Page 6 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A n
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3736

IU P I IM S F1FSRFRF In Editura Ikatiemisi Ifeptioiicii ■ r î n n r a n M

1784 1 a l a lai filiali 1 1 ia l i U? Un i i ia
Socialiste România au apărut:! U d L M H â ln n iM M

Scînteta care a aorlns nâpraznlca reş în sus ajungînd, Ia 8 noiembrie, şezîndu-şî tabăra lingă Crlcău, de tru electronic destinat măsurării In­
ridicare la luptă de la 1784 a ţărani­ la Geoaglu şl Bintintl (Aurel Vlalcu). unde s-au pregătit să atace castelul PRELEGERI DE ESTETICA petiţia de ereditate şi moştenirea va­ „LUNA NU ESTE UN CORP MORT, tensităţii şl formei de polarizare a Iu-
lor Iobagi împotriva nobililor feudali De aici răsculaţii au trecut În comita­ din Calda. Din părţile Abrudului răs­ cantă. I CI UN CORP VTU. CARE RESPIRA" mlnll lunare.
a constituit-o anularea de către curtea tul Sibiului, în Vinerea, Cioara si coala s-a întins apoi In comitatul Clu­ (VOL. II) In partea a Il-a, care se ocupă cu ■
de ]« Vlena a conscripţiei militare, Tărtărla, Iar la 7 noiembrie se aflau jului şl Turdei. Ea s-a răspîndit şl In Traducere de D. D. Roşea împărţeala moştenirii, sînt tratate, La 2 Ianuarie, s-au împlinit opt ani „AEROTRENUL"
potrivit căreia ţăranii Iobagi care se în Vlnţul de Jos, părţile Banatului şl tindea să cuprin­ în titlul intîl, Indivizlunea; în titlul I din ziua cînd prima rachetă lunară,
înrolau In armată ca grăniceri ur­ Răscoala se întindea cu repeziciu­ dă comitatele Sibiu, Făgăraş, Braşov, al doilea, acţiunea de împărţeală, „Luna-1" s-a îndreptat spre Lună, des- La un an după prima încercare,
mau să fie eliberaţi de Iobăgie. ne. Cetele ţărăneşti se îngroşau, se pînâ la Ţara Maramureşului. Ecoul Estetica, cea mai întinsă dintre lu­ căreia autorul îi consacră zece capi­ I chizînd astfel traseul cosmic Pâmint— prototipul „aerotrenulul', vehicul
Marea răscoală, în fruntea căreia înmulţeau mereu. Ţăranii obţineau el a trecut chiar Carpatii, în Moldo­ crările lui Hegel, este alcătuită din­ tole, corespunzător Importanţei teo­ Lună.
s-au aflat trei iobagi români cuteză­ victorii după victorii, nu mal puteau va şl în Ţara Românească. tr-o introducere şi trei pârli: «Ideca retice şl practice a acesteia. U In momentul de fată, paralel cu cer­ care se deplasează pe un monoral de
tori: Horia, Cloşca şi Crlşan, avea să fl opriţi. Nobilii s-au simţit nevoiţi Biruitoare In primele 11 zile, răs­ frumosului artistic sau idealul"; I . cetările efectuate la suprafaţa Lunii beton în formă de T răsturnat sl o
fie prima zguduire puternică a orîn- coala ameninţa să se întindă în în­ „Dezvoltarea idealului în formele de staţia cosmică „Luna-13‘\ studiile pernă de aer comprimat — realizare
duirii feudale de pe cuprinsul tării treaga Transilvanie şl chiar în Unga­ particulare ale frumosului artistic"; i făcute de pe sol au confirmat că Luna a inginerului francez Jesn Berlin —,
noastre. ria, căpâtind caracterul unui război „Sistemul artelor". nu este un corp mort, cl un corp viu, a atins viteza de 303 km pe oră. Pro­
In ziua de Ol octombrie s-au adu­ ţărănesc. In fata acestei primejdii, Volumul de fa'tâ se referă la .Sis­ s care respiră. Astfel, astronomul so­ totipul care a fost experimentat vi­
