Page 64 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 64
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3750
Conferinţa economiştilor polonezi 99 Acea sta este o (ară
încheierea
cu un m oral foarte în alt“
VARŞOVIA 20. Corespondentul A- fecţionarea planificării şi conducerii sesiunii
gerpres, Gh. Gheorghiţâ, transmite : economiei. Declaraţiile unui ziarist american care a vizitat
La Varşovia a luat sfîrşit conferinţa Vorbind despre problemele eeonq-
economiştilor polonezi, care a discu mice ale întreprinderilor, el a sub de la Dubna
tat lărgirea participării acestora la liniat că acestea trebuie să-şi suborT R. 0. Vietnam
adoptarea deciziilor administrative, doneze activitatea intereselor geneş MOSCOVA 20. — Corespon
tehnice şi economice, precum şi or rale de stat. Pe de o parte, întreprin» dentul Agerpres, S. Podinâ, NEW YORK 20 (Agerpres). - Zia recent de Ia Har/oi, unde a făcut o
ganizarea serviciilor economice din derile trebuie să stabilească stimul transmite: S-au încheiat lucră ristul american Harry Ashmore, lau vizită in calitatea sa de vicepreşe
întreprinderi. lente generale şi economice şi c o n j rile sesiunii Comitetului re reat al premiului „Pulitzer", întors dinte al Centrului pentru studierea
Luînd cuvîntul la încheierea lucră diţii de muncă apte să asigure co prezentanţilor împuterniciţi ai instituţiilor democratice, a tinut joi
rilor, Ştefan Jedryehowski, preşedin respondenţa deplină a intereselor lop guvernelor statelor membre la Beverly Hllls, în California, o con
cu cele ale societăţii, pe de altă parte ale Institutului unificat de cer
tele Comisiei de Planificare de pe ferinţă de presă. El o declarat că în
trebuie să se ţină seama de deciziile cetări nucleare de la Dubna. timpul şederii sale in R. D. Vietnam
lingă Consiliul de Miniştri, a scos în directorilor de fabrici, întreprinderi Sesiunea a examinat darea de a verificat ştirile transmise de altl
evidenţă rolul economiştilor în per- etc., vizind interesele proprii ale în seamă a institutului cu privire ziarişti occidentali, potrivit cărora a
treprinderilor. la activitatea de cercetare pe
In legătură cu noile condiţii de anul 1966. vioanele americane bombardează o
administrare economică, Jedryehow S-a acordat atenţie dotării biective civile ca şcoli, spitale, car
ski a afirmat că aceasta trebuie să laboratoarelor institutelor eu tiere de locuit etc. întrebat despre
După întrunirea învingă metodele conservatoriste în aparatura de cercetare de ti efectele bombardamentelor america
ce priveşte folosirea pîrghiilor şi pul cel mai nou. ne asupra capacităţii de luptă a R.D.
Vietnam, Ashmore a declarat: ..Se
Comitetul reprezentanţilor
guvernului belgian stimulentelor economice. U.R.S.S. — La hidrocentrala de la Novocerkask va intra în funcţi împuterniciţi a ales în func pare că efectiv nu a fost redus efor
Conferinţa a adoptat o hotărîre
privind funcţionarea serviciilor e- une încă un agregat — al treilea, cu o putere.de 300.000 kW. Se fac ul ţia de vicedirector al institu tul de război. In termeni militari, eu
conomîce din întreprinderi. timele pregătiri pentru probele complexe. tului pe profesorul fizician N. consider bombardamentele un fali
BRUXELLES 20 (Agerpres). — Con In foto : Hidrocentrala Novocerkask. Sodnoma — R. P. Mongolă in ment. Distrugerile provocate de bom
siliul, de Miniştri al Belgiei a aprobat locul profesorului I. Ulegla — be au făcut ca poporul să fie mal u
vineri dimineaţa un plan de măsuri R. S. Cehoslovacă, al cărui nit. Aceasta este o tară cu un mo
considerate, ca fiind „indispensabile 0 măsură a autorităţilor mandat a expirat. ral foarte înalt. Consider că prin ast
pentru redresarea economiei, tării". Anglia Dezbaterile din C am era fel de bombardamente nu se poale
Detaliile-,planului nu sînt cunoscute, argentiniene pune capăt războiului".
