Page 62 - Drumul_socialismului_1967_01

I

PAGINA A' 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3750

M A S E L E Cei care

împodobesc comuna

ACTOR HOTĂRÎTOR D e m o n stra ţie de judo (Urmare din pag. 1) frumuseţare a locali­ constlrucţii de trotua­
re din ciment, 6000
tăţilor rurale.
m.p pavări de rigole,
Deputaţi ca Sofia
dit la un lucru. Vreau
să mă sfătuiesc cu Hann, Ion Olteanu, plantarea a numeroşi
pomi ornamentali şi
Simion Dietrich, cetă­
dumneavoastră, să vă ţeni ca Mihai Ghen- trandafiri. Valoarea
In prezenţa a peste 200 de specta­ Apoi, sportivii de la asociaţia „Da­ aflu părerea... totală a lucrărilor e ­
tori a avut loc în sala Liceului e­ cia", printre care amintim pe Mar- Şi Gh. Sâcâleanu ghel, Roth Martin, fectuate prin muncă
conomic din Orăştie o reuşită de­ ta Marius, Oprea Vioiel, Ion Bogdan i-a spus preşedintelui Gheorghe Prisâcan, patriotică, anul ■ tre­
AL UNIRI! Gheorghe Barjica a prezentat un re­ cestui sport. că el şi cetăţenii din colae Ogneru şi alţii, cut, de către cetăţenii
Traian Fleşeru, Ni­
monstraţie de judo. înainte de de­
şi alţii au demonstrat frumuseţea a­
instructorul
voluntar
monstraţie,
din Miercurea, se ri­
circumscripţia nr. 17
alături de toţi ceilalţi
deputat,
este
unde
dică la peste o ju­
oameni din circum­
ferat intitulat: „Scurt istoric despre
judo". VIRGIL BETEA doresc să cheme la scripţii. au fost sufle­ mătate milion de lei!
corespondent
întrecere toate cele­ tul acţiunilor patrio­ împlinirile comu­
lalte circumscripţii în tice pentru amenaja­ nei, rod al conştiinţei
vederea unei mai bu-,
tăţenilor se întregesc
noi drumuri, întreţi­
„Marea zi a Unirii", cum a fost ŢEARA". (Fragment din propunerea reuşit’de la început să obţină majo­ Cît mai multe com petiţii ne gospodăriri şi în­ rea şi construirea de tot mai ridicate a ce­
denumită de contemporani, capătă deputaţilor pontaşi în divanul ad-hoc ritatea în alegerile pentru Divanul frumuseţări a comu­ nerea parcurilor şi a continuu. Acum, în
azi, in perspectiva istorică a marilor al Moldovei — 1857). ad-hoc. Zilele trecute a avut loc adunarea participînd la o serie de concursuri nei. Dorinţa cetăţeni­ zonelor verzi, con­ preajma alegerilor de
cuceriri revoluţionare pe care po­ La glasurile lor se alăturat glasul In adunările ad-hoc — majoritatea generală a asociaţiei sportive „Par­ atractive. lor din circumscrip­ struirea trotuarelor deputaţi în sfaturile
porul nostru le-a realizat, sub con­ lucrătorilor şi meşteşugarilor exploa­ o formau reprezentanţii boierimii şi tizanul" din comuna Apoldul de Sus. Cei care au luat parte la discuţii ţia nr. 17 a fost pri­ din ciment, pavări şi populare comunale,
ducerea partidului clasei muncitoa­ taţi ai oraşelor, care năzuiau spre ai burgheziei. Cu toate acestea, pen­ Scopul adunării a fost acela de a au propus sâ se amenajeze baze spor­ mită cu interes de co­ altele. Ei au fost în locuitorii chibzuiesc
re, o nouă şi strălucită semnificaţie. prefaceri sociale. aşteptând ca Uni­ tru prrma dată, au pătruns într-o a­ analiza activitatea desfăşurată pînă tive simple şi mai ales să se orga­ mitetul executiv. In- fruntea celor ce îm­ Sâ înfăptuiască noi
