Page 60 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3749
AM Declaraţia Partidului Congresului Un interviu
din Lesotho al prem ierului Pompidou
pulate şi a unor MONTREAL 19 (Agerpres). — In firesc — a adăugat el — ca Franţa
MASERU 19 (Ager ducă la împiedicarea rat încă de la început
tr-un interviu acordat televiziunii ca şl Europa să încerce sâ-si regăseas
pres). — Partidul Con stabilirii de relaţii di tmpotrlva proclamării
gresului din Lesotho plomatice între Lesotho Independentei Basuto- nadiene, prknul ministru francez, că locul lor şi să existe prin ele în
Georges Pompidou, a prezentat li sele.
i internaţionale ( f o s t u l Ba su toi and), şi ţări ce critică regi Undulul în condiţiile niile generale ale politicii Interne şl Cu privire la relaţiile dintre Fran
principala grupare po mul rasist de la Pre in care la conducerea
litică de opoziţie din toria. Acordul la care n tării se află Leabua externe ale guvernului francez, insts- ţa şi ţările din Europa răsăriteană,
.1 lînd asupra situaţiei internaţionale. primul ministru francez a spus : „Noi
Lesotho, a dat miercuri ajuns Leabua Jonathan Jonathan, personalitate Referindu-se la relaţiile dintre Fran considerăm că destinderea este o ne
îrican publicităţii o declaraţie cu premierul rasist a politică favorabilă „co ţa şi Statele Unite, primul ministru, cesitate şi că, îndeosebi, în Euro
tn oare condamnă re frican — se spune în laborării* cu Republica după ce a amintit tradiţia de alianţă pa rezolvarea problemelor europe
oţilor centa întrevedere din declaraţie — a stîrnit Sud-Africană. Această şi prietenie dintre cele două ţări, a ne depinde de destinderea intre Eu
tre primul ministru nemulţumirea populaţiei „colaborare" nu poate
Leabua Jonathan si din Lesotho, care vede însemna altceva de- subliniat că Inlre ele există totuşi di ropa de est şi de vest şl de apropie
vergente. Considerăm că este foarte
rora sini bombardate numai o* premierul sud-african. tn acest act un nou pas cît subordonare fată rea între cele două părţi".
biective din otel şi beton, sint Balthazar Vorster. In pe calea subordonării de Republica Sud-Afri
infirmate de acţiunile armatei a- declaraţie se arată că wtatului Lesotho Repu cană, cu atlt mai mult
mericanc din Vietnam", subliniază tntîlnirea cu premierul blicii Sud-Africane. cu cît Lesotho consti Lontfra Problema naţionalizării
Beggs, mentionînd printre altele că sud-african a constituit Partidele de opoziţie tuie o enclavă In teri
bombardierele americane de tipul o manevră menită să din Lesotho s-au decla toriul sud-african.
„B-52" au distrus complet orăşelul industriei siderurgice
Fuli, deşi in această localitate exis
ta doar o fabrică veche. LONDRA 19 (Agerpres). — Came siderurgice din Marea Britanie a con
★ Conferinţa de la Tanger ra Comunelor a început miercuri stituit de ani obiectul unor vii con
SAIGON 19 (Agerpres). — Patrio seara să examineze proiectul final al troverse între Partidul laburist şi
ţii sud-vietnamezi din regiunea del
conservator. Această industrie a mai
legii asupra naţionalizării industriei
ce în ce mai puternic, deşi autorită a diplomaţilor americani siderurgice. Guvernul britanic, care fost naţionalizată după venirea la pu
tei fluviului Mekong acţionează din
doreşte ca legea să fie adoptată de bere a laburiştilor în 1948 dar, după
ţile americane şi saigoneze au dis Camera Comunelor la începutul săp- numai opt luni, o dată cu instalarea
locat numeroase forte în operaţiuni ALGER 19. — Corespondentul A- Subsecretarul de stat american va tămînii viitoare, a adus o serie de unui guvern conservator, s-a proce
de largă anvergură. In noaptea de modificări minore fată de proiectul dat la denationalizarea ei. Experien
gerpres, C. Benga, transmite: O con vizita apoi Mali, Coasta de Fildeş
miercuri spre joi, unltăti ale Frontu anterior. ţa a avut ca o caracteristică faptul
ferinţă care va întruni pe ambasa şl Liberia.
