Page 58 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3749
■ D l

D IV E R S E î N O T E - N O T E - N O T E

Promisiune uitată
Faptă umanitară

La începutul anului Burjuc vin să călăto­ răspunde despre mo­ dicat ca în momentul De atunci o trecut
1966, mai precis in rească în flecare di­ dul cum Intenţionează cînd s-a hotărît schim­ Aproape un an. Cetă­
lUna februarie, moi mineaţă cu trenul de să rezolve cererea ce­ barea amplasamentu­ ţenii din cele 10 sate
la ora 5,27, aproxima­ tăţenilor din Burjuc.
mulţi cetăţeni din sa­ lui punctului de opri­ au aşteptat cu nerăb­
Constantin Lungu este elev în clasa a Xl-a a Liceului tul Burjuc, raionul tiv 300 cetăţeni din In ziua de 22 februa­ re să se prevadă şl dare şi încredere ca
„Decebal" din Deva. De mai bine de trei luni, acesta trăieşte llia, s-au adresat Te- 10 sale : Burjuc, Brâ- rie 1966, Direcţia (re­ construirea sălii de promisiunea Direcţiei
in casa lui Alexandru Toldi, pentru că tatăl său nu l-a mai pu­ dactiei ziarului nostru dătel, Glodghileşti, gională C.F.R. Timi­ aşteptare la pasajul regionale să fie pusă
tut „suferi1* sub acelaşi acoperiş cu el. Alungat de acasă, astă cu rufcjăfnintea să In­ Petresti, Tălărâstî, Ti­ şoara ne-a trimis urmă­ dc nivel. în practică. Ba mai
toamnă, elevul Constantin Lungu si-a găsl-t adăpost In tunelul tervină pe lîngâ Di­ sa, Lăsau, Grind, Teiu torul răspuns: „Ca Din dorinţa dc a re­ mult, s-au Interesat
Cetâtii, apoi intr-o casă părăsită. Colegii de clasă îi aduceau recţia regională C.F.R. sl Flntoag. Sînt mun­ urmare adresei dum­ zolva această proble­ îndeaproape despre
pături si niîricare. A duS-o aşa pînă a venit iarna. Atunci s-a Timişoara pentru a se citori, elevi si alţi lo­ neavoastră nr. 39/196G mă, serviciul mişcării felul cum se va rezol­
lăsat de scoală, angajîndu-se pe şantierul de construcţii Min­ lua măsuri de amena­ cuitori. Am mai aflat referitor la sesizarea a prevăzut in planul va dorinţa lor. Zilele
tia. Vestea a ajuns însă lo urechea cetăţeanului TOldl, căruia jare a unei săli de aş­ câ mulţi călători vin făcută in legătură cu V.L. pe anul 1967 con­ acestea am primit din
i s-a cutremurat sufletul de soarta acestui copil. L-a luat in teptare în halta res­ la Burjuc de la dis­ darea in exploatare a struirea unei săli de nou vizita mai multor
ingrijirea sa. El mai are încă 6 copii. Fapta acestuia dovedeşte pectivă. Dorind să a­ tante de 10—15 km, haltei Burjuc, vă co­ aşteptare în halta Bur­ cetăţeni din Burjuc.