el urmînd să fie prezentat, mai întîi, Programul electoral Ashmore a relatat despre vizita sa
Parlamentului. Cu toate acestea, după Com unelor în oraşul industrial Nam Dinh în care
cum relatează agenţia France Presse, BUENOS AIRES 20 (Agerpres). — al P.S.U. din Franţa aproape două treimi din construcţii
se pare că guvernul a renunţat la Flota militară argentinianâ a dat LONDRA 20 (Agerpres). — In ca lioane de lire sterline, a cerut re au fost distruse de bombardamentele
joi un ultimatum, cerind navelor de
intenţiile sale de a procura 5 miliar pescuit străine aflate in zona apelor drul dezbaterilor care au avut loc în ducerea substanţială a efectivului PARIS 20. Corespondentul americane. In aceeaşi regiune situată
de de franci belgieni pe calea spo teritoriale ale Argentinei, să pără Camera Comunelor pe marginea pro britanic aliat în R.F.G. Deputatul la Agerpres, Al. Gheorghiu, tran la 100 kilometri sud de Hanoi, loca
ririi impozitelor directe, hotăiînd să blemelor militare, un grup de depu burist a subliniat că actuala situa smite: Partidul Socialist Uni litatea Phu-Ly, cu 7.000 de locuitori,
sească această zonă în decurs de 8
acorde prioritate reducerii bugetelor ore. Măsura este luată în baza unei taţi laburişti au cerut ministrului a- ţie a rezervelor de valută ale tării ficat din Franţa a dat publi a fost „total distrusă". Nicăieri, a
unor ministere şi sporirii impozite legi adoptate la 4 ianuarie, prin care pârării Denis Healey să dea curs pro nu permite pe mat departe efortul cităţii programul său pentru R. D. VIETNAM. — Luptători spus el, nu am văzut obiective mili
lor indirecte. După încheierea şedin se stabilesc limitele apelor teritoriale misiunilor guvernului privind redu financiar pe care îl susţine Anglia ia alegerile legislative din 5-7 ai..armatei populare stînd de stra tare care să fi putut face obiectul
ţei- guvernului, primul ministru, Paul argentiniene la 200 mile marine de cerea cheltuielilor militare. vederea întreţinerii trupeloT sale fi martie 1967. Programul pre jă’la frontiera de -vest a ţârii. bombardamentelor.
van den. Boeynants, a declarat că ţărm. Legea, care intră în vigoare la Deputatul laburist White, referin- liale în străinătate. White a cerut, zintă condiţiile acestui partid
«cei care sini cuprinşi de panică e- 26 ianuarie, mai prevede că intre li du-se la declaraţia Iul Healey, care de asemenea, reducerea* angajamen pentru crearea unei majorităţi
împreună cu forţele stîngii.
vocînd situaţia actuală, exagerează, mitele de 12-200 mile, navele străine a recunoscut că întreţinerea armatei telor militare ale Angliei în alte re P.S.U. preconizează o serie de Forjele patriotice sud-vietnameze
dar nu trebuie ascunsă gravitatea si pot pescui cu aprobarea autorităţilor de pe Rin a costal Anglia, începînd giuni ale lumii şi mal ales în Extre reforme pe plan economic
tuaţiei". • argentiniene. din anul 1958, o sumă de 975 ml- mul Orient şi Mijlociu. printre care; înlăturarea ine
La rîndul său, fostul ministru al chităţilor fiscale, rezolvarea au atacat baza militară de la Phu Bai
apărării Shinweli, a declarat: „In problemei locuinţelor, o po
ultimii 15 ani am primit în repetate litică justă in folosirea veni SAIGON 20 (Agerpres). — Forţele Tot în ultimele 24 de ore, trupV-
Senatorul Mansfield cere reducerea rîndurl asigurări privind reducerea tului naţional. sificat aolivitatea in provincia Thua F.N.E. au eliberat unul din satele
patriotice sud-vietnameze şi-au inten
cheltuielilor militare. A venit timpul
In domeniul politicii exter
ca ele să fie puse şî în practică". ne, PS.U. se pronunţă pentru Thien, in împrejurimile oraşului Hue. transformate în lagăre de concen
trare de către armata generalului Ky.
