului de comandă. In faţa hanga­ tuneca mereu. trecerea Iurtunei, s-au grupat în — 3 m a iş tri m in e ri.
pionatului republican de zbor fără de alta, dor să nu-1 simte coman­ relor, elevii, personalul navigant O ascendenţă puternică m-a a­ jurul planorului. Cînd am deschis
motor. Erau adunate acolo, în ve­ dantul. şi lehnic inlrerupseseră munca şi dus aproape plan la plan cu avio­ carlinga l-am auzit pe unul: S a la riz a re a se va fa c e c o n fo rm H .C .M . 1116/1963.
derea concursului, toate planoa- De altfel, nea Ghiţâ era conside­ luaseră poziţia de drepţi, orientaţi nul. După ce am întins cablul, — Asta-i spion. Nu vedeţi că P e n tru n e fa m iliş ti se a s ig u ră c azare în d o rm ito a re c o m u n e .
rele de performanţă din ţară. A rat unul din piloţii remorcheri cu faţa spre regiunea Oltenia. Şo­ mi-am dat seama că o o doua, de scrie pe e] Y R.-942. Asta-i un ci­ P e n tru fa m iliş ti se a s ig u ră u n a c a m e ră şi p e p a rc u rs a p a rta ­
doua zi, după festivitatea de în­ buni. Cu el te strecurai destul de ferul de pe autocamion, care se aceeaşi intensitate, îmi va rupe fru secret. m e n t în b lo c cu în c ă lz ire c e n tra lă .
chidere, m-a chemat comisarul uşor printre fronturile de furtună. pregătea să plece in oraş după cablul. Incidentul nu s-a. intîm- — Ce comună e asta? i-am în­
şef. Tot alîl de dibaci era şi in des­ cumpărături, a oprit motorul, a plat la prima, ci la următoarea, trebat
— Vei transporla 1a aerodro­ coperirea căminelor termice. Se coborît din maşină, pentru a face cînd nu mai vedeam nici la 20 de — I-auzi măi, că vorbeşte ro­
murile de bază cinci planoare. Pi­ înscria în spirale largi, apoi din „front comun" cu ceilalţi. metri. mâneşte — a zis unul ce ţinea în
lot remorcher va fi Nieulescu. ce în ce mai strînse, iar cînd p)a- — E cam tare surpriza, Nae, Rămăsesem singur, înconjurat mînă o furcă.
îmi convenea să mă remorce noristul il „trăgea de coadă", l-a luat repede nea Ghiţâ Usturoi. de două fronturi de furtună care — Să nu mişti, auzi! - uni
nea Ghiţâ. Intre noi, colegii, îi semn că râminea sâ-şi cîştige — Să nu crezi. Azi a fost un îşi dăduseră parcă intîlnire chiar „ordonă" altul categoric,
spuneam nea Ghiţâ Usturoi. Po­ singur înălţime, el degaja urgent, fel de repetiţie generală. Săplă- în punctul unde mă aflam eu. Va- — N-aveţi teamă, oameni buni.
recla i-o dăduse un bun amic al angojind avionul in picaj. mîna viitoare va veni comisia de riometrul indica ascendenţe şi Vin de la Iaşi şi vreau să ajung
său caic ştia că in haina de piele Primul transport trebuia să-l brevetare. Şeful e din Turnu Se- descendenţe cuprinse între 10-30 la Deva Mi s-a terminat benzina
purta o sticluţă cu rom şi o că- facem la Deva. cu un Pescăruş. verin. Pentru el am pregâlit-o. metri pe secundă. Mă găseam la — am glumit eu.
pâţînă de usturoi. După ce tră­ Dispeceratul central ne aprobase 1500 m înălţime faţă de aeropor­ — Dar unde-i motorul? Crezi
să zburăm pe traseul Iaşi-Bîrlad- tul din Piteşti. Am scos frînele câ-ţi merge?
Rîmnicul Sârat-Piteşli (cu ateri­ aerodinamice şi am imprimat pla­ — Asta-i planor, înţelegeţi?
zare pentru alimentarea avionu­ norului o pantă de coborîre ac­ Zboară fără motor. Apropiaţi-vă.
lui) — Rimnicul Vîlcea-Sibiu-De- P o v e s t i r e centuate. Cu toate acestea urcam iată, am şi acte, acte româneşti.
va Ni se comunicase că nici pe cu circa 5 m/sec. Cînd să-mi scot portmoneul mi-a
la Tg. Ocna şi nici pe Valea Pra­ Nu mai vedeam nimic in faţă. căzut pistolul dc rachete, aflat în
hovei nu puteam trece munţii din Buletinul meteorologic nu a­ decît fulgei^ele ameninţătoare şi acelaşi buzunar.
cauza fronturilor de furtună. nunţa timp strălucit nici pe Va­ fosforul aparatelor de bord. Pen­ — Păzea că trage! l-am auzit
In jurul prînzului am ajuns, lea Oltului. Am decolai totuşi. tru orice eventualitate mi-am pe uoul. Au luat-o cu toţii la fu­
după un zbor liniştit, la Piteşti. Pe măsură ce ne apropiam de controlat bucla de închidere a pa­ gă către batoză.