temul artelor'. Hegel se ocupă cu
nat la biserica din Mesteacăn (ra­ împăratul Iosif al II-lea, care pînă a- sistemul artelor analizînd modul în NOTE o SESIZAM vietic Nina Petrova, de la Pulkovo, neri, In apropiere de Paris, pe o ram­
ionul Brad) vreo 600 de ţărani din tund stătuse în espectativâ, a luat s a descoperit în regiunea craterului pă lungă de 7 km este construit pe
Zarand-Hunedoara, şl părţile Abrudu­ măsuri pentru înăbuşirea răscoalei. care ideea se realizează în domeniul Kepler o „lumlniscentă specială". scară redusă. Viteza comercială a
lui care, neluînd în seamă anularea N-a trecut însă la represiuni dintr-o diferitelor arte. I Aproape concomitent, spre sflrsitul a- „aerotrenului" va fl de 200—250 km/h,
legii militare, mobilizaţi de Crişan, au dată-şl direct, ci a recurs la o stra­ 1 nulul 1966, astronomul Mihail Posper- Iar mal tirziu viteza Iul se va ridica
hotârît să plece cu totii la Alba Iu- tagemă. Comandamentul militar a­ Mihail Eliescu Cînd n-ai cunoştinţe ghelis, din Moscova, a stabilit că la 300 km/h.
lia. Pentru plecare, ţăranii trebuiau ustriac l-a amăgit pe conducătorii 8 Luna are o viată geologică. Olivler Gulchard, delegat ministe­
să se adune a doua zl (1 noiembrie) răscoalei să Încheie 3 armisUtii: lo TRANSMISIUNEA ŞI Noutăţile literare mă Interesează şl In felul acesta, ultimele cercetări rial pentru amenajarea teritoriului,
la Curechiu. Primele flăcări ale răs­ Tibru, Sâlciua $1 la Valea Bradului, IMPARTEALA caut să mi le procur. Dar nu reuşesc I ştiinţifice din 1966 au confirmat Ipo­ care a asistat la probă, a arătat că
coalei s-au ridicat deci la Curechiu. încheierea armistitiilor a dus nu nu­ să ajung întotdeauna în posesia lor noul mijloc de transport va fl dat în
în noaptea de 1 spre 2 noiembrie. A mai la încetarea luptei, cl i-a pece­ MOŞTENIRII IN DREPTUL pentru că se întimplă ca la noi, la B teza prof. Nikolal Kozîrev din Lenin­ exploatare peste doi ani. Flecare ve­
fost o răbufnire spontană, neorgani- tluit şfîrşitul, dînd posibilitate arma* Lupeni, să întilneşti refuzul vînzăto- grad, care acum trei ani a declarat
zotă şi neînarmată. Foarte puţini din­ să fugă spre Deva. Hunedoara, Arad, tel Imperiale si nobililor să treacă de REPUBLICII SOCIALISTE rului din librării. Un exemplu; la li­ a că craterul Aristarh — punctul cel hicul va avea o capacitate de trans­
mal luminos al suprafeţei Lunii —
tre iobagi aveau arme. O oarecare or­ Oradea După ce Ieşiseră din munţi, la defensiva la ofensivă, încerculnd ROMÂNIA brăria nr. 22 am solicitat volumul a „respiră" : Deasupra Iul s-a constatat port de 70—80 de pasageri. Primele
ţăranii şi-au pus In gînd să atace
ganizare va urma însă în primele zile Munţii Apuseni, unde răsculaţii s-au „Climate'. Mî s-a răspuns: „S-a e­ trei linii vor face legătura Intre Pa-
ale desfăşurării ei. Deva şi să distrugă nobilimea din retras pentru a se apăra. Dar chiar şi puizat”. La insistenţele mele a a- B prezenta unui fum format din gaze ris—Orleans, Paris—Rouen si Paris—
oraş. Atacul a fost respins de grăni­