un profund umanism şi-o fierbinte dragoste fală de om. flam cit mai multe a­ transpiraţi de efort, municăm următoare­ juc. In acest an nu Ei ne-au adus la cu­
Atenţiune, părinţi i mănunte in legătură iar în haltă sînt ne­ le: mutarea punctului avem posibilităţi fi­ noştinţă faptul câ nici
voiţi să stea in ger de oprire în linia cu­
cu această sesizare, nanciare de a con­ în anul 1967 nu se va
lin redactor al ziaru­ sau în ploaie. rentă Burjuc de la ve­ strui această sală de construi sala de aştep­
lui nostru s-a deplasat Pe marginea consta­ chiul canton, care co­ aşteptare, lucrarea a- tare. Aşa stînd lucru­
respundea pentru bu­
S-a „păcălit" singur la Burjuc, unde a dis­ tărilor a fost publicat na deservire a publi­ vînd caracter dc in- rile, ne punem între­
rezolvă
barea : cum
cutat cu numeroşi ce­
luna fe­
vestiţir. Adresa este
în ziar, în
tăţeni şi cu organul bruarie 1966 un arti­ cului călător, pe am­ semnată de directorul Direcţia regională
local al puterii de plasamentul actual se regional şi de şeful C.F.R. Timişoara ce­
stat. Era clar câ oa­ col. Acest articol a datoreşte faptului că biroului de reclamaţii rinţele legitime ale
Mai crede cineva astăzi că poate să trăiască fără muncă? menii solicitau să li fost trimis Direcţiei vinzâtoril de bilele
Nimeni — vor zice Unit. Dar cetăţeanul Ioon Igna din satul se rezolve o cerinţa regionale C.F.R. Ti­ deservesc şl pasajul şi sesizări de pe lingă oamenilor muncii, cum
Olejdea, raionul Alba, nu e de acord. $1 de ce? Pentru că el Direcţia regională îşi respectă euvintul
nu vrea pur si simplu să audă de muncă, de sudoare. Dumnea­ legitimă. Din halta mişoara pentru o ne de divei păzit. Era In­ C.F.R. Timişoara. dat ?
lui îi place să înşele. El se agată de oameni, promitîndu-le
că le aduce lemne. Le ia banii si, pe-aci ti-e drumul. A
înşelat astfel nenumăraţi cetăţeni. Dar nu l-a mers mult. A ce duce la multe neplăceri. Aşa sală. Aceasta pentru că, în timpul
fost dat pe mina miliţiei. Ce să-i faci, s-a «păcălit" singur. P a c i e n ţ i i s-a inlimplat în ziua amintită mai proiecţiei, unii tineri se plimbă prin
sus, cînd sub acest pretext au intrat sală, discută, rid, iar cei chemaţi să
a circumscripţia nr. 4 si sanitară între orele 17,30-10,15 cinci persoane, stabilească ordinea riu-şi fac datoria
să aştepte din oraşul Deva, nu exis lucru tolerat de personalul sanitar.
există me­
Lpermanenţa. In ziua de 4 ia­
dic în Cred că ar fi bine să se asigure pe
nuarie a.c., în tot cursul zilei, medi­
Rom cu pantoful cit cul a lipsit, „urgenţele** fiind rezol­ timp de iarnă un program de con­
sultaţie mai mare, avînd în vedere
vate de medicul de la circumscripţia procentul mai ridicat de îmbolnăviri,
a Ii-a, care a trebuit sa facă un vo- pentru ca pacienţii, in special cei
mai liun mare de consultaţii. Tot la a­ din producţie, să nu piardă mult timp
De aici produsele fabricii „Vidra0 din Orăştie iau ceastă circă ar trebui lichidată aşteptînd atît consultaţia cît şi re­
Toată lumea ştie că ţuica, romul, vinul şl alte băuturi se drumul beneficiarilor. Ioon Răileanu, şeful depozitului practica actuală cînd, sub pre­
beau cu paharul. Aşa e civilizat. Dar uite că altll s-ati dovedit de produse finite, se îngrijeşte ca mărfurile expediate puţin textul că „fac injecţie", unele per­ zultatele. Aşa, de exemplu, se pier­
de peste o oră pînă la efectuarea u­
a li foarte inventivi. Aceştia s-au plictisit a bea romul cu pa­ soane nu respectă rîndul, lucru nei consultaţii, alte două sau trei pen­
harul $i ce s-au gîridlt ei ? Să bea din pantof. Uluitdare des­ să corespunda exigenţelor. tru anumite analize sau radiografii
coperire ! „Invenţia" aparţine cetăteneî Manea Ionela. Locul (în altă zi) şi abia în a treia zi, după
unde si-a experimentat-o i cofetăria „Garpaţi" din Deva. Aşa alte ore de aşteptare, se obţine re­
ajunge omu' celebru L. zultatul, în cazul în care există me­
F i r m e înse dic la circumscripţie. In caz că nu,
numărul orelor pierdute se măreşte.