lui naţional de eliberare au atacat dorii şi şefii de misiuni diplomatice In ajunul proiectatei conferinţe a Actualul proiect de lege prevede că despăgubirile plătite proprietari
şi ocupat un „sat strategic" din pro ai S.U.A. în mai multe ţări maghre- ambasadorilor americani din Afri constituirea unei Corporaţii naţiona lor de întreprinderi naţionalizate au
vincia An Xuyen. blene, ale Africii occidentale şi er ca, observatorii politicii vorbesc de o le a otelului în proprietatea căreia lost extrem de mari depăşind valoa
Satele strategice sînt adevărate re cuatoriale se va desfăşura între 22 creştere a neliniştii în rîndurile o- vor fl trecute acţiunile deţinute de rea acţiunilor acestor firme înregis
zervaţii pentru oameni, create de gu şi 26 ianuarie la Tanger, în prezen plniei publice africane, motivată de 14 din cele mai importante societăţi trate la bursa din Londra.
vernul de la Saigon în vederea „pa ta subsecretarului de stat Joseph amintirea unor lovituri de stat, a siderurgice britanice care folosesc a Noua naţionalizare este comentată
cificării" populaţiei ruraje. Palmer. comploturilor şi a numeroase ame proximativ 70 la sută din mina de în contextul faptului că industria me
ninţări care s-au înregistrat pe con lucru ocupată în această ramură, rea talurgică engleză, care ocupă un loc
tinentul african după precedenta lizează 90 la sută din producţia In Important în economia tării şi este
conferinţă de acelaşi gen care a a dustrială metalurgică şi controlează hotărîtoare pentru exporturile engle
vut loc anul trecut. Cotidianul afri 60 La sută din rezervele cunoscute de ze, a cunoscut o serioasă ră mi ne re in
can „El Moudjahid", îşi intitulează minereu de fier din Marea Britanie.
unul din articole cu titlul suges Proprietarii întreprinderilor care vor urma, dezvoltîndu-se mult mai încet
tiv: „Conferinţa de la Tanger a di fi naţionalizate vor primi despăgu decit rivalele ei din ţările occiden
plomaţilor americani în Africa este biri. Iniţial suma acestora a fost sta tale. La Londra se subliniază că prin
oare o ameninţare a unităţii africa bilită la 550 milioane lire, dar în ur naţionalizarea a 14 societăţi siderur
n e? ' Ziarul subliniază că „colocviul ma presiunilor exercitate de deputa gice — fată de 92 în 1948 — în pre
diplomatic american de la Tanger o ţii reprezentând aripa de stînga a zent este vorba de o operaţiune met
feră o nouă ocazie Washingtonului de partidului laburist, ea a fost redusă restrlnsă decit cea precedenta. Ii.
a examina situaţia în lumina inte ceea ce priveşte compensaţiile, ele
reselor politice, economice şi milita în Iulie anul trecut la 485 milioane au fost oatiflcate ca „deosebit de ge
re ale imperialismului S.U.A. şi de lire. Dar stingă laburistă consideră
a lua anumite hotărîri în detrimen că şi această sumă este prea mare. neroase' şi „suficient de bune pentru
tul popoarelor africane'. Problema naţionalizării industriei a place bursei".