In ziua de 2 noiembrie, răsculaţii au ceri, husari, nobili înarmaţi. Pe cîm- în aceste grele condiţii de luptă, răs- Lucrarea — constituind o mono­ dâugat: „Mai am 6 exemplare dar... sau poate din praf. Prof. Kozîrev a Nancşr avînd o capacitate de trans­
tăbărît asupra curţilor din Crişclor, pia din fata oraşului au căzut ucişi culatil au mal cîştigat trei victorii îm­ grafie care întregeşte tratatul de am şi eu cunoştinţele mele'. In tim­ Q făcut această descoperire senzaţiona­ port de 10.000 de pasageri pe oră, în
De aici, ei s-au împărţit in două tabe­ atunci 72 de ţărani. potriva armatei imperiale: la Brad, drept civil ce se elaborează în cadrul pul discuţiei s-a deschis uşa unui lă, studiind spectrofotografiile Lunii. fiecare sens, cu cale dublă Experi­
re: unii au luat-o spre Mihâileni, iar Remetl 5Î Lupsa. In cele din urmă Institutului de cercetări juridice al raft, unde, spre surprinderea noas­ Ipoteza este confirmată acum sl prin mentarea acestui nou mijloc de trans­
alţii. In frunte cu Crişan, spre Brad. Din Zarand, răscoala s-a întins pe însă el au fost Învinşi la Mihăileni. Academiei Republicii Socialiste tră, a cumpărătorilor, se aflau peste metoda fotoelectrică (Nina Popova), port a confirmat calităţile vehicu­
De la Brad s-au împărţit iarăşi în domeniul Zlatnei şi în părţile Abru­ Infrîngerea a însemnat sfîrşitul efor­ România — tratează aprofundat al 10 exemplare din volumul cerut. şl printr-o metodă complet indepen­ lului, la mare viteză (securitate, sta­
dului. Aici, în fruntea răscoalei se
mal multe cete, luînd-o in direcţii găsea însuşi Horia, ajutat de Cloşca tului lor eroic. Cele trei căpetenii doilea grup de mari probleme lega­ Cînd am spus că sînt obligaţi să pună dentă — cu ajutorul unui polarime- bilitate, confort şi frînare).
diferite. La 3 noiembrie Crlşan lovea şl de fiul său Ion, .Horia cel tlnăr" s-an retras in munţi. Horia sl Cloşca te de instituţiile succesiunilor în marfa în vînzare, răspunsul a fost
nobilimea din Ribi(a, care opuse re­ cum 1 se zicea. La 5 noiembrie, răscu­ dreptul socialist român şi anume: prompt: .Fiecare comandă în servi­
zistentă cu armele, dar care, pină la au fost prinşi în pădurea Scorâceţu- teoria transmisiunii şl împărţelii ciul lui". Dorind să consemnez toate
urmă, a fost înfrintă La 4 noiembrie laţii au intrat în Cîmpeni iar apoi în lul din Munţii Cilăulul la 27 decem­ moştenirii. acestea, la .sugestii $î reclamaţii",
Abrud, cucerindu-1. După ocuparea
ţăranii căzură asupra Băii de Criş. Abrudului, iobagii se împart în două brie 1784, Iar la 00 Ianuarie 1705 a Lucrarea se împarte în două părţi. am găsit cutia deschisă, lipsindu-i a-
In partea I, sint tratate, în titlul
Răscoala a cuprins în cîteva zile cete» una o la pe Arleş In jos, în fost prins Crlşan în hotorul comunei în tir, transmisiunea activă a moşte­ tît sigilul cît şi sfoara.
întreg Zarandul. Răsculaţii se râs- frunte cu Cloşca şl alta pe Ampol In Lupşa. nirii; în titlul al doilea, transmisiu­ Concluziile ar fi bine să le tragă
pîndesc în toate direcţiile. Satele se Jos, în frunte cu Horia cel tînâr. Răs­ Proî. ION TRUŢA nea pasivului succesoral; in titlul al cît mai curînd posibil conducerea
răscoală unul după altul. La vestea culaţii au cucerit Ighlul, Bucerdea, a- Alba Iulla treilea, dovada calităţii de succesor, C.LDC Hunedoara.