Aceasta, cu atît mai mult, cu cît is­ rea să le aducă libertate şi- să le dea dunare a ţârii şi reprezentanţi ai ţă­ acum şi de a alege noul organ de nizeze cit mai multe întreceri spor­ tr-una din sesiunile podobesc an de an lucrări obşteşti. Pro­
toriografia burgheză a încercat să drepturi politice. ranilor, printre care amintim pe conducere. S-a arătat câ asociaţia tive. sfatului popular, în­ comuna Miercurea. punerile ca acţiunile
falsifice adevărul istoric, să neşe cu Pentru înfăptuirea Unirir milita şi Moş Ion Roată, în Moldova şi pe „Partizanul" cuprinde peste 100 de LIDIA DELEANU trecerea a căpătat La sfîrşitul lunii de construire a tro­
desăvirşire rolul hotăritor pe care l-a Constantin Tânose, în Ţara Româ­ contururi precise, toţi decembrie, cînd s-a tuarelor, de amenaja­
^burghezia interesată în dezvoltarea membri ai U.C.F.S., majoritatea corespondentă
avut lupta maselor populare pentru industriei şi a comerţului, a scutu­ nească. deputaţii însuşindu-şi făcut bilanţul, reali­ re a zonelor verzi, de
unitatea naţională a patriei noastre; rării jugului otoman, care era ne­ Dorinţa pentru Unire exprimată de chemarea şi expri- zările au întrecut aş­ întreţinere a străzi­
să nege, cu alte cuvinte, tradiţiile mulţumită de frânarea pe care o divanurile ad-hoc a fost adusă la cu­ Concurs de schi mîndu-şi hotărîrea teptările, fapt ce a lor, de plantări de
de luptă revoluţionară ale poporului constituia pentru dezvoltarea capi­ noştinţa conferinţei de la Paris (1858) să-i dea viaţă. bucurat pe toţi cetă­ pomi şi trandafiri să
român. talismului fărîraiţarea şi privilegiile care rt-a admis decît o mică parte Asociaţia sportivă Minerul Vulcan, Balic Petru, Pădure Gheorghe, Călin Aşa a început în­ ţenii. Acest bilanţ continue, se bucură
Răsfoind documentele vremii, vom din programul unioniştilor: aceeaşi în colaborare cu comitetul U.T.C-. a loan ; Alpine seniori: Flaidei Alexan­ trecerea pentru îm­ cuprinde pe scurt: de aprecierea tuturor
găsi consemnat cu litere de aur că feudale. denumire, cele două ţări urmînd să-şi organizat un reuşit concurs de schi, dru, Pardos Nicolae. podobirea comunei cu 7180 ml. construcţii cetăţenilor. Ei îşi ex­
Unirea Ţârii Româneşti şi Moldovei Elementele mai avansate ale bur­ aleagă fiecare domnitor, să aibă fie­ pe pîrtiile din apropierea cabanei De menţionat că primirea tinerilor noi frumuseţi, care în şi amenajări de dru­ primă hotărîrea sâ
este rodul luptei îndelungate şl per­ gheziei, legau Unirea de înfăptuirea care guvernul său, adunarea sa le­ Vulcan. sportivi la cabană nu a fost bună. Ca­ final a adus Miei cu­ muri, 2000 m p. între­ muncească cu mai
severente a poporului, a maselor asu­ unor reforme democratice burgheze. giuitoare, capitala sa etc Iată primii clasaţi pe probe : Fond banierul loan Rusu nu s-a îngrijit de rei locul al treilea pe ţineri de parcuri, 2100 mult spor pentru îm­
prite, împotriva împilării şi exploa­ Acestea, în frunte cu M. Kogălnicea- seniori : Călin loan. Pardoş Mircea, încălzirea camerelor si păstrarea cu­ regiune în acţiunea m.p. amenajări de zo­ podobirea comunei cu
tării feudale, care timp de secole nu. erau mai apropiate de năzuin­ Masele orăşeneşti şi ţărăneşti se Konca Franctsc ; Coborîre fete: Ursan răţeniei în sala de mese. Ce arc de de gospodărire şi în­ ne verzi, 4520 m.p. noi frumuseţi.