La rîndul său, ziarul tanzanian
„Ngurumu* denunţă şi condamnă
maşinaţiunile diplomate americane
tensificarea penetraţiei economice a Intre Roma şi Paris
că
„obiectivele
în Africa, arătând
reale ale conferinţei constau în in
S.U.A. în ţările africane*. „Conferin
ţa va elabora — este de părere zia
rul amintit — planuri de natură să Luni începe a dona nii de stat britanici au ţările Pieţei comune,
divizeze Organizaţia Unităţii Africa — şi cea mai dificilă încercat să explice co- S-ar crea astfel condi-
ne (O U.A.), să provoace fricţiuni ar — etapă a turneului legilor lor italieni că, fii care ar favoriza o
tificiale între ţările continentului...** continental al primu- pentru a fi acceptabil scurgere a capitalului
Pentru ziarul marocan „Al Kifah lui ministru britanic Marii Britanii, sistemul britanic spre ţări-
R. D. VIETNAM. — Una din El Watani", conferinţa urmăreşte in W ilsoni vizita în agrar al Pieţei comune le Pieţei comune,
bateriile antiaeriene din Hanoi filtrarea americană in Africa, şi slă Franţa. După cuvinta- ar trebui să fie supus proces cu repercusiuni
care a doborît 12 avioane e- birea mişcărilor de eliberare naţio rea pe care urmează unor „ajustări m a jo re n e g a tiv e asupra econo-
mericane agresoare în numai nală din teritoriile africane aflate s-o rostească la Stras- Punctul de vedere bri- miei britanice şi tblb-
două zile. sub dominaţie colonială". sbourg, în faţa Adună- tanic nu a primit înai- dată in directă con-
rii Consultative a Con- rajări din partea inter- tradicţie cu actuala
i petrolul Iranian silului European, Ba- locutorilor italieni, fi- politică de restricţii
Criza politică don Chile rold Wilson şi minis- nind seama, in special, impusă la Londra in
trul de externe, Geor- domeniul exportului de
ne de dolari. In acelaşi timp, acor ge Brown, vor pleca la capital.
dul precizează că gazele naturale, SANTIAGO DE CHILE 19 (Ager torul Patricio Aylwin, preşedintele Paris, unde vor avea Semnificative par în
chiar şi cele din zonele exploatate pres) — Partidului democrat-creştin, de gu întrevederi cu preşe Corespondenţă cercările părţii brita
de consorţiu, constituie proprietatea Conflictul politic declanşat de re vernământ. Acesta a declarat, după dintele de Gaulle şi cu nice de a da anumi
fuzul Senatului de a admite pre reuniune, că soluţionarea definitivă
statului iranian. alte oficialităţi france- te asigurări liniştitoa-
şedintelui Eduardo Frei să întreprin a conflictului depinde în ultimă in
Pînâ acum, precizează agenţiile de dă o călătorie în S.U.A. şi de cere stanţă de preşedintele ţării, care a ze. Spre deosebire de de poziţia Franţei în a- re în ce priveşte atit
„ - Ui .• 'I /n teaza zăcămintele petrolifere diin' presă, doar o parte redusă a gaze rea de demisionare în bloc a cabi fost îndelung aclamat de numeroşi vizita la Roma, care cest domeniu, care ce- intenţiile, cit şi situ
ne Democratice şi Populare, Houari sudul tării. Acordul, după cum infor lor naturale provenite din puţurile netului au pus în dificultate pe şe partizani la ieşirea sa din palatul s-a încheiat intr-o no- re ca Marea Britanie ţia economică in pel<
Boumedienne, a acceptat o invitaţie petrolifere iraniene era utilizată pen prezidenţial. tă de „satisfacţie reci- să fie aceea care să-şi spectivă a Marii Bri-
a preşedintelui Prezidiului Adună mează agenţia France Presse, stipu ful statului chilian. Ultimele telegra procăm, rezultatele po- ajusteze politica agra- tanii. Din declaraţiile
me de presă anunţă că Frei a refu
rii Populare a R. P Bulgaria Gheor- lează că consorţiul va construi în tru funcţionarea rafinăriei de la A- zat cererea de demisionare a celor La Santiago de Chile se discută pasului la Paris apar ră, dacă doreşte cu a- făcute rezultă o' serie
ghi Traikov, şi a preşedintelui Con Iran o Instalaţie de lichefiere a ga badan şi pentru alimentarea uzinei 14 membri ai cabinetului, convocîn- despre posibilitatea ca dintr-un vii incerte. Aceasta cu a- devărat să intre în Pia- de promisiuni, printre