celor întîmplate, iobăglmea se ridică MARGARETA IONICA
In masă, atacă, pradă curţile nobili­ contabil principal la
are, bisericile catolice sau protestan­ Prcparaţia cărbunelui
te, nimicesc cu furie hîrtiile unde e­ ' Lupeni
rau înscrise privilegiile nobilimii. In
Zarand nu mal erau stăpîni. Nobilii § B Dialog...
dregători au fugit care pe unde a pu­ I ■
tut, în toate părţile. Dintre aceştia i 1—• _ .1 In celălalt colţ al Văii Jiului, la
mulţi au fost ucişi de ţărani. Cel mal librăria din Aninoasa. a avut loc un
mulţi au fost supuşi unei operaţii de 1 alt dialog. De astă dată, intre ges­
nivelare: botezaţi In legea româneas­ & f *<!>• ^ -41 tionara librăriei şi Mircea Florea din
că, silifi a se îmbrăca româneşte. ţfl Iscroni, autorul scrisorii de faţă:
Din Zarand răscoala a trecut în co­ .Intr-una din zile, la ora 16,30, li­
mitatul Hunedoara. O tabără a luat-o brăria era închisă. Am întrebat de
pe Mureş în Jos, cuprlnzînd lila, Do- a m & ce nu se respectă orarul. Dinăuntru,
bra, Zam şi împrejurimile, trecînd la i n k i> tovarăşa gestionară mi-a răspuns:
6 noiembrie, în comitatul Aradului. O : - T E i * .K , V ' > i r ■ _ J „Nu ţi-e ruşine, că eşti destul de
alta, a luat direcţia Hunedoarei şl mare". După 10 minute, cînd a des­
Haţegului, ajungînd pînâ la Petro­ -"v- l a i l p chis, am intrat. înăuntru, dialogul a
şani. continuat în felul următor: „Tova­
s| m k I U § p 1 l l r ţ v v -, , _ L răşe, ce tot bombăneai afară, nu ţi-e
După ce a devastat curtea din Şol- ruşine că eşti destul dc mare!". „Aşa
muş, o altă coloană a trecut pe Mu­ j Iii i i 8 primiţi toţi cumpărătorii, tovarăşă
; v. ■ «£. 1 V - f p . vînzătoare?". .Aşa cumpărători..."
„Daţî-mi, vă rog, condica de recla­
. . > V, • maţii", „Ai învăţat să scrii?" Nu mi-a
Formaţiile corale, prin reper­ dat condica, a refuzat să mă serveas­
hm fj
toriul lor bogat, contribuie şl . ' ■- : M ■ ■ ■ ' *______-_____3 că şi cu ilustratele pe care le doream
v
ele la educarea artistică a ele­ i" *, ; •* M r'ă im V rm S K M r < t c . * w şi pentru care venisem tocmai de la
vilor. ' ® m m Wt ' m ! * * v A . & - Iscroni.
In fotografie : corul Liceului - •. * -■ - V ' ;V Ci- • .v v . „ - Aş vrea să ştiu şi eu care e păre­ SUEDIA. — La Slockholm a fost creat un aparat permiţînd persoane­
pedagogic din Dev\a. rea tovarăşilor de la C. L. D C., lor lipsite de vedere să detecteze obstacolele ce le stau în faţă în
Folo : V. ONOIU -- - despre cei cărora le-a încredinţat să timpul mersului. Este vorba despre un detector cu ultrasunete ale că­
5 * 3 3 . deservească cum se cuvine populaţia? rui raze pot ajunge pînâ la o distanţă de maximum 7 metri şi care^ţio-
nează asupra pielii celui ce-1 foloseşte.

STUDII PRIVIND AUTOMATIZAREA
PremîISe concsirsiilaai FELICITĂRI, «gaf 0 SCRISOARE RE SÂPTÂMINÂ 0 AERIENE aceste sisteme să devină Insuficiente
In viitorii ani.