şi-a găsit expresia în aceste ţări, în ţele maselor, exprimând in poziţia conving astfel că numai prin ac­ Paulîna, Urlik Monica; Coborîre bă­
împletirea dominaţiei boierimii au­ lor cerinţele obiective ale progresu­ ţiuni hotărîte interne şi nu prin mi­ ieţi Juniori: Fodor Andrei, Gotl Şte­ spus în această direcţie I.R.B.C. Deva?
tohtone cu stăpînirea imperiului o­ lui social. la guvernelor europene, se poate fău­ TUDOR MUCUŢA
toman. Pentru Unire au militat elementele ri unitatea naţională. fan, Miclos Andrei ; Coborîre seniori: corespondent
Deşi trecuseră secole de cîncl Ţara înaintate ale intelectualităţii anima­ La 5 ianuarie 1859, masele de ale­
Românească şi Moldova s-au format te de patriotism şi de idei progre­ gători au determinat alegerea ca
şi au existat ca state feudale de sine siste care, desfâşurînd o largă acti­ domn al Moldovei pe colonelul Al. Un autentic talent
stătătoare, ele continuau să trăiască vitate publicistică şi literară, au pro­ I. Cuza, participant de frunte în re­
despărţite. Această despărţire era pagat ideea Unirii în tară şi in străi- voluţia de la 1848 şi înflăcărat luptă­ Amatorii de handbal în 7 din Pe­ vează în seria a II-a a campionatu­
consecinţa consti­ tor pentru cau­ troşani urmăresc cu deosebit interes lui categoriei A. In această formaţie
tuirii separate, pe za Unirii. Alegerea evoluţia formaţiei ŞS.E. care acti- joacă şi Maria Domşa, un autentic
vechiul teritoriu lui Cuza ca domn talent, cea care finalizează o mare
dacic, a celor trei a produs un entu­ parte din acţiunile organizate.
state feudale — ziasm deosebit în Maria Domşa, născută la Teiuş, a
Ţara Românească, rîndul maselor ca­ debutat în handbal la vîrsta de 15
Moldova si Tran­ re considerau a­ ani în formaţia locală Ştiinţa. In
silvania —, a asu­ ceasta ca o victorie competiţiile organizate pe plan re­
pririi feudalilor şi proprie, ca un pas gional şi republican ea s-a afirmat
a dominaţiei străi­ înainte pe drumul din ce în ce mai mult Antrenorul
ne, sub care au înfăptuirii refor­ Eugen Barta de la Ş.S.E. Petroşani
căzut cele trei ţări. melor sociale. şi-a dat seama de calităţile Măriei
Cu toată despăr­ Situaţia din Ţa­ şi a promovat-o în echipa pe caro
ţirea statală şi a- ra Românească era o. conduce. Ca urmare a unei pregă­
pâsarea jugului mai grea, deoare­ tiri conştiincioase, a respectării cu
străin, poporul a ce în Adunarea e­ stricteţe a indicaţiilor antrenorului,
găsit un sprijin in lectivă a pătruns tînăra handbalistâ foloseşte cu pri­
conştiinţa unităţii o majoritate reac­ cepere o bogată gamă de procedee
de neam şi de lim­ ţionară, care re­ tehnice, constituind un adevărat pe­
bă, care s-a păstrat prezenta interesele ricol pentru porţile adverse.
de-a lungul veacu­ marii boierimi con­ La sfîrşitul turului campionatului
rilor şi în care ve­ servatoare. De a­ republican dc handbal, seria a II-a,
dea forţa necesa­ ceea, in ziua des­ Maria are la activ 42 de goluri. E o
ră împotrivirii ju­ natale. Printre acestea se numără chiderii Adunării e- performanţă pe care nu a realizal-o
gului feudal şi dominaţiei străine. lect'fve, peste 30.000 de oameni — lu­ nici o altă jucătoare din seria a
Vasile Aleesandri, Costache Negri, crători, meşteşugari, calfe, mii de ţă­
Ideea Unirii Ţării Româneşti cu Alexandru Cuza, Vasile Mâlinescu, - II-a. Pentru rezultatele ei, Maria
Moldova, a făuririi unui stat naţio­ rani ^veniţi din împrejurimile Bucu- Domşa a fost selecţionată în lotul
nal unitar, s-a .cristalizat şi materia­ Dimitrie Bolinlineanu, Cezar Bolliac, reştiu'Iui — s-au adunat în jurul clă­ republican de junioare.