siliului de Miniştri. Todor Jivkov, zelor naturale, care va necesita in petrochimice,din Chiraz, restul fiind du-i miercuri la o reuniune de cîte- tor guvern care ar succede celui care tit mai mult cu cit ţa comună şi să nu care aceea ca Marea
de a face o vizită oficială în Bulga va ore, la care a participat şi sena- a depus demisia să facă parte un
ria. vestiţii de aproximativ 50 de milioa- arse chiar pe locul extracţiei. număr de militari. Alte surse a chiar în cadrul schim- pretindă concesii din Britanie să se alăture
rată că toţi parlamentarii demo- bului de păreri de Ia partea celor şase. Su- Pieţei comune cu o e-
craţi-creştini s-ar fi decis să renun Roma s-au conturat u- gerînd oaspeţilor să ac- conomie s ă n ă t o a s ă ,
va purta de acum înainte ţe la locurile lor pentru a provoca nete aspecte dificile cepte dezavantajele po- Pregătindu-se pentru
Aststâm la slirşitul unei noi alegeri generale. ale candidaturii brita- liticii agrare şi, în tntîlnirea cu liderii
etape distinct delimitate in numele de „Brasir. (Noua nice la Piaţa comună, schimb, să le compen- francezi, Harold WiU
viata polii ied braziliană Brazilia: sfîrşitul unei etape conslilufie renunfă la denu Postul de radio din Santiago de
Noua constituţie, votată In mirea de Statele Unite ale Chile a invitat miercuri după-amia- Cea mai controversată seze cu avantaje în son a subliniat chiar la
prima citire de Congres, şi Braziliei, prescurtare justifi ză populaţia capitalei să participe joi problemă continuă să domeniul industrial, sfîrşitul întrevederilor
instalarea, peste scurtă vre cată dacă ţinem seama că, la ora 23,00 GMT, la o adunare în fie — aşa cum a reie- guvernul italian a evi- de la Roma că nimic
me, a noului preşedinte Cos pări politice — cea oficială Goulart, majoritate ce tre vă lată de privarea de drep In practică, sistemul Iedera! faţa palatului guvernamental din şit după convorbirile tat de fapt să se pro- nu ar implica accepta-
legislativ a losl serios go
la e Sijva, marchează Inche Arena şl cea opoziţionistă, buia să se identilice tocmai turi politice a unor deputaţi lit de conţinut). Răspunsul Piaţa constituţiei. Se crede că pre de la Roma — politica nunţe in sprijinul po- rea unei dominaţii a-
ierea „etapei de tranziţie Mişcarea democratică brazi cu mişcarea îndreptată Îm ai opoziţiei. După cum con pare să se contureze chiar şedintele Eduardo Frei se va adre agrară a Pieţei comu- ziţiei britanice... mencane in economia
care a început In primăva liană MDB. Acelaşi act a ho- potriva Iostului preşedinte. stată ziarul vest-german sa, de la balconul palatului, mulţimii ne, faţă de acceptarea La Roma au fost ex- Europei occidentale,
ra anului 1964, prin Inldtu tărlt alegerea indirectă a Dar in cei peste doi ani care „Franklurter Allgemeineu, din dezbaterile purtate pe şi va anunţa hotărirea sa finală pri căreia Marea Britanie primate unele îngrijo-
marginea constitui iei, şi ca
rarea preşedintelui Goulart, preşedintelui Braziliei. La au trecut de la convulsiona constituţia a losl încredin re indică hotărirea opoziţiei, vind actuala criză politică. Intre continuă să păstreze a- rări britanice faţă de t. RODESCU
Noua lege fundamentală a adoptarea deciziei larg con ta primăvară a lui '64, par ţată spre aprobare unui par şi aici nu ne referim numai timp, relatează agenţia France Pre numite rezerve. Potri- proiectata mişcare li- corespondentul Ager
Braziliei — a şasea de la testate — cu privire la vo lamentul a suterit modifi lament care „chiar dacă nu la cea olicial admisă, de a sse, preşedintele primeşte numeroa vit relatărilor, oame- beră a capitalului in pres la Londra
proclamarea independentei tul indirect in desemnarea cări esenţiale, afungîndu-se ar li lost ciuntit prin sancţi continua lupta alit pe plan se mesaje de solidaritate din toate
In 1822 — o va înlocui pe preşedintelui — a contribuit uni ale preşedintelui, nu ar polii ic-social, cît şl econo colţurile ţării.