CONTROLULUI CIRCULAŢIEI
Pentru a se preveni această situa­
Tehnicienii
elveţieni studiază In
ţie, au început să fie experimentate
SCRISORI Şl care a început acum, îmi propun să de, stop Fâ-1 să creadă, stop!" 1 prezent posibilitatea Introducerii auto­ sisteme de control automatizate. Ra­
lităţile regiunii. De aceea, în anul Ioan Faur, şeful depozitului, nu cre­
lucrez mai planificat. Cum? Ei, îţi place mostra mea de tele­ matizării în sistemele de control ale darul cu „ecou simplu" de pildă, sau
Mai inlîi am sâ-ţi spun cum m-am gramă? Ce părere ai despre felul 9
99 , ¥ £ & s l l e  l e c s a e d r l 66 TELEGRAME gîndil eu, apoi am să-ţi cer şi ţie pă­ cum vom lucra anul acesta? Să ştii circulaţiei aeriene. radarul cu „răspuns automat" la bor­
Sistemul actual de control — cel
dul avionului, sint elemente esenţia­
rerea. Vreau ca in 1967 să cuprind că telegrama de la centrul de desfa­ 9 al coridoarelor — se bazează pe anu­ le ale acestor studii. Se aşteaptă ca
cît mai multe localităţi, de două, trei cere a produselor petroliere pentru I mite reglementări internaţionale, con­ şl calculatoarele electronice să-si gă­
La concursul „Vasi- biri?" de Silvia An- ri şi Erica Petruşca, ori, într-o ordine dictală de împre­ populaţie, din Deva, unicul de altfel trolul strict operîndu-se de la sol. sească o utilizare în noul sistem de
le Alecsandrl" pentru dreescu şi Theodor .Muşchetarii şi sufle- Dragă Georgică, jurări. In acest scop, vreau să rog în tot oraşul, nu-i o glumă. Lucru­ i Dezvoltarea traficului aerian face ca studii.
piese într-un act, pie­ Mânescu, şi menţiuni rul" de Traian La- pe prietenii mei să mă solicite, atunci rile aşa sinii. Iar dacă vei fi de a­
se de teatru de pă­ pieselor: .Necunoscu­ lescu şi .Acţiunea F. Felicitarea ta cu prilejul Anului cînd se simte nevoia, printr-o scri­ cord cu cele ce ţi-am scris mai sus, 9
puşi şi de teatru şco­ ta" de Constanţa Ma­ D." de Alexandru A­ nou mi>-a produs o plăcere deosebită. soare, sau o telegramă, după cît de atunci consideră telegrama ca un în­ S.U.A. — Aceas­
lar — ediţia 1966, or­ rin, .Inamicii" de Du­ drian. Ţin sâ-li spun însă că n-a fost sin­ urgentă este necesară deplasarea ceput şi dâ-i curs. Pentru săplâmîna fl tă ciudată maşină
ganizat de Comitetul mitru Solomon şi .O Premiul I pentru gura pe care am primit-o zilele aces­ mea. Eu am să deschid un registru următoare, aşteaptă veşti din Hune­ cu 4 roţi uriaşe
de Stat pentru Cultu­ apărare ciudată" de piese de teatru de pă­ tea. Foarte mulţi prieteni şi-au adus şi am să consemnez în el toate a­ doara.^ a este în realitate
ră şi Artă, au fost a­ puşi a fost acordat aminte de mine în clipele cînd pă­ ceste apeluri, apoi voi merge pe ur­ Iţi mulţumesc încă o dată pen­ R prototipul c e l ui
cordate următoarele Ionel Hristea. piesei „O fetită caulâ şeam în anul 1967, Iriiniţîndu-mi u- mele lor, în ordinea urgenţei şi pe tru urările de Anul nou. mai modern vehi­
premii şi menţiuni: Premiul I pentru un cîntec" de Alecu râri de bine, sănătate şi fericire. Iată cit posibil in localităli diferite. Ba d cul ol secolului a­
Premiul I, piesei piese de teatru şco­ Popovici, premiul al ce-mi scrie un prieten din Deva : mai mult, voi anunţa cu o săptâ- IONICA tomic, una din pri­
.Iancu la Hălmagiu" lar n-a fost acordat. II- lea, piesei „Orele „Dragă Ionică, iţi urez ţie şi fami­ mînâ înainte, localitatea în care mă Dragul meu, a mele maşini care
liei, viată îndelungată şi multă să­
voi deplasa, nu de alta, dar să fiu
circulă pe orice te­
de Paul Everac, pre­ Premiul al II-lea a lui Mihuţ" de Xenin nătate Să treci neapărat pe la mine asieplat, să pot cerceta mai repede Iţi mulţumesc şi eu pentru felici­ a ren, pc care ame­
Roman, premiul
al
miul al II-lea piese­ fost atribuit piesei III- lea, piesei „Pană sa închinăm un pahar de vin în cin­ cazurile ivite şi.,, să pol obţine din tarea pe care mi-ai trimis-o. In le­ ricanii intenţionea­
gătură cu propunerile pe care le faci ta
lor „Lâmile şl Porto­ „Călătorie peste trei albă — dispărui" de stea Anului nou". Alt prieten, din Pe­ limp loc la hoLel. ză să o trimită în
cală" de Ştefan Hara- mări" de Dumitru Margareta Diaconii şi troşani, după ce-mi urează cele cu­ Şi încă ceva. Dacă împrejurările cu privire la modul de luciu in anul ii Lună.