Viceversa (Urmare din pag. I) este un simplu accident, am solicitat ALEXANDRU IOJA
corespondent
—■ Anul acesta nu au fost ridicate.
condica de sugestii şi reclamaţii ca Nici nu ştim unde să mai punem a-
preparate şi băuturi nu are nevoie să aflăm părerea unor consumatori. titea sticle.
Elena Sîngeorzari, responsabila unllătii de patiserie din de altă reclama. Asemenea condică însă nu există. Capriciile
Deva s-a dat „în speclacol", ţipind în gura mare „Evrica 1", La insistenţele cetăţenilor responsa­ IUNE CA N-AM NIMERIT
bilul le-a pus totuşi la dispoziţie...
După nopţi de insomnie, ea a găsit „formula magică'' pe care O GLUMA n e p o t r i v i t a registrul de inspecţie şi control. Un DUMINICĂ
o oferă fiecărui client. Doreşti să consumi o bere sau un suc,
cetăţean a scris în registru că timp Chiar dacă nu ar avea firmă, co­ unui operator
trebuie să serveşti neapărat şi plăcintă. Şi viceversa. Tot umblînd dintr-un loc in al­ de G zile nli a putut servi la res­ fetăria din Orăştie este uşor de gă-
Nu ne-ar mira dacă într-o zi am alia că s-a întîmplat vice­ tul, pofta de ni în ca re a crescut. Pe taurant meniu fix. Responsabilul îl şit. In permanenţă aici este anima­
versa şi cu responsabila. stradă am înlîlnlt un vechi amic, dă dreptate. ţie. Consumatorii solicită nu numai
de fel din Orăştie. Auzind despre ce înt ciţiva ani de cînd în satul
— A rămas multă mîncare de la prăjituri, siropuri etc., ci şi cafele.
este vorba a arătat cu degetul că­ revelion. Trebuia consumată ca să A fost Ia Orăştie o cafenea. De la STău au fost aduse şi instala­
tre firma restaurantului „Dacia". te aparate de proiecţie cinematogra­
nu avem pierderi. începutul anului 1967 s-au lăsat insă
— Dacă vrei să te respecţi, a zis — Lipsesc cam multe produse so­ obloanele. Mulţi îi dau tîreoale în fică. Dacă atunci localnicii şi-au ma­
Soarta unor scrisori el, mergi la i-estaurdnt. licitate de consumatori... zadar. Aşa stînd lucrurile, consuma­ nifestat deschis bucuria, azi, aceiaşi
oameni îşi manifestă — tot deschis
Ant dat să intrăm. Pe uşă insă era
torii de cafea se opresc la cofetărie.
pus Lacătul. Cercetăm orarul de func­ - X a noi ar trece foarte bine pif­ In orele de vîrf e greu să rezişti aici. — nemulţumirea
ţionare al restaurantului. Da, la o­ tia. Nu avem pe motiv câ nu pri­ Se fumează mult. Unele familii vin „Spectacolele sînt la bunul plac al
rele 9 trebuia să fie deschis. Şi era mim cap şi picioare de porc. Ne-ar cu copii pentru a le cumpăra prăji­ operatorului — se spune într-o scri­
Vai de scrisorile oare ajung în tolba agentei Rodlca aproape 10. Intrăm prin spate ca să mai trebui ficat, creier etc. In fie­ soare sosită la redacţie. Titlul fil­
Avram de 'la Ofioiul P.T.T.R, Deva. In loc să ajungă la des­ vedem ce se înlîmplâ. In sală mur­ care zi fac comandă de 10 kg, dar turi. Dar mulţi renunţă din cauza melor este secret, nu poate fi cunos­
fumului.