trupelor americane din Europa consolidarea păcii prin coexis Vineri dimineaţa, unităţile F.NE. au Cu prilejul eliberării acestui sat, din
tenţa paşnică între naţiuni şi
atacat baza militară de la Phu Bai,
dezarmarea generală, construi unde este instalat comandamentul u provincia Bînh Dinh, patrioţii an u
WASHINGTON 20 (Agerpres). — ropa, a spus el, există o convingere sell, preşedintele Comisiei senatoria Lucrările conferinţei rea unei Europe democratice, nei divizii americane. Proiectilele cis şase militari inamici şî au rănit
independente, sprijinirea for
Senatorul Mike Manslield, liderul crescîndă „că coexistenta paşnică le pentru forţele armate, care au ho- ţelor progresiste din lumea a lansate de mortierele patrioţilor au alţi zece.
majorităţii democrate . din Senatul a este mai mult decit o posibilitate tărît să creeze o subcomisie mixtă U.R.P. din R.A. Yemen treia, în vederea asigurării rănit şi ucis numeroşi militari at
merican, a cerut reducerea substan pentru viitor". Mansfield a precizat însărcinată cu studierea problemei ;e- dezvoltării economice a ţâri bazei şi au distrus o parte din in
ţială a trupelor americane stationnte că încercările guvernului american ducerii trupelor americane aflate in SANAA 20 (Agerpres). — La Sa- lor respective. stalaţiile şi materialele de război alo
in Europa înainte ca alte ţări mem de a „atrage pe vest-europeni la a Europa, invitmdu-1 pe Mansfield să- naa se desfăşoară lucrările conferin garnizoanei.
bre ale N.A.T.O., urmînd exemplul sumarea unei părţi mai mari din o- şi asume preşedinţia acestei subcomi ţei naţionale a Uniunii Revoluţiona Navă militară
francez, să ceară retragerea soldaţi bligatiile N.A.T.O. a avut un efect sii. Senatorul William Fulbright □ re a Poporului (U.R.P ) din Republica
lor americani de pe teritoriile lor, contrar". „Vorbind deschis, a men declarat că iniţiativa luată de Mans* Arabă Yemen la care iau parte a D iscursul p reşed in telu i americană
informează agenţia UPI. El a cali ţionat el în cuvîntul pregătit pentru field nu constituie nicidecum un a proape 1.000 de delegaţi, reprezen
ficat politica N.A.T.O. ca fiind „pe Introducerea în Senat a unui pro mestec al organului legislativ în tre tanţi ai tuturor triburilor, oamenilor scufundată în apele
rimată", deoarece Europa de azi nu iect de rezoluţie - privind reducerea burile puterii executive. Dimpotrivă muncii, sindicatelor, intelectualităţii, chilian E. Frei
mai este cea care a fost în urmă cu trupelor americane staţionate în Eu este de competenta Congresului de ţăranilor, forţelor armate, studenţilor, teritoriale ale
20 de ani. Mansfield a declarat cA ropa, cred că trebuie să facem fată a se pronunţa asupra unei probleme funcţionarilor de stat şi ai clerului. SANTIAGO DE CHILE 20 (Ager ţla şi Senalul că încearcă să parali
nici o altă tară din N.A.T.O. cu în prezent perspectivei că alte târî atit de importante, a spus Fulbright. Lucrările conferinţei au fost deschi pres). — In Piaţa Constituţiei din zeze acţiunile Întreprinse de guver R.P.D. Coreene
excepţia S.U.A. nu şi-a îndeplinit c- membre ale N.A.T.O, urmînd exem Sprijinind acliunea senatorului se de Bagran, secretar general pro Santiago de Chile a avut loc joi sea nul său, şeful statului a anuntat că
bligatiile ce îi reveneau din tratatul plul Franţei, vor putea considera nu Mansfield, senatorul Russell Long, vizoriu al U.R.P., care s-a referii în ra, aşa oum se anunţase, o mare a a refuzat cererea de demisionare a PHENIAN 20 (Agerpres). —
acestei organizaţii militare. .In Eu- mărul mare de contingente ameri preşedintele comisiei financiare a Se cuvîntarea sa, asupra sarcinilor con dunare a locuitorilor capitalei chilie celor 14 miniştri al cabinetului pen După cum anunţă agenţia