acesta, eu n-am nimic împotrivă.
venite, îmi scrie: „Ionică, te aştep­
lamb şl „A doua Stanciu, premiul al Pelrina Petre, men­ tăm la Petroşani, că de mult n-ai mai nu-mi vor permite sâ-ţi trimit 1a Cred câ aşa vom fi mai operativi în
moarte" de Valentin III-lea piesei „Cui îi ţiune piesei „Anul fost pe aici". Mulţi alţi corespon­ limp scrisoarea sâplăinînală, alunei sesizarea unor nereguli şi sper că şi “ CIUDĂŢENIA UNUI LAC cinci pături de apă, şl In fiecare din
am s.ă-ţi expediez cîle o telegramă,
Munteanu, premiul al este frică la urmă" vechi a plecat, bine-ai denţi îmi adresează aceeaşi chema­ in care, pc scurt, le voi informa des­ măsurile de îndreptare se vor lua Specialiştii au reînceput observa- ele ţrăleso reprezentanţi al florei si
mai lepede. Am însă o propunere.
III-lea pieselor „Ca­ de Alecu Popoviel, iar venit An nou" de Vi- re: „Se simte nevoia prezenţei laie pre situaţia unor sesizări. Cum va n- Pentru a avea certitudinea câ în ur­ B tiile asupra lacului Moaghilnît de pe faunei morltlme sau de apă dulce
pe meleagurile noastre. Iţi urăm că­
insula Kildin din Marea Barent, singu-
pul Brîncovenllor" de menţiuni pieselor: niciu Gafiţa. lătorie plăcută şi rodnică". râla o astfel de telegramă? lată un ma sesizării s-nu luat măsuri, să i rul lac din lume în care trăiesc atîl care nu mal sînt întîlnitl în celelalte
model: „Sînt în Deva. stop. Mâ aflu
Mihal Georgescu şi „Taina campionului" După cum vezi, Georgică, felicită­ la pretinsul centru al Bazei nr 8 de treci din nou prin localităţile o dată * peşti marini cit şi peşti de apă dulce. pături. Trecerea dîntr-o pătură In alta
•„Unde-s marile Iu­ de Constantin Teodo­ (Agerpres) rile pe care mi le-au adresat prietenii desfacere a produselor petroliere, de vizitate, fără însă a te anunţa, în 0 Ciudăţenia acestui lac este că el are nu este mortală.
mei conţin ceva mai mult. Aş spune pe strada Eminescit, stop. Centru aceste cazuri, cu o sâptâmină înainte.