tinatar, ele nimeresc direct în sobă sau în lada de gunoi, Omul dărie, la bar, paharele nespălate. Nu de la începutul anului şi pînă în — Bine că n-aţi venit duminică cut înainte pentru că nu se populari­
poate să aştepte mult şi bine. Agenta poştală Rodica Avram se putea consuma aproape nimic. prezent am primit o singură dala. — spunea vînzâloarea Maria Blaga. zează. E drept, uneori, se face şi
şl-a format un obicei reprobabil de â semna fals persoanele — N-am putut deschide la timp, Stăm r£u cu aprovizionarea. Şi azi Ce e aici, nu vă mai spun... popularizare, ca de pildă în ziua de
cărora trebuie să le înmîneze scrisorile, pe acestea din Urmă spunea responsabilul restaurantului, am primit carnea aproape de ora 10. După ce am vizitat bucătăria co­ 7 ianuarie. S-a anunţat prin batere
aruncîndu-le la gunoi. Gheorghe Ganga. Ştiţi, aseară a fost Responsabilul ne-a petrecut pînă fetăriei am vrut să discutăm cu ges­ de tobă(!) câ e film. La ora indica­ Spectatorii intre ei:
Poate că într-o zl va nimeri sl ea în altă parte decît multă lume. în curte unde se aflau 2eei de cutii tionara, Oiaru Ecaterina. Doream să tă, localnicii au fost prezenţi în nu­ — Şi mai zici câ rtu sînt acţiuni
acasă. Crezînd că neorinduiâla Siitilriîta cu ambalaje. aflăm şi părerea ei in legătură cu măr mare. Au aşteptat o oră, două, (ocale,..
trei... Pe urmă n-au măi aşteptat.
dezordinea şi ţinuta neigienicâ exis­ Exemple se mai pot da. Conduita o­ Desen dc V. MIHAlLESCU
tente în această cameră, despre fap­
tul că s-aU servit cornuri vechi, des­ peratorului e discutabilă. Dar pen­
fost invitată şi asociaţia sportivă ,E- întreprinderi şi instituţii ale oraşului tru ce să fim obligaţi noi, oamenii,
nergia Paroşeni**. Sebeş au organizat concursuri de schi pre motivele pentru care aici nu se să-i suportăm capriciile ? La noi în
Iată cîştigălorii : Săniuţe o per­ şi săniuţe contînd pentru sparta- pune la dispoziţia consumatorilor si­ sat se mai întîmplă şî alte fenome­
soană: 1. Marcu C-tin, 2. Tichineanu chiada de iarnă. fon şi despre alte deficienţe consta­ ne: copiii, ca să poată urmări la te­ 20
Marcel, 3 Stingaciu Teodor. Săniuţe La âceâstă competiţie s-a urmă­ tate'. N-am putut discuta nici cu ea, levizor emisiunile „Aventurile lui
două persoane: 1. Popa Emilian, Bo- rit ca tinerii să treacă şi una din deoarece lipsea din Unitate aşa cum Robin Hood", sînt taxaţi pentru in­
tescu Aurel, 2, Lucaci Ioan, Militaru normele pentru obţinerea insignei obişnuieşte destul de des. trare cu 0,50,Iei (?!!)“.
C-tin, 3. Aclobăniţel Teodor, Bănică de polisportiv, la proba schi. ★ Probabil că tovarăşii de la raion
S p a rta ch ia d a de ia r n ă Petru; Schi 5 km fond, fete: 1 In- „Unirea" a organizat cu această o­ alte unităţi de alimentaţie publică ar avea ceva de spus. Aşteptăm.