cane aflate pe teritoriile lor ca in- natului, a cerut, la rîndu! său, o „re solidării unităţii poporului yemenit în ne. De la balconul palatului guverna tru a nu da curs speranţelor acelora ca ACTC, o navă militară ameri
confortabil de excesive în viitorul nu ducere drastică" a numărului trupelor lupta pentru prosperitatea şi inde mental, preşedintele tării, Eduardo re urmăresc în permanentă să oro- cană a pătruns la 19 ianuarie
prea îndepărtat Ai li înţelept să americane stalionate in Europa, men- pendenta tării. In documenlul-pro- Frei, a vorbit mulţimii despre situa voace o criză de guvern „Progra în apele teritoriale ale R.P.D.
anticipăm alte invitaţii de reducere a tionînd că „S.U.A nu-şi mai pot per gram al Uniunii Revoluţionare a Po mul guvernului meu, a spus Firei, se Coreene, sâvlrşind acţiuni os
trupelor noastre din aceste ţări". mite mult timp menţinerea unui efec porului — primul partid politic din ţia politică creată după refuzul Se tile împotriva regiunilor nor
natului de a accepta cererea sa de a va aplică în ciuda tuturor obstaco dice ale ţârii. Unităţile de ar
Proiectul de rezoluţie al senatoru tiv de un milion de soldaţi americani Yemen — se arată că principalele întreprinde o călătorie în Statele U lelor şi în spiritul constituţiei". Pre tilerie din zona de coastă,
lui Mike Mansfield a primit spri şi personal auxiliar în Europa". „Din sale sarcini constau in apărarea in* şedintele nu a anuntat că renunţă la
nite. El a anunţat intenţia sa de luînd măsuri de apărare, au
jinul a 42 de senatori, atit demo toate măsurile care ar putea redu tegritălii teritoriale a R A.Y., conti a propune un proiect de reformă proiectata călătorie în Statele Unite, deschis focul asupra navof
craţi, cit şl republicani. Printre aceş ce dificultăţile tării legate de balan nuarea revoluţiei şi sprijinirea tutu constituflonală oare să-i permită să aşa cum s-a lăsat să se creadă în a scufundind-o.
tia figurează preşedintele Comisiei se ţa de plăti, reducerea trupelor a ror măsurilor iniţiate de guvernul re- numite cercuri informate. Amintind că partea coreea
natoriale pentru problemele externe. mericane din Europa ar fi cea mai publican în vederea reglementării dizolve Congresul şi să organizeze După discursul preşedintelui, în nă a Comisiei militare de ar
William Fulbright, şi Richard Rus- bună", a spus Russell Long. problemei yemenite. noi alegeri. După ce a acuzat opuzl*
trerupt de aclamaţiile partizanilor săi, mistiţiu din Coreea a cerut de
mulţimea a plecat in grupuri pe stră nenumărate ori părţii ameri
zile centrale ale capitalei, organîzînd cane să înceteze actele ostile
mai multe demonstraţii, cea mai ma împotriva R.P.D. Coreene, a
£ Comisiile muncitoreşti din Madrid — or joi un puternic cutremur al cărui epicentru a atitudinea adoptată în disputa cu guvernul sirian. re avînd loc în jurul sediului Parti genţia subliniază hotârîrea po
ganizaţii sindicale opoziţioniste din Spania — au fost stabilit în insulele Noile Hebride. (In sudul dului radical din opoziţie. Politia, cu porului coreean de a nu tole
adresat un apel tuturor oamenilor muncii din Oceanului Pacific în apropiere de Australia). A- 9 Avocatul Francais Matarasso şi sindicalis efective sporite, a intervenit impo- ra nici o provocare şi de a-şi
ţară. chemîndu-i la noi acţiuni organizate în ve vînd o intensitate de 6-7 grade pe scara Richter, tul Lawrence Daly, conducătorii celor două mi apăra ţara împotriva oricărei
derea satisfacerii revendicărilor lor. Printre a 5eismul a produs mari pagube. siuni de anchetă ale Tribunalului internaţional triva manifestanţilor fodosind gaze invazii străine.