Ne-a înlimpinat Nicolae Priboi, munţi, sculurălurile se amplificau raşutei. înălţimea creştea vâzînd După cîteva minute a venit o
zis Nae Figură, comandantul şco­ din ce în ce mai tare. La pleca­ cu ochii (vâzînd indicaţiile al ti - maşină de la raionul de partid.
lii de pilotaj argeşene. Elevi, me­ rea din Piteşti ne înţelesesem a- metrului, bineînţeles). Lucrurile s-au limpezit uşor.
canici şi instructori erau angre­ mindoi ca în caz că nu se va ve­ La 2800 de metri m-a inundat M-au invitat oamenii la masă, iar
naţi în obişnuitul „şmotru" al a­ dea creasta Coziei să ne întoar­ o lumină orbitoare. Pescăruşul, preşedintele sfatului popular co­
vioanelor Am urcat la postul de cem pentru a încerca trecerea pe construit la Reghin, rezistase. munal s-a dus să dea telefon la
comandă pentru a cere buletinul Valea Jiului Frontul trecuse După cîteva mi­ Tg Jiu să mi se trimită un avion
meteorologic. In timp ce contro­ Aşa s-a şi înlimplat. L-am vă­ nute, timp în care am confruntat remorcher.
lorul de trafic aerian ne viza do­ zut pe nea Ghiţâ ridicînd mina harta cu terenul, mi-am dat sea­ A venit lot nea Ghiţă Usturoi.
cumentele, Nae Figură a deschis din cai lingă P O. 2-ului. I-am fă­ ma că eram la cîţiva kilometri de Era ud încă, deoarece cabina des­
staţia de radioamplificare a şcolii. cut semn din aripi că sînt de a- Craiova. înălţimea la care zbu­ coperită a P.0.2-ului permitea pă­ 0 ^ 3 « o
— Vreţi să vă fac o surpriză? coi'd cu hotârîrea. ram mi-a dat curaj. Am fixat deci trunderea apei la pilot.
— ne-a întrebat. Ascendenţele şi descendenţele cap-compas Tg. -Ţiul. — Ştiam eu că ai să te descurci.
— Plăcută? puternice mă obligau la mari e­ Mă găseam la a) doilea meu Astia nici măcar nu-i aterizare LA TOATE MAGAZINELE •>
— Depinde de gust. . forturi pentru a putea men­ zbor de distanţă cu planorul. In forţată, pentru că ai ales un te­ &4'■$.',
S-a apropiat de microfon şi vo­ ţine planorul pe axul avio­ faţă cerul era „sticlă". Nici o pa­ ren ca-n palmă. Numai atît că ALIMENTARE. DIN REOaiNEl
cea lui metalică a comunicat so­ nului. Cablul de remorcaj fă­ lă de nor nu se profila la ori­ n-ai aterizat pe unul omologat.
bru: cea bucle pe care cu greu zont. In apropiere de Tg Cărbu- A scos din buzunarul de la
— Atenţiune! Se cîntâ imnul le puteam pierde. N-aveam neşti nu mai'aveam cţecît 600 de piept sticluţa, usturoiul şi m-a în­
şcolii. timp să privesc decît in faţă. Iar metri. Am început să caut cămi­ demnat: P R O N O E X P R E S
A cuplat magnetofonul şi... me­ acolo cerul era negru-plumburiu. nele termice cu mai multă insis­ — Hai. omeneşte-le! Cred că
lodia „M-a făcut mama oltean" a Cumulo-nimbii alergau ameninţă­ tenţă Pe parcurs inlîlnisem as­ te-au speriat un picuţ balaurii ăia La tragerea din 18 ianuarie 1967 au lost extrase următoarele num
fost amplificată de toate difuzoa­ tori către noi, asemenea unor u­ cendenţe de cîte 0,5-1 m/sec., dăr de curnuto-nimbi. 21 — 31 — 8 — 24 — 23 — 15 6 — 3.
rele existente pe aerodrom. riaşi din poveste. nu le luasem in considerare. Şi A. DANUŢ Fond de premii : 761.114 lei. Report la categoria l 55.026 lei.