In raidul întreprins am vizitat şi
De asemenea, asociaţia sportivă
gling Maria, 2. Oprea Maria, 3. Re-
ceac Margareta; Schi 5 km fond, bă­ cazie concursul pe asociaţie la schi din oraşul Orăştie. In majoritatea Radio
3600 tineri şi oameni ai muncii la ieţi: 1. Torok Iosif, 2. Kovârl Ale­ şi săniuţe. înminînd cupa pe aso­ lor aceste unităţi, aparţinînd coope­
Hunedoara următoarele discipline sportive; şah, xandru, 3. Mate Ladislau. ciaţie. Bine s-au comportat Weiner prinzător de rău în ce priveşte asi­ Spectacole
rativei de consum, se prezintă sur­
Radu la schi, Mercurean Ioan la
FLORIN DUŢA
haltere, tenis de masă, trîntă, schi,
orientare turistică. corespondent săniuţe şi Moldovan Vaier tot la gurarea unei deserviri corespunză­ PROGRAMUL I r 5,06 Prograai
întrecerile din cadrul spartachîa- Profitînd de timpul favorabil des­ săniuţe. toare a cetăţenilor. In orice caz, cu simultane muzical de dimineaţa î 6.15 Actua-
dei de iarnă organizate de clubul schi şi săniuţe, clubul sportiv Meta­ Sebeş Tinerilor le-a plăcut mult compe­ situaţia existentă în prezent în uni­ lilalea agrară? G,45 Emisiune pen­
făşurării spartachiadei de iarnă la
Metalul Hunedoara sînt în plină tiţia şî au propus să se mal orga­ tăţile din Orăştie, nu trebuie să se tru pionieri; 7,15 Marşuri de con­
desfăşurare. lul, în colaborare cu organizaţiile nizeze asemenea acţiuni. împace nimeni, cu atit mai mult-'to­ cert; 0.00 Sumarul presei , 8,30 La
Pînă in prezent, la etapa I, de U.T.C. din C.S.H., au organizat zi­ Peste 200 tineri de lâ fabricile IONEL JOCA varăşii din cadrul Uniunii regionale n satul Livadia, raionul Ha­ microfon, melodia preferată ; 9.45
masă, a participat un număr de peste lele trecute, etapa pe club la care a „Sebeşul", „Căprioara" şl dîn alte corespondent a cooperativelor de consum care, în I ţeg, publicul este deseori obli­ Patru poeme de Llviu Coraes ?
ziua raidului, se aflau în control la gat să participe simultan )a două 10,55 Recital vocal : Vtrglnîâ Gud-
restaurantul „Dacia", spectacole: unul pe ecran şi altul în zichevlci sl Ludovic Spîess ; 11.45
Muzica populară cu Laura Lavrlc
m ca: i BB m i m m m m bb m m m m e e m : j m m ti* cm m m şi Gheorghe Gigea? 12,30 Cînlece
patriotice; 13,30 Intîlnire cu me­
Mureş. Suita, prezentată la fazele patriei dumbravă, / Slavă lui, Parti­ tîtea, cuprinse în poemul pastoral şi lodia populară şî interpretul pre­
F O L C L O R U L L O C A L de aprecieri unanime. dului/Câ-i lumina omului. în cele trei sulte pe care le-a inter­ ferat ? 16,30 O poveste pentru voî,
interregională şi finală s-a bucurat
pretat.
copii : „Soarele şi luna'* ? 1G,40
Acţiunea de valorificare a folclo­
In perioada care a urmat, corul a
Fără îndoială că munca de valo­
mai aşezat cu grijă in repertoriu li­ rului ă fost Susţinută în cadrul că­ rificare a folclorului nu se va opri Cintă capela corală bulgară „Sve-
toslav Obretenov"; dirijor, Dlmi-
minului cultural din localitate şi prin
nele prelucrări de folclor; „Zi-i, bade,
Î N R E P E R T O R I U L cu fluiera" şi „In mârginime la noi" taraf şi, mai ales, de soliştii vocali. aici. Concursul al VlII-lea este lin triei ; 18,03 In jurul globului,- 10,40
t3r Ruskov; 17,10 In slujba pa­
nou prilej de impulsionare şi de a­
Unii dintre ei au dus faima cînte-
de Aron Bogdan, „Doină şi învîrti-
tă" de la Poiana şi „Briul ca la Bă- cului hunedorean şi în special a ce­ firmare a creaţiei populare. Ce vom Radiosimpozlon. Familia, model
aduce nou pe scena celui de-al VIII-
în toată ţara.
lui din mârginime,
etic pentru ttnăra generaţie ; 19,35
trîna" de Ion Munteanu. Maria Ghişe a imortalizat pe plăci lea concurs ? Dorim ca, deocamdată, Concert de melodii româneşti ?