ceste revendicări, se arată în apel, se numără : pentru crimele de război, constituit din iniţiati lacrimogene.
„Stabilirea unui salariu minim de 250 pesetas pe 9 Greva studenţilor, profesorilor şi elevilor va lui Bertrand Russei; au declarat, in cadrul
zi, încetarea concedierilor, adoptarea unor mă unei conferinţe de presă, care a avut loc vineri
suri împotriva creşterii preţurilor, acordarea din mai multe oraşe dominicane, care a intrat în dimineaţa ia Pnom Penh, că „investigaţiile făcute Rezoluţia Conferinţei internaţionale
dreptului muncitorilor de a organiza adunări, cea de a 12-a zi continuă. Ea s-a extins şi în ora la toate frontierele ţârii au dovedit că Cambod-
recunoaşterea dreptului lor la grevă". şele San Pedro, San Juan, La Romana, Banao şi gia este incontestabil victima agresiunilor siste
altele. Greviştii cer desfiinţarea aşa-numitei „po matice, contrare dreptului Internaţional, din par
liţii şcolare", creată de autorităţi pentru „a pre- tea unor forţe subordonate Statelor Unite". de solidaritate cu poporul din Aden
9 Secretarul general al O.N.U., U Thant, a dat întîmpina dezordinea" în institutele de invăţâ-
publicităţii o scrisoare primită din partea lui mînt superior, precum şi pentru a împiedica re
Rene Maheu, director general al Organizaţiei Na primirea profesorilor şi cursanţilor excluşi din 9 In districtul Lahej din protectoratul brita DAMASC 20 (Agerpres) — La Da glia, în care ii cheamă să intensifice
ţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură şcoli şi facultăţi. Poliţia a ocupat localurile şco nic Aden, autorităţile militare-au instituit restric masc s-au încheiat lucrările cblei sprijinul acordat poporului din A-
(U.NE.SCO.), prin care acesta ii aduce la cu lilor şi facultăţilor unde cursanţii se află în gre ţii de circulaţie pe timp nelimitat, anunţă agen de-a 3-a conferinţe internaţionale de den care luptă pentru independen
noştinţă că autorităţile sud-africane au refuzat vă. In oraşul Santiago de los Caballetos, au fost ţia Associated Press. Această măsură a fost adop solidaritate cu poporul din Aden, la ţa sa.
viza de intrare consultantului-şef al grupului de operate noi arestări în rîndul profesorilor şi stu tată deoarece în ultimul timp patrioţii din Aden care au luat parte delegaţi reprezen
Participanţii la conferinţă au a
lucru al acestei organizaţii, care urma să între denţilor. Ei sînt acuzaţi de a Ii „tulburat ordinea şi-au intensificat acţiunile împotriva trupelor tând 60 de organizaţii muncitoreşti dresat secretarului general al O.N.U.