că şi o mică dojana, pentru că n-am amplasat foarte necorespimzâtor. De acord? B
mal trecut de mult prin localităţile stop. Cînd plouă, noroi, stop. Acum Telegrama „model" am lual-o în n HARTA CÎMPULUI MAGNETIC AL hartă minuţioasă o cîmpulul magnetic
lor. Şi au dreptate. Oi fi ou singur, îngheţi de frig, aşleplînd la rînd, serios si, după cum vezi, i-am dat J PÂMÎNTULUI al Pâmîntului, cu ajutorul datelor
dar tot puteam trece mol des şi pc stop. încălzire nu există, lumină la curs. Aşteptăm răspunsul iov. Ioan
Faur. transmise de sateliţii artificiali din se-
la Petroşani, şi pe la Hunedoara, şi fel, stop. Pompa stricată, stop. Apro­ Cu bine. dragul meu. MOSCOVA. — Un colectiv de ria„Cosmos“. Ea este deosebit de ne­
pe la Brad, mă rog, prin toate loca­ vizionarea defectuoasă, stop. Tov. GEORGICÂ U fizicieni sovietici, In frunte cu S. Dol- cesară cosmonauţilor, deoarece cu
S ghinov, laureat al Premiului Nobel, ajutorul el se pot aprecia radiaţiile
şi prof. N. Benlcova, au elaborat o cosmice.
Formaţie de volei ZLATNA : Pinguinul ; SEBEŞ » pentru tineret ; 22,30 Violonistul
0 Femeia nisipurilor („Progre­ Zino Francescatti, acompaniet de
care promite sul"); Depăşirea („Sebeşul")? orchestra simfonică din Boston.
m m n 1S67 BRAD: Ultimul miliardar; GURA-
Cîţiva ingineri şi studenţi ai Insti­ pînă in anul 1966. In anul 1963 ler- BAUZA : Ultima vacantă ; HAŢEG: T e le v iziu n e
tutului de mine din Petroşani, reu­ minînd pe locul al III-lea la sfîrşi- Aventura.
şeau să pună pe picioare cu ani in lul campionatului, studenţii reuscsc m e m a
urmă, o echipă de volei care progre­ cea mai bună comporiare în cadrul 18,00 Emisiune pentru copil şi ti­
sa vâzînd cu ochii. După succesele categoriei secunde a ţârii. 151111 neretul şcolar. Aventurile lui Ro­
repurtate pe plan local şi regional, La începutul sezonului competiţio- DEVA: Paiist XX („Patria") bim Hood. Studioul pionierilor;
tinâra echipă de volei din Valea Jiu­ nal 1966-1967 Ştiinţa Petroşani este Copian îşi asumă riscul („Aria"); 18,50 Publicitate; 19,00 Telejurna­
lui obţinea dreptul de a participa la inclusă în seria a ll-a studenţească S1MERIA : Maigrct şi alaccred PROGRAMUL I: 6,15 Actualita- lul de seară i 19,20 Buletinul me­
calificările pentru categoria A. Dato­ a campionatului categoriei A. Sainl Fiacre : HUNEDOARA : Yoyo lea agrară ; 7,30 Muzică uşoară ; teorologic ; 19,23 „Mult e dulce şi
rită unei comportări bune îşi reali­ După consumarea a 7 clape in ac­ („Flacăra") » CĂLAN : Steaua ba­ 6,25 Moment poetic. Interpretat de frumoasă...". Emisiune de limbă
zează acest vis. tualul campionat, studenţii, antrenaţi letului ; PETROŞANI : Minunata Eman oii Petru t ; 9.30 Sloiul me­ română contemporană... 19,35 Por­
O dată intraţi în eljln voleiului ro­ de Ceacu, au acumulai 11 puncte şi Angelica („7 Noiembrie' ! : LU dicului : îngrijirea bolnavilor la nind de ia un gag. Emisiune rea­
mânesc, jucătorii din Petroşani au un sclaveraj de 16:11. De remarcai PENI : Nu sini copaci pe. stradă domiciliu ; 9,5(1 Recital vocal: Do- lizată In colaborare cu Arhiva na­
ţinut să demonstreze câ prezenţa lor i:â echipa a obţinut patru victorii din („Muncilorvsc"l; Fanlomele se lolhca Pălărie ; 10,.90 Radiorachelo ţională de filme ; 20,00 Oraşele mu­