lizat în conştiinţa maselor abia în C. A Rosetli şi alţii. dirii de pe dealul Mitropoliei unde se AUREL SLABÎI
prima jumătate a secolului al XIX- încercările boierimii de-a frîna ţineau lucrările adunării, hotărîţi sâ Marfa Domşa secretar al C.S.O. Petroşani
lea, ca o consecinţă a dezvoltării ţâ­ lupta pentru Unire au eşuat. Aceasta paralizeze acţiunile potrivnice Uni­
rilor române. La începutul acestui a determinat schimbarea în mare rii ale guvernului şi deputaţilor re­
secol ideea unirii şi independenţei a măsură a poziţiei acestei clase care acţionari. Relatări ale martorilor o­ L O T O
pătruns adînc în toate păturile so­ este nevoită să se pronunţe pentru culari ai evenimentelor din zilele de
cietăţii şi s-a transformat într-o miş­ Uniic. Ea se opuneo insă cu îndîr- 22, 23 şi 24 ianuarie 183?) fac să re­ La tragerea din ziua de 20 ianuarie a.c., au fost extrase din urnă
care naţională, care, in 1821, sub Tu- jire oricărei schimbări care ar fi pe­ învie în faţa noastră uriaşa mani­ următoarele numere:
dor Vladimireseu, a fost înscrisă în riclitat proprietatea moşierească. festaţie din dealul Mitropoliei unde
programul său de luptă. Lupt a crescîndă susţinută de popor poporul se dezlănţuie Mca o mare 90, 46, 1, 48, 51, 82, 71, 76, 55, 13, 10, 57
Deşi n-a fost inclusă în programul pentru înfăptuirea Unirii s-a înteţit vie, ale cărei valuri abea se puteau Fond de premii 1.108.184 lei. Sub hlamida iernii.
revoluţiei de la 1848, ideea unirii a în ţară cît şi în rîndul emigranţilor mişca şi care ameninţau să năvă­ Foto: V. ONOIU
fost exprimată adeseori în ziarele
lomâni, alrăgînd atentia marilor pu­ lească pe uşi şi pe ferestre în cameră
revoluţiei, în scrisorile conducători­ teri europene să discute această pro­ G 3 B S B R IE B B !9 R S )B S a Q ilE i!B !a iB iflim ittiM I(9 H iflH H IH iH i9 H IB Iffr H3 {SEU £3 l i H HB RS G9 IS) D
lor şi chiar în unele manifestaţii. blemă la Congresul de la Paris din ca să-şi suâţină drepturile şi princi­ « n « • <S> 9 j
După înăbuşirea revoluţiei din 1848, 30 martie 1850. piul său". xîslă încă studiou de emisie şi deci,
marele democrat revoluţionar N. Băl - Sub puternica presiune a maselor Emisiuni variate, despre celelalte nici nu se poate vor­
cescu, activînd în emigraţie, preve­ In urma încheierii tratatului de la populare, Adunarea electivă, după bi. Aici, din 120 de discuri, 80 sînt 21
dea că: „Revoluţia viitoare nu sc mai Paris, se prevedea convocarea ime­ de cîţiva ani, şi numai în limbi străi­
poate mărgini a voi ca românii sa diată, în fiecare din cele două ţâri, trei zile de dezbateri furtunoase, la ne; studioul din Cugir nu este în­
fie liberi egali... Ea nu sc va mărgi­ a cîte unui divan ad-hoc, care să re­ propunerea deputaţilor unionişti, a­ IANUARIE 1967
ni la a cerc liberlatea din afară, li­ prezinte toate clasele sociale. Convo­ lege ca domn, la 24 ianuarie 1859 tot bogate în conţinut zestrat nici acum cu mobilierul ne­
bertatea de sub domnia străină ci carea mult aşteptatelor divanuri ad- cesar, cu magnetofon; la Geoagiu şi
va cere unitatea şi libertatea naţio­ pe Al. I. Cuza. Presiunea maselor Orăştie lipseşte mobilierul de birou
hoc s-a tărăgănat însă un an şi ju­ populare i-a silit pe deputaţii con­ Tn general, fiecare staţie dispune de
nală". (Urmare din pag. I) ţiune privind campania electorală şi Radio
Forţa socială care a luptat cu cea mătate. servatori să accepte îndoita alegere nici nu s-au popularizat activităţile un număr mic de discuri cu înre­
mai maie energie au format-o masele In ţară, — o dată pusă problema de teamă că „nu vor părăsi in viaţă grabă, iar unele materiale nu satis­ gospodăreşti iniţiate de către depu­ gistrări de muzică uşoară şî popu­
populare, deoarece înfăptuirea Uni­ pe plan diplomatic, privitor la reor­ sala dc şedinţă dacă nu se vor ho­ fac cerinţele ascultătorilor. Cele mai taţi. Aceste lipsuri atestă o slabă în­ lară românească.