cea aliată In vigoare pină şi experienţa alegerii prin fi putut pretinde că mai re mic. Chiar în parlament, a-
In primăvara lui 1964, şi că vot universal a unor guver prezintă voinţa poporului'*. menda mente le prezentate la
reia i-au fost suprapuse tn natori de state, cind un nu In acelaşi spirit al dorin noua constituţie nu slnt oare # Potrivit agenţiei CTK, firma cehoslovacă „Moto-
ultimii doi ani „actele insti măr important de alegători Comentariu ţei de perpetuare a regimu o lormd de a exprima ne I kov- va colabora cu firma italiană „Ital Jet* în pro • Pătrunderea capitalului american în economia
tuţionale'* ce acordau puteri s-au iolosit de prilejul ofe lui, Congresul a respins a- mulţumirea la/ă de diferite ducţia de motociclete. Firma italiană va furniza şaşiuri- vest-germană s-a accentuat şi mai mult în anul tre
excepţionale regimului „de rit pentru a vota împotriva mendamenlul la noua con aspecte ale noii legi funda le motocicletelor, iar „Motokov" — motoarele. cut. Potrivit unui raport al băncii vest-germane „Co-
tranziţie" al preşedintelui candidaţilor oficiali. stituţie, considerat ca cel mentale $i e tot ce implică I mmerzbank", investiţiile americane făcute in 1966 în
Castel Io Branco. S-a trecut apoi la pasul mai important din aproxima aceasta ? Pe aceleaşi linii se Ziarul marocan „Al Anbaa" a publicat un articol Germania Occidentală s-au ridicat la aproximativ 3
Militarii venifi la putere următor pe calea asigurării la o situai ie In care singura tiv 4.000 prezentate, prin înscriu şi crilicite Ia adresa consacrat împlinirii a şase ani de la moartea tragică miliarde de mărci. Faţă de anul precedent, acestea au
In 1964 vad Indeplinindu-se unei „continuităţi'* prin ope grupare opoziţionistă oficial care opoziţia cerea reintro lacilitătilor prevăzute capi fl a eroului congolez Patrice Lumumba. Articolul subli sporit cu aproximativ 25 la sută.
preocuparea lor centrală — raţia de „constitui ionaliza- adm/sd, Mişcarea democrati ducerea din 1970 a votului talului străin In exploatarea niază că Lumumba este simbolul mişcării de eliberare
asigurarea continuităţii regi rc'* a multora din prevede că braziliană, se deosebeşte universal pentru alegerea resurselor naturale ale Bra 4 popoarelor din Africa. Cu bărbăţie şi curaj, el s-a • O iarnă neobişnuit de aspră s-a abătut asupra
mului. Acestei preocupări rile „actelor institut tonale'' de multe ori prea puf in de preşedintelui. Este posibilă ziliei. $i aceasta este doar B ridicat la luptă pentru independenţa patriei sale. Nu Turciei. Mercurul termometrelor a coborit pină la 10
j-au lost subordonate şi a* pe linia vehement criticată, gruparea olicială Arena. Nu şl respingerea acelor amen un aspect al problemelor e mele lui Lumumba nu poate fi şteris din inimile patri grade sub zero, temperatură rar înregistrată în Tur
minţile le „acte institut iona- a amplificării puterii execu trebuie uitat că In aceiaşi damente care se opun inter conomice ale Braziliei. Linia oţilor congolezi. Astăzi, subliniază In încheiere „Al An cia. La Istanbul, alte şase persoane au fost victimelo
Je", In baza cărora, la înce tive In delrimentul celei le doi ani au lost anulate man dicţiei de a se forma largi ascendentă a costului vieţii baau, poporul congolez cinsteşte memoria acestui erou frigului. Troienele de zăpadă au izolat complet pro
put a lost Împiedicată acti gislative. datele a 66 de deputati ai fronturi sau coaliţii ale o- In 1966 aruncă o umbră în care nu a apucat să-şi vadă ţara cu adevărat inde vincia Zonguldak, de pe litoralul Mării Negre, de ce
vitatea politică a unor per opoziţiei. In memoria celor pozifiei. grijorătoare asupra acestui pendentă. lelalte regiuni ale Turciei. Frigul bintuie, de asemenea,
sonalităţi marcante ale opo $1, In mod paradoxal, la rămaşi este, pe de altă par In mod liresc se pune în început de an, care In ace fl şi pc ţărmul Mării Meditcrane.