alături de cunoscutele echipe din Bu­ care una in deplasare cu Medicina grăbesc („Cultura]") j PETRI LA: pionierilor: „Cadou pentru anul zicii. Leningrad. Prezintă George
cureşti, Braşov, Cluj, Timişoara este Bucureşti, nu a pierdut nici un sel Fiii, înaripatul : LONEA : Beata 2367", scenariu stiinlilico-fanlas- Sbârceo; 20,30 Ancheta TV. Cît fu­
firească. pe teren propriu, iar în deplasare nu („7 Noiembrie"); Hai, Fran(a („Mi­ lic ,■ 11,20 Cârti care vă aşteaptă; maţi? 21,00 Film artistic: Moara
Sfîrşitul campionatului — ediţia u pierdut nici un meci la 0. nerul") ; VULCAN : A fosl cîndvo 12,10 „Ascultătorii ne cer" (muzi­ dracului. O producţie a studiouri­
1960-1961 a găsit echipa din Petro­ Frumoasele rezultate obţinute în hoţ; CRIVIDIA: Jocurile olimpice că din operetei; 12,50 Pagini din lor cehoslovace ; 22,35 Telejurna­
şani pe locul V al clasamentului actualul campionat au la bază o pre­ de la Innsbrulc U KICANI; Camei balelul „Prinţ si cerşetor" de Lau- lul de noapte,* 22,45 închiderea e-
după ce pierduse un singur joc pe gătire conştiincioasă la antrenamente albă; ANINOASA: Ani ciocoii renliu Prolela; 13,30 Intîlnire cu ruisiunii.
teren propriu (2-3 cu Rapid Bucu­ Este important de ară 1 aI faptul câ lori : BĂRIîATENI : Ce s-a intim
reşti) şi obţinuse mai multe victorii numeroşi suporteri constată că echi­ melodia populară si interpretul
în deplasare. pa lor favorită, astăzi mult mai o­ plat cu Baby Janc ; PAUOŞENl preferat; 15,00 Muzică populară
mogenă decîl în ultimii 2-3 ani, A trecui o femeie ; L1VEZENI interpretată de Livia Ilcău, Ion
Din anul 1961 echipa se va numi practică un joc spectaculos, eficace. Caporalul şi ceilalţi : ORASTIE
Ştiinţa Petroşani După frumoasa Inti -o discuţie avută cu antrenorul Fonlomas se dezlănţuie („Patria"; Stoicănel si Toni Dumilrache ;
comportare din edilia 1960-1961 cei Ceacu, acesta s-a declarat mulţumit 10,30 O poveste pentru voi, copii : PENTRU 24 ORE
mai valoroşi componenţi ai lotului, de comportarea „elevilor" săi şi a Pe Donul liniştit — seria I („Fia „Albina cea leneşă"; 16,40 Pre­ Vreme schimbătoare, cu cerul
terminîndu-şi studiile, părăsesc Pe- promis că Ştiinţa se va clasa printre căra‘‘): CUGIR: Suzana şi băieţi miere de operă de-a lungul anilor: temporar acoperit ziua. Local vor
Iroşaniul. Lipsilâ de aportul „şaseluî" („Muncitoresc"); ALRA IULIA „Pelleas şi Melisande" de Clnude
întreprinderea „Electromotor" din Timişoara prezintă beneficiarilor primele trei din seria studenţească. Porumbelul de argilă („23 An cădea ninsori slabe. Temperatura
o gamă'bogată de produse electrotehnice. de bază (Crivăţ, fraţii Gornoviceanu, Noi însă ne gînrlim câ la Pelro- Debussy; 17,10 Mituri şî legende va fi cuprinsă ziua intre 0 şi 3
Lunar colectivul acestei întreprinderi produce circa 17.000-19.000 as­ Săndulescu, Vasîliu, Brandemburg) sani ar mai putea juca Rapid, Di- gust"); Albă ca zăpada şl ce — „Cavalerii mesei rotundo" ? 18,40 grade iar noaptea între —2 şi —7
piratoare si micromotoare. în urma ediţiei 1961-1962 echipa re­ namo... şapte saltimbanci („Victoria") Ritmurile cincinalului ; 19,00 Seară grade.
trogradează în seria a Il-a a campio­
In foto: Muncitorii Kremsz Iacob şi Karalcaş Mihai lucrînd la banda NICOLAE LOBONŢ
de rodat motoare natului categoriei A unde evoluează corespondent