rii avea pentru ele un conţinut mult ganizarea principatelor române, — a­ tărî la acest vot de unire". multe colaborări — articole primite drumare de către organele de partid Aceste lipsuri, care îngreunează PROGRAMUL 1 1 5,06 Program
mai larg decît simpla unire a celor de la corespondenţi, conducători de a activităţii de la staţiile de radio­ muzical de dimineaţă; G, 15 Actua­
două ţâri. Deputaţii ţărani din diva- depţii Unirii încep lupta împotriva Vestea dublei alegeri a lui Cuza a unităţi economice — nu sînt prelu­ ficare. activitatea fiecărui colectiv de la sta­ litatea agrară ? 6,45 Emisiune pen­
nurile ad-hoc din 1857, deşi puţini separatiştilor, care erau în cea mai stîrnit un val uriaş de bucurie şi en­ crate cu toată grija şi ele intră in Se cere ca organele şî organizaţiile ţiile de radioficare, sînt cunoscute şi tru pionieri ? 7.30 „Urcăm pe
la număr, au fost purtătorii de cu- mare parte boieri mari şi care, în tuziasm în masele populare. Mulţi­ emisiune aşa cum sînt primite la de partid locale sâ acorde o mai de tovarăşii din comitetele executive munţi" — muzică uşoară ; 8,25 Mo­
mare atenţie conţinutului emisiuni­
vînt aî sulelor de mii de clăcaşi pen­ timpul alegerilor pentru Divanul ad- mea adunată pe dealul Mitropoliei redacţie. In unele locuri, cum este lor, să asigure o îndrumare mai ac­ ale sfaturilor populare. Căutînd me­ ment poetic — interpretat de Şer-
cazul la Uia, există o mai slabă pre­
tru care unirea însemna: ....l'e vii­ hoc, se manifestau foarte puternic. In a străbătut pînă noaptea târziu stră-' ocupare pentru varietatea genurilor tivă a comitetelor de redacţie, prin reu justificări, dinşii nu iau măsurile ban Oantacuzino ; 9,35 Jocuri din
torime săteanul să fie şi el pus in Moldova, anliunioniştii, sprijiniţi de zile oraşului cu torţe aprinse în gazetăreşti. orientarea şi controlul asupra planu­ cuvenite. Deşi există fonduri alocate Vrancea ,* 10,03 Coruri bărbăteşti;
11,20 „Fredonaţi cu noi" — muzi­
rîndul oamenilor, să nu mai fie ca caimacanul Teodor Balş, iar după mîini însoţită de muzica militară In mai multe locuri pe care le-am rilor de muncă şi a programelor e- în acest scop, se găsesc şi pretexte că uşoară; 12,10 Legendele Olini-
pînă acum asemăluit cu dobitoacele moartea acestuia de Neculai Vogo- strigînd: „Trăiască Unirea", „Trăias­ vizitat surprinde faptul câ nu în­ misiunîlor, cum că sumele alocate privesc alte pului pe scena lirică: „Daphne"
...Toate bcilicurilc, scrise şi nescrise ride, prin fel de fel de falsuri au ob­ că Cuza Vodă", „Trăiască România totdeauna se tratează eu aceeaşi a­ « obiective-, nefiînd permisă consuma­ de Richard Strauss; 13,30 Intîlnl-
tenţie problemele majore pe care le
în Icgî, toate havalele, precum şi bi­ ţinut majoritatea în Divanul ad-hoc. una şi nedespărţită". ridică o etapă sau alta. La staţia de Ceea ce se pierde rea banilor decît în scopul menţio­ re cu melodia populară şi inter­
rul pe cap, să fie pentru totdeauna Dar, în urma protestelor maselor înscrisă în şirul marilor victorii re­ radioficare din Cugir, de pildă, pînă nat. Este de datoria comitetelor ra­ pretul preferat; 15,20 Caleidoscop
la data documentării noastre, nu s-a
oborite ...Apoi suspinul, durerea noa­ populare şi ale fruntaşilor unionişli purtate de poporul nostru în decursul vorbit nimic despre dezbaterea cifre­ din vedere ionale şi orăşeneşti de partid sâ in­ muzical; 17,00 Muzică corală ;
17,10 Frumoase versuri spune tara;