prindă studii asupra efectelor apartheidului în publică", britanice, din rîndul cărora, zilnic, sînt răniţi nu şi sindicale din mai multe ţâri ale o telegramă în care cer ca guvernul
domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii în această meroşi soldaţi In urmă cu trei zile, patru sol lumii. Conferinţa a adoptat o rezo
ţară. 9 -Nu vom permite companiilor internaţiona daţi britanici au fost răniţi in urma exploziei luţie generală, în care condamnă Angliei să fie obligat să îndeplineas
că rezoluţiile O.N.U. cu privire la
Politica de apartheid a guvernului Republicii le petroliere sub pretextul disputelor lor cu ţă unei grenade. toate formele de asuprire colonialis Aden. Conferinţa şi-a exprimat, tot
Sud-Afrieane va face obiectul unor noi dezbateri rile arabe să refuze satisfacerea revendicărilor tă, represiunile autorităţilor colonia odată, sprijinul acordat luptei po
în Comitetul special O.N.U.. însărcinat cu cerce noastre juste", a declarat joi Jaber al Ahmed al 9 Ministrul apărării al S.U.A., Robert McNa- le britanice dîn Aden, cerind,' toto
tarea politicii de apartheid a R.S.A dată, evacuarea imediată a trupelor porului sirian împotriva companiilor
Jaber, primul ministru al Kuweitului. Intr-un mara a anunţat joi, în cursul unei conferinţe de străine petroliere. Intr-un mesaj a
interviu acordat publicaţiei libaneze „Al Sayad". presă, hotârîrea Pentagonului de a închide 39 de străine din Aden, lichidarea bazelor dresat oamenilor muncii şi poporu
9 Comisia pentru energie atomică a S.U.A. a el a subliniat că ţara sa sprijină Siria în disputa baze şi instalaţii militare, din necesitate de a militare străine de pe teritoriile al lui vietnamez, delegaţii la conferin
' R. S. CEHOSLOVACĂ anunţat că joi la poligonul din Nevada a fost, e cu „Iraq Petroleum Company" cu privire la re- face economii de fonduri pentru războiul din tor ţâri şi acordarea libertăţii tutu
IN FOTO. — La Institutul de fectuată prima explozie nucleară subterană din Vietnam. Un număr de 33 de instalaţii se află ror popoarelor care se mai află încă ţă şi-au exprimat solidaritatea frâ*
fizică atomică din Praga, tehni acest an. devenţele pentru tranzitul petrolului pe terito pe teritoriul S.U.A. şi numai şase în străinătate, sub dominaţia colonialismului. Con ţeascâ cu lupta eroică a poporului
ciană Cilka Ticha pregăteşte in riul sirian Premierul kuweitian a menţionat că. în emisfera occidentală şi în regiunea de nord a, ferinţa a adoptat, de asemenea, un vietnamez, împotriva agresiunii im-<
strumentarul pentru măsurarea după părerea sa, nu este în interesul lui „Iraq mesaj către oamenii muncii din An perialismului american.
9 Seismografele de la Institutul „Coast and Pacificului. El a ţinut să precizeze că nici una
temperaturilor foarte scăzute ne Geodetic Survey" din Washington au înregistrat Petroleum" să se cramponeze în continuare în dintre acestea nu se află în Franţa.
cesare obţinerii heliului.
m ă . N o u l m i n i s t r u d e r ă z b o i, R a fa e l d e s p r e p r e z e n ţ a m i l it a r i l o r S .U .A . în
m u n ţ i şi c h ia r p e s t r ă z il e c a p ita le i.
Tensiune în Guatemala t e v a u n i tă ţ i d e i n fa n t e r i e p e n t r u a-i D u p ă u n e l e su r se , circa 1.000 d e m i
D o sq u e, a m o b i l iz a t r e c e n t în c ă cî-
n o r d - a m e r i c a n i d i n t r u p e l e
lita ri
lic h id a p e „ reb elii" d i n m u n ţ i , d a r
c h ia r j u d e c i n d d u p ă la c o n ic e le c o s p e c ia le a r p a r t i c i p a la r e p r i m a r e a
m u n i c a t e o fic ia le , e şe c u r ile o p e r a m iş c ă r ii d e r e z i s t e n ţ ă d i n G u a t e
O se rie d e ş tir i d i n u l t i m a v r e m e e c o n o m i c ă u, p r i n t r e c a re u n a ce i m v iito r s-a r p u t e a o p e r a u n e l e e x - ţ iu n i l o r d e c u r ă ţ ir e d e v i n e v i d e n - m a la .