ziţiei, iar apoi a unor parti prima vedere, o astlel de te, vie hotărirea din toamna trebarea: ce va aduce noua laşi timp este şl un slîrşit de # Trei sferturi din totalul lucrărilor de sudare sint
de întregi. Actul insfifufio- consf/fuf/e a lost prezentată trecută a preşedintelui Bran etapă — atlt de minuţios etapă. in prezent automatizate în R. D. Germană. In 1952 a
nal nr. 2 a dizolvat toate spre aprobare unul parla co de a suspenda Congresul pregătită — pentru cel mai I ceastă cifră se ridica doar la 5 la sută. Potrivit date
partidele, pcrmiţtnd func ment a cdrui majoritate se pe o perioadă de 30 de zile mare stal sud-american, ce A. TOTH lor existente, rata de extindere a automatizării in do
ţionarea doar a două gru- situa odinioară alături de pentru atitudinea sa negati meniul sudurii va înregistra pină In anul 1980, circa
I 20 la sută
Semifinalele C.M. de handbal în 7
# Podul Ariccia situat la 27 kilometri sud de Roma,
I (ung de 312 metri şi înalt de 60 metri, s-a prăbuşit in
STOKHOLM 19 (Agerpres). — putea reduce din handicap dacă Ll- urma surpării arcadelor principale. In momentul pră
buşirii, pe pod se aflau citeva autoturisme. Echipele
Joi seara la Vasteras, în prima cu şi Gruia nu ratau două lovituri fl de slavare au descoperit pină In prezent două autotu
semifinală a Campionatului mon de la 7 m. Cu 15 minute înainte de risme de unde au fost scoase cadavrele a cinci per
dial de handbal în 7, selecţiona fluierul final al suedezului Karlson, soane.
ta Cehoslovaciei a întrecut cu sco scorul era de 16-15. Jucători ceho fl
rul de 19-17 (11-10) echipa Româ slovaci au ştkit să treacă cu succes ţ Asupra Greciei s-a abătut un val de frig care a
niei. obţinînd calificarea pentru fi momentele dificile şi au condus cu coborit termometrul la zero grade. Toate regiunile mun
nala competiţiei, care va avea loc 17-15, 17-16 şi 18-16 şi 19-16. Echipa i toase din ţară sînt blocate de căderi mari de zăpadă
sîmbătă. In general, jocul a prilejuit noastră a beneficiat de încă o lovi Comunicaţiile acestor regiuni cu restul ţării au fost în
o dispută dîrză, spectaculoasă, oare tură de la 7 m pe care a ratat-o Ga- trerupte. Chiar şi in Atica s-au semnalat căderi de ză
a ţinut în permanenţă încordată «■ tu. In final Gruia a înscris ultimul fl padă care au întrerupt circulaţia pe principalele auto
tentta spectatorilor sl a telespectato punct al meciului, care s-a încheiat străzi.
rilor. astfel cu scorul de 19-17 în favoa e
In prime repriză meciul a avut o rea echipei cehoslovace. # Elveţia demonstrează că rezervele manifestate
desfăşurare pasionantă. In finala campionatului, echipa faţă de alimentele congelate sint o prejudecată. In
După pauză, echipa cehoslovacă a cehoslovacă va întilni reprezentati B 1965 ea a consumat 32,61 milioane kilograme de pro
combinei rapid şi, a profitat de ner va Danemarcei, oare a învins echipa duse congelate, respectiv 5,52 kilograme pe cap de lo
vozitatea exagerată, manifestată de U.R.S S. ou scorul de 17-12. cuitor. La aceasta se adaugă 13,52 milioane litri dc
jucătorii romani. Handbaliştli ceho fl gheaţă şi îngheţată. Astfel Elveţia se situează pe al INDIA. -~ O uzina pentru utilaj greu a fost con
slovaci au condus cu 13-11, 14-12 şl Pentru locurile 3-4, România va ju treilea loc după S.U.A. şi Suedia in ce priveşte consu struită la Hajdarabad in statul Andhrapradash.
In foto: — Vedere parţială a întreprinderii.
PERU. — Scenă de pe o stradă din Huancayo. 15-12. Fără îndoială, echipa noastră ca cu U.R S.S. mul de alimente congelate.
40.066
Redaetla 5l a d m in is t r a zia ru lu i str, O r, P atru G roza n r. 35, talafon 12 ÎS, 15 85. 2317, 8317, * « . Pjâtlţă îa num erar, «onforro aprob&rll D lreetlei G enerale n r. 263 328 d in fi noiem brie 1919. © p a r u l, în treprind erea p o lig ra fiei H uned oara-D era,