stră de toate zîle$e, dorinţa cea — A. I. Cuza, M Kogălniceanu şi V. veacurilor, „Unirea — după cum spu­ lor de plan, angajamentele pe care tervină pentru a se clarifica această 18,03 In jurul globului; 18,40 Ştiin­
mai mare... este căderea bo­ Aleesandri — alegerile din Moldova nea M. ^Kogălniceanu — este actul şi le-au luat constructorii de maşini- Este vorba de baza materială de­ stare de lucruri ajutînd concret ca ţă, tehnică, fantezie,- 20,00 Radio-
ierescului ..SÂ NU MAI FIM au fost anulate. In noile alegeri, u- energic al întregii naţiuni române". unelle din localitate. La staţiile de ficitară de care dispun cele cinci acest mijloc larg de informaţie şi e­ gazeta de seară ■, 21,05 Concurs en­
AI NIMĂNUI, SA FIM NUMAI AI nioniştii au obţinut majoritatea. In radioficare din Certej, Ilia şi Geoa- staţii de radioficare vizitate. La sta­ ducare a oamenilor muncii sâ fie ciclopedic; 22,20 Ritmuri vechi şi
Tara Românească — unioniştîi au Proî. VASILE RADU giu nu era întocmit/ planul de ac­ noi ;
ŢARII ŞI SA AVEM ŞI NOI O ţia de radioficare din Certej nu e- folosit cu rezultate cît mai bune.
Televiziune
Un film despre trecutul de suferinţe chinul, să înfrunte chiar şl toare, are momente elnd de­
moartea. Dc zidul acesta, al
viază pe laturi secundare.
rezistenţei eroice, generate Sînt unele situaţii create de 16,25 Cempion-atul mondial de
şi luptă al proletariatului din Valea Jiului de credinţa intr-un ideal de dragul spectaculosului exte­ handbal (masculin). Meciul pentru
se îndepărtează
luptă, se izbesc şi se sfă-
rior, care
rîmă în bucăţi intenţiile de de tonul general ai pelicu­ locurile III şi IV. Transmisiune dc
la Stoekholm ; 17,45 Telejurnalul
intimidare ale autorităţilor, lei, spre efecte mai puţin de seară; 17,55 Finala campiona­
C 0 1 ( G © T A S‘ tului. brutalitatea şi vulga­ tangente cu miezul dramei: tului mondial de handbal; 19.15
fanatismul violent al sergen­
descripţia insistentă a sce­
Pentru copii ; Ecranul cu păpuşi :
99 ritatea soldaţilor. nei spălatului la fîntînă, li­ „O aventură neobişnuită" ; 19,45
Pe drumul sîngerînd al nele episoade laterale, o a­ Pe-un picior de plai ,* 20,00 Tcle-
golgotei, cele două tabere numită cochetărie pe care
încă proaspete în memo­ nuităţii de luptă, a înfrun­ de cele mai monstruoase costumele, singure, nu o di­ enciclopedia ; 21.00 Parodii vesele;
ria noastră, a spectatorilor, tării nedreptăţilor epocii. măsuri de intimidare şi În­ — femeile şi soldaţii — sînt minuează, ci dimpotrivă. 21,20 Film serial: „Baronul" ; 22,10
secvenţele de mare intensi­ Cele şase văduve ale mi­ frângere a voinţei lor de prezentate diferenţiat psiho­ Şî în interpretare se rea­
tate dramatică din Lupenî nerilor ucişi in timpul gre­ luptă. „Amabila" şi „politi- logic, deşi nu pe măsura cu­ lizează partituri deosebite. Panoramic ; 22,30 Studioul mic :
’29 au darul să ne emoţio­ vei, care au curajul să în­ cioasa" atitudine a directo­ venită. Dintre femei, memo­ Remarcăm creaţii deosebite" „Accidentul" de Camî! Baciu ;
neze din nou. Ni le reme­ frunte făţiş autorităţile, sînt rului, căruia i-au fost înain­ rabilă rămîne figura Anei ca acelea ale lui Gheorghe 23.10 Telesport; 23,20 Telejurnalul
morează pregenericul nou­ hotărîte să-şi facă dreptate, tate cererile pentru pensii, Varga, cca care polarizează Dinică (sergentul), Draga de noapte? 23,30 închiderea emi-
lui film românesc, Golgota, să ceară cu hotărâre pensii maschează declanşarea sis­ voinţa constantă de răzbu­ Olteanu (Ana), Sabin Făgă- I siuniî.