Pentru concursul al VII-lea, îm­ Electrecord „Bădişorul meu din sat" * noutatea să n-o divulgăm, îar la pri­
preună cu compozitorii hunedoreni şi jîeneasca; „Măi bădiţă Cunstanti- ma fază s-o oferim publicului. Crea­ 20.00 Radiogazeta de seară? 21,05
Ion Munteanu Şi Constantin Ungu- ne% Maria Prodan-Badiu e cunos­ ţia poporului nostru este atît de bo­ Atenţiune, părinţi!; 21,20 De la un
reanu, am dat viaţă unei noi suite de cută acum în toată ţara prin reper­ gată şi variată in frumuseţi îneît ne cîntec la altul; 22,45 Muzică co­
cîntece populare din regiunea Hune­ toriul bogat, difuzat la radio; A­ deschide noi şi noi condiţii de con­ rală? 23,00 „Clnt şi îmi amintesc"
— muzică uşoară.
la vale**
A R T I S T I C E pentru cor mixt, solo, grup de flu­ driana Comşa a contribuit mult la tinuare a acestei activităţi. Corul
doara, „Coborîm pe plai
popularizarea folclorului local in ca­
nostru va rămîne consecvent acestei
ieraşi şi orchestră populară. Aceasta
constituia noul în realizarea suitei. drul turneelor orchestrelor populare patriotice tradiţii.
ale Filarmonicilor din Arad şi Ora­
Tema centrală a lucrării: viaţa nouă dea. Şirul acestora poate fi continuat Televiziune
(Urmare din pag I) te şi de la stinâ sau dorurile care ţele ei: la Festivalul Mondial al Ti­ din patria noastră, transformările în­ cu nume ca Maria Bota, Rodica O-
stăpînesc inimile tinere. In aseme­ neretului de la Bucureşti, din 1953, noitoare înfăptuite în regiune, bucu­ prean, Maria Tânase...
Deosebit de bogat e şi folclorul nea excursii s-a născut îdeea de a a fost interpretată de corul studen­ ria oamenilor de a trăi în libertate 18,00 Pentru cel mici. Ala-Băîe.
care cuprinde melodiile ce însoţesc prelucra în formaţii şi acest mate­ ţilor din Anglia, in limba lor. şi de a îi slăpîni pe munca lor, dra­ Prin corul de la Poiana au fost Taraful căminului cultu­ Pentru tineretul şcolar. Peceti şi
jocurile localnicilor: învîrtite, haţe- rial folcloric. Am intensificat mun­ La concursul din 1954, corul a pre­ gostea faţă de ţară şi faţă de partid. valorificate pînă în prezent 24 de ral din Poiana, lâ concursul file îngălbenite. Vechi instituţii de
gane, nenumărate jieneşt), tortoroiul, ca de culegător de folclor, începută zentat suita de cîntece ciobăneşti, Suita se încheie cu un îmn de slavă melodii populare, aparţinătoare fol­ al VII-lea. cultură Ieşene: Biblioteca univer­
briul poienăresc. cu mulţi ani in urmă, recurgînd la „Pc plaiuri mărginenc", lucrare con­ închinat partidului: clorului din aceste părţi ale ţârii, la sitară şl muzeul Unirii; 10,50 Pu­
Succesele corului din Poiana se ajutorul cîntăreţilor populari de prîn cepută de dirijorul corului şi reali­ Zboară cînlece de slavă / Pesle-a care se pot adăuga aproape încă ’a- blicitate j 19,00 Telejurnalul de
datoresc, în mare măsură, acţiunii părţile noastre. Selecţionarea şi pre­ zată pentru cor, solo şl grup de flu­ seară; 19.20 Buletinul circulaţiei
de valorificare a folclorului local. lucrarea materialului cules cerea ieraşi cu colaborarea compozitorilor rutiere? 19,30 Atlas folcloric;
EI a fost primul care a dus, pe sce­ multă pricepere şî muncă. Aveam Gh. Şoima şi Ion Munteanu. 20,00 Sâptâmîna ; 21,00 Avanpre­
na concursurilor, prelucrări din a­ nevoie deci de oameni de specialita­ Noi cîntece îşi fac loc in reperto-, mieră ? 21,15 Teleglob; 21.45 Re­