P a r a le l cu a c e a s tă s i t u a ţi e se c o n
a t e s tă d i j i c u l t ă ţ i l e c r e s c i n d e p e n t r u p u n e a n u m i t e r e s tr ic ţii t r a n z a c ţ i i p r o p ie r i d e t e r e n u r i a b a n d o n a t e , pe ■ te. t u r e a z ă u n c o n fl i c t î n t r e p r e ş e d i n t e
g u v e r n u l p r e ş e d i n t e l u i g u a t e m a l e z lor c o m e r c ia le e x t e r n e d e p e u r b a z ă d e d e s p ă g u b ir i. De m e n ţ i o n a t R e z is te n ţ a a r m a t ă d a t i n d d i n 13 le M o n t e n e g r o şi v i c e p r e ş e d i n t e l e
M e n d e z M o n t e n e g r o , şi n u lip s e s c m a c ă ro ra b e n e f i c i a z ă in cel m a i to to d a tă că n u se fa c e n ici cea m a i n o i e m b r i e 1960, în c ă d e p e v r e m e a M a r o q u i n R o ja s , d e ş i a m b i i f a c p a r
p r o n o s ti c u r i in s e n s u l că f o r ţ e l e d e în a lt g r a d u n s e c to r al o lig a rh ie i. I n m ic ă a l u z i e la i m e n s e l e s u p r a f e ţ e d e g u v e r n u l u i g e n e r a l u l u i M i g u e l Idi- te d i n a c e la ş i p a r t i d p o litic , „ P a r
e x t r e m ă d r e a p t ă a r p u t e a p r e g ă ti o r e a lita te m ă s u r a r e s p e c t i v ă a re u n p ă m i n t ce a p a r ţ i n t r u s t u r i l o r s t r ă i g o ras F u e n te s , e a lc ă tu ită d i n ţă ra n i, t id u l r e v o l u ţ i o n a r ", c a re a re o o r i e n
in c e r c a r e d e l o v i t u r ă d e sta t. O r g a ne, in p r i m u l r in d f a i m o s u l u i şi a m u n c i t o r i ■ i s t u d e n ţi . U n u l d i n li ta r e c e n tr is tă . I n t r - u n i n t e r v i u a c o r
n i z a ţ ii l e te r o r is te , i n tr e c a re u n a t o tp u t e r n i c u l u i „ U n ite d F r u it C o m - d e r ii ei, C e z a r M o n t e z , d e c la r ă că d a t r e c e n t z i a r u l u i „ L o s A n g e l e s T i
d e o s e b it d e v i r u l e n t ă d e n u m i t ă „ M i Corespondentă p a n y “. lu p ta v a c o n ti n u a p î n ă ce in G u a t e m e s " , R o ja s d e c la r a că d a c ă a r fi
n a a lb ă ", a u t r e c u t la o f e n s iv ă pe F o r ţe le p a tr io tic e g u a t e m a l e z e v ă d m a la v a fi i n s t a u r a t u n r e g i m cu el p r e ş e d i n te l e G u a t e m a l e i , s -a r d i s
u n f r o n t larg. U n ii r e p r e z e n t a n ţ i o in r e f o r m a a g ra r ă d o a r o t e n t a t i v ă a d e v ă r a t d e m o c r a t ic . M o n t e z a d e
d e a c a lm a t e n s iu n i l e so c ia le a c u te c la r a t că n u m a i î n s u d u l ţă r ii a r e- p e n s a d e s e r v ic iile „ A l ia n ţ e i p e n t r u
fic ia li a u p r i m i t a m e n i n ţ ă r i scrise, p r o g r e s" şi a le „ C o r p u lu i p ă c ii” d i n
ia r c îţ i v a lid e r i s in d ic a li a u fo s t ţ i n c a r a c te r „t r a n z i t o r i u ", ia r p r o ie c tu l d in m e d i u l r u r a l, fă r ă să se a d u c ă x ls ta 20.000 d e p a r tiz a n i, d u p ă a lte
d e r e f o r m ă a g ra r ă p a r e e x t r e m d e a tin g e r e s t r u c t u r i i a r h a ic e ce le g e s u r s e n u m ă r u l lor e s te m a i m ic , d a r S . U .A . , a r e l i m i n a t o to d a t ă şi a lte
ta u n o r a t e n t a t e d i n t r e ca re u n u l p r o g r a m e în ş e lă to a r e .