realizat de Nicolah Ţie şi şi despăgubiri. Dar gestul temului de reprimare. nare. Celelalte femei se di­ răşanu (caporalul II), Sebas-
Mircea Drăgan (scenariul), lor nu se reduce doar la Pentru îndrăzneala de a-şi ferenţiază mai puţin, poate tîan Papaîani (Petre), Virgil
in regia semnată de Mircea atit. Ele luptă pentru cinsti­ fi cerut dreplurîle, femeile şi datorită faptului că aproa­ P)aton (caporalul IU), alături
Drăgan. rea memoriei soţilor lor, sînt arestate la miezul nop­ pe toate sînt tinere, frumoa­ de schite sugestive aparţi- Timpul probabi
Secvenţele reluate din pentru continuarea unui ţii şi purtate pe un drum se, uşor uniformizate şi nu nind unor actori ca Ioana
Lupeni '29 constituie, de ideal politic revendicativ. chinuitor, adevărată golgo­ întotdeauna adecvate parti­ Drăgan (Ruxandra), Nunun-
fapt, un prolog al noii pro­ Trăsătura dominantă, care ta. Extenuarea fizică, vio­ turii rolului. ' ta Hodoş (bătrîna), Viorica PENTRU 24 ORE
ducţii a studioului „Bucu­ le reuneşte intr-un grăitor lenta, tortura, siluirea, bat­ Diferenţieri mai pronun­ Farcaş (Eva), Reka Nagv
reşti", aceasta fiind o conti­ portret colectiv, este setea jocura nu sînt însă în stare ţate sînt in grupul soldaţi­ (Maria) etc. . Vreme frumoasă şi friguroasă,
nuare, pe alt plan, a evocă­ de dreptate, revolta consec­ să înfrîngă dîrzenia vădu­ lor, unde în opoziţie cu ser­ Cele cîteva inegalităţi se în special noaptea. Cerul va fi
rii dramaticelor evenimente ventă, lupta pentru apăra­ velor. Aşa cum au făcut şi gentul, monstruos prin zelul armonizează însă într-un tot maî mult senin Vîntul va sufla
petrecute la Lupeni, în 1929. rea drepturilor elementare solii lor, ele preferă sâ se său de tortură (îl aştepta o structural bine ordonat, din sud-est şi sud. Temperatura,
în uşoară creştere, zîua va fi cu­
După ce ne schiţează, in ale omului. Pentru aceasta jertfească decît să renunţe avansare), desprindem figu­ Golgota fiind o reuşită pa­ prinsă între —4 şi 0 grade, iar
cîteva cadre impresionante, vor sti să dea dovadă de la luptă. ra lui Petre, soldat cinstit, gină de evocare a unor mo-', noaptea între —12 şi —17 grade.
desfăşurarea dramatică a acelaşi eroism ca şi soţii lor, Autorii filmului descriu care nu poate îndura calva­ mente însemnate din trecu­ Ceaţă locală dimineaţa şi seara,
grevei minerilor, autorii fil­ căzuţi în masacrul de la Lu­ minuţios acest drum al su­ rul şl se revoltă. Alături de tul de suferinţe şi luptă al
mului, ayînd la bază o în- penî. ferinţei, subliniind trăsături­ el, ceilalţi soldali sînt schi­ proletariatului din Valea Jiu­ PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
tîmplare reală, petrecută împotriva lor se ridică le de caracter ale persona­ te inegal realizate. lui.
imediat după înăbuşirea gre­ însă un odios aparat poliţie­ jelor, tăria femeilor, capa­ Filmul, condus pe o linie Vreme schimbătoare, cu cerul
O SCENA DIN FILM vei, subliniază Ideea conti­ nesc de represalii, capabil bile să înfrîngă suferinţa şî sobră, de evocare zgudui­ T. ISTRATE variabil, maî mult senin noaptea.
Temperatura în uşoară creştere.
l ______ ____ __________________________ __________________