cest folclor. Tot el a prezentat, pen­ te. Am cerut sprijinul compozitoru­ riul corului, unele dintre acestea
tru prima oară, ansamblul popular lui hunedorean lbn Murtleanu, com­ constituind programul cu care for­ flector, 22,00 Concertul laureaţi­
de cor şi fluieraşi, şi tot aici, acest pozitorilor sibieni Gh. Şoima, 11 ie maţia s-a prezentat la cel de-al IV- lor. Laureaţi români al concursu­
ansamblu s-a întregit cu orchestră Mîcu şi Cornel Arion a căror cola­ lea concurs pe ţară: „Murăş, apă rilor artistice Internationale din
populară. Prima prelucrare din fol­ borare a avut o înrîunre fericită a­ curgătoare" şi „Haţegana" de Aron 19G6: sopranele Marina Krflovicl
clorul local a fost „Haţegana ca-n sUpra activităţii şi dezvoltării de Bogdan, „Rîureana" de Ion Muntea­ Si Ileana Cotrubaş, baritonul Lu­
Poiană" de Gh. Şoima, piesă inter­ mai lîrziu atît a corului din Poiana nu şi poemul pastoral format din 6 dovic Konya, basul Ionel Pantea
pretată de corul nostru în finala cît şi a altor formaţii din mărgini- părţi „Viaţa în munţi" de Gh. Şoi­ Şl pianistul Radu Lupu; 22,40 Te­
concursului organizat de Uniunea me şi dîn iestul ţării. ma. Din dorinţa de a valorifica fol­ lejurnalul de noapte ; 22.55 închi­
Generală a Sindicalelor, în aprilie Pentru concursul din 1951, corul clorul hunedorean, corul şi-a înscris derea emisiunii.
1949 Succesul ne-a dat curaj, şi ast­ a pregătit alte trei cîntece, Inspirate în repertoriu, pentru concursul al
fel, in anul următor, am sporit nu­ din folclorul local : „Cîntec dc mâr­ V-lea, o nouă suită de cîntece popu­
mărul prelucrărilor cu cîntecele ginime'', „Tortoroiul" şi „Jiencascâ”, lare: „Pe plaiuri hunedorene" pen­ Timpul probabil
„Frunză verde de gorun" şl „Bdde, toate ale compozitorului Gh. Şoima, tru cor, solo şi grup de fluieraşi, de
ce pămînt tc ţiile" de Aron Bogdan, prezentate în faza finală, la Bucu­ Gh. Bogdan şi Ion Munteanu.
„Vino, bade, luni seâta" şi „Bade, reşti. Nu puteam bănui cum vor fi PENTRU 24 ORE
gura la-i izvor" de Gh. Bogdan. A­ primite în Bucureşti cîntecele cio­ Din punct de vedere al conţinutu­
ceste cîntece, interpretate pe scene­ băneşti, dar ne-am dat seama la nu­ lui tematic, suita aceasta avea o sfe­ Vreme rece, cu cerul variabil,
le bucureşterie, s-au bucurat de o mai cîteva zile cînd, pe stradă, în ră mai largă, mai cuprinzătoare, ea mal mult noros ziua. Izolat vor
caldă primire şi apreciere. parcuri se auzeau tineri fredonînd; nu cînta numai aspecte din viaţa cădea ninsori slabe. Vintul va
In excursiile pe care le organizăm Şi mi-i drag vara la stînă, ciobanilor, ci şi din cea a lucrăto­ sufla moderat din est şi sud-est.
cu formaţiile artistice, coriştii nu du-ru, du-ru.. rilor de pe ogoare. Melodiile prelu­ Temperatura, în uşoară creştere,
prea cîntau cîntece învăţate la repe­ Fie vreme rea ori bună, crate în suită nu mai aparţin exclu: ziua va fi cuprinsă între —4 şi 0
tiţii, ci altele, auzite acasă, la şeză­ du-ru, du-ru... siv folclorului din mârginime, ci şi grade, iar noaptea între —10 şi
—17 grade.
tori, în care erau oglindite viaţa sa­ După cum se ştie, Jîeneasca a cu­ altoi* ţinuturi ale regiunii: Valea Se­
ţului, pitorescul traiului de la mun­ prins toată ţara şi a depăşit grani­ beşului, ţinutul pădurenilor şi de pe