m o r ta l. m o d e s t, p r e v ă z i n d d o a r î m p ă r ţ i r e a a n e re a ză . D e a c e e a „ m ă s u r ile d e r e ceea ce ig n o r ă a u t o r i tă ţ i le n u e atit A c e s t c o n fl i c t c o m p l ic ă şi m a i
n u m ă r u l cit i n v u l n e r a b i l i t a t e a z o n e
A c ţ i u n i l e e x t r e m e i d r e p t e , d e s p r e 40.000 d e h e c t a r e 'ă e p ă m i n t la c u p e r a r e " a n u n ţ a t e d e g u v e r n n u m u l t p o z iţia g u v e r n u l u i z d r u n c i n a t ă
ca re z ia r u l „El C .aribe“ sc rie că „e 12000 d e f a m i l i i d e ţă r a n i. D acă a u d a r u l d e a i n f l u e n ţ a m iş c a r e a d e lor „ r eb e le" , c u r a j u l şi p r ic e p e r e a d e u n e l t i r i l e c e r c u r ilo r d e e x t r e m ă
a l i m e n t a t ă cu d o la ri, î n s c o p u r i m o i s-ar u r m ă r i o r e f o r m ă v e r ita b ilă , r e z i s t e n ţă a r m a t ă c o n c e n tr a tă m a i a c e s to r a d e a p r o v o c a p i e r d e r i m a r i d r e a p t ă ca re a m e n i n ţ ă c u o î n c e r
a s c u n s e d e c it le p u t e m p e r c e p e " , a m b e l e c ifr e a r t r e b u i î n m u l ţ i t e cu a les în m a s i v u l m u n t o s S i e r r a d e u n u i i n a m i c m u l t m a i b in e e c h ip a t c a re d e fo rţă .
şi ca re b e n e f i c i a z ă d e a v a n t a j u l a j u
tr e c p r i n t r - o fa z ă d e r e c r u d e s c e n ţ ă cel p u ţ i n 50. D e a ltfe l, d e o c a m d a t ă L a s M in a s . M iş c a r e a d e p a r tiz a n i, VASILE OROS
î n d e o s e b i d e c in d a u t o r i tă ţ i le a u a n u e s te v iz a tă nici o p a l m ă d e p ă d e şi s c i n d a tă in d o u ă g r u p u r i, p u n e to r u l u i d ir e c t a l m i l it a r i l o r n o r d - a - Corespondentul Agerpres la Rio
m e r ic a n i. O fic ia l se n e a g ă a c e s t a
n u n ţ a t u n p r o ie c t d e r e f o r m ă a g r a m i n t a f la t ă i n p r o p r ie t a te m o ş i e d i s p o z i t iv u l d e r e p r e s i u n e a l g u v e r de Janeiro LIBIA. — Vedere din Tripoli.
ră şl c it e v a m ă s u r i d e \ „ a sa n a re reasca, ci se p r e v e d e n u m a i c ă ' in n u lu i în p e r m a n e n t ă s ta r e d e a la r ju to r , d a r m a r to r i o c u la r i r e la te a z ă
\ conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, Tiparul : întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva 40 065
Redacţia şi administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 73, 15 85, 23 17, 83 17. Taxa plătită în numerar.