Page 65 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 65
Manifestări
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢIVA1 C O M U N I C A T
La invitaţia preşedintelui Habib Burghiba, preşedintele Con
culturale închinate siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, îm
preună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Republica
Tunisiană, între 2 şi 7 februarie a.c.
Unirii inmînarea primelor anuale de vechime
\ La Combinatul siderurgic Hunedoa tist Ştefan Cazan şi furnalislul S!
ra a început inmînarea primelor a mion Dascălii de la secţia a II-
Simpozion nuale de vechime pentru activitate turnale au primit 2.992 lei şî respec
îndelungată şi susţinută in produc tiv 2.149 lei, maistrul otelar Floria
ţie. In prima zi s-au plătit 1.500.000 Jurca, olelarii Avramescu Nicolae *
Gheorghe Furtună ou primit 2.30C
lei acelora care au contribuit în mod
La Casa de cultură din Petroşani 2.119 şi respectiv 1.888 lei.
are loc azi simpozionul „Unirea Prin deosebit la (realizarea şl depăşirea Suma ce va fi plătită drept prim>
cipatelor Române'’, în cadrul căruia sarcinilor de plan revenite combina siderurgiştilor totalizează 8.800.001
vor fi expuse trei teme : „Unirea Ţă tului pe anul trecut. Maistrul furnv lei.
rilor Române, visul de veacuri al po
porului nostru", „Rolul maselor în
La E.M. Amnoasa Unirea Principatelor" şl „Personali
tăţi de seamă ale Unirii". Simpozio
nul va fi întregit de un film românesc
cu temă istorică.
Simpozioane similare vor avea loc
azi şi în oraşele Lupeni şi Petri la.
Din nou despre
Conferinţe
La căminele culturale din întreaga
regiune vor avea loc azi conferinţe
legate de Unirea Principatelor Româ
M I N K I T U E ne. In raionul Alba va fl expusă con
ferinţa : „Istoria poporului român —
izvor de adînc patriotism", pe raza
oraşului regional Petroşani — „Unirea
moment important în istoria patriei",
Ca şi în celelalte ce ultima filă din ca transport asupra că iar in celelalte raioane conferinţa e
unităţi miniere din lendarul lunii a că rora vom reveni. laborată de comisia regională pentru
Valea Jiului, nici la / zut, şi s-a raportat Ce consecinţă a a răspindlrea cunoştinţelor ştiinţifice
Aninoasa problema îndeplinirea planului, vut neritmicitalea? In — „Unirea Principatelor Române".
nu e nouă. Despre toate aceste neajun ultimul trimestru au Conferinţele vor fi urmate de pro
neritmicitate şi cau suri au trebuit j puse trebuit depuse efor grame artistice.
zele ei se discută de la punct, iar fona de turi pentru ca planul
mai mulţi ani. Dar muncă refăcută. Pe să fie realizat, iar an ir
s-a rămas, faptele rioadă de acalmie ge gajamentele l u a t e
confirmă, în faza de... nerală începînd din n-au fost îndeplinite Colectivele bibliotecilor raionale,
discuţii, fără să se în cel mai îndepărtat a în totalitate. orăşeneşti şi comunale organizează
treprindă măsuri con bataj şi pînă în bi în aceste zile pe tema Unirii Princi
crete, am spune ener rourile conducerii ex patelor Române montaje lîterar-mu-
ploatării. In a doua începutul lunii
gice, pentru ca răul decadă, cînd s-a con zicale, seri literare, dimineţi de po
să fie curmat din ră statat nerealizarea sar ezii pentru şcolari şi alte manifes Ce spuneţi,-vă place această muzică? (Acum e program pentru noi).
dăcină Pentru argu cinilor „tensiunea" infirmă... tări.
mentare-se cuvine o... şi-a făcut din nou in
trarea — zgomotoasă
de această dată — de ...asigurările dale
la conducere către a- de conducerea tehni
Retrospectivă balaje crescînd în in că a exploatării, cu
tensitate pînă la fine diverse prilejuri, că
le lunii. Şi aşa situa producţia acestui an a
în ’66 ţia s-a perpetuat de fost temeinic pregă
la o lună la alta. tită. Pentru a argu C A N D M T I F . D J > .
„Cele relatate nu menta afirmaţia ci
Să dăm curs fapte sînt noi — vor spu tăm faptul că prima
lor. In cinci luni, — ne tovarăşii de la A- decadă a fost înche
februarie; iunie, au ninoasa — le cunoaş iată cu un minus de
gust, octombrie şi tem şi fără să fie 866 tone, din cele 4
noiembrie — nici li scrise în ziar". Dar sectoare numai unul
nul dj,n cele patru dacă nu sînt noutăţi avînd planul realizat
sectoare nu aveau la de ce este luată în — sectorul IV. A do
finele celei de a doua braţe, (din cifre aşa. ua decadă a fost şi
decade planul reali reiese), concepţia gre în această lună peri
zat, dar au încheiat şită a „mersului de oada recuperărilor,
înregis- Realizări în urbanizarea satelor *
luna cu plusuri faţă la sine", de ce nu se dar s-a pierdut mult
de sarcinile de ex acţionează energic din producţia zilnică
tracţie. In prima de pentru ca din prima exploatarea
cadă, r i t m i c i t a zi planul să fie înde trînd după 20 de zi
t e a „neîndeplinirii" plinit ? Am vrea să le un minus de 2 052 La ţedacţle sosesc zilnic veşti rale in alegerile de la 5 martie, par cămin cultural, Iar acum, lucrează la
planului a fost lege amintim cîteva asr tone.
Comunistul Petru Cenuşă, strungar la atelierul electromecanic al mi nescrisă pe tot timpul pecie adiacente la ne- Drept argument sînt din satele regiunii. Ele se referă ticipanţii au subliniat realizările ob electrificarea căminului cultural şi a
nei Lonea II împărtăşeşte cu dragoste tainele meseriei elevilor aflaţi' în anului, cu unele ex ritmicitate. In anul Invocate greutăţile la însufleţirea cu care cetăţenii ţinute prin muncă patriotică în ultimii şcolii. * - >*-------
practică. Fote» N. MOLDOVEANU 1966 n-au fost pres participă la adunările de desemna sloi ani. In această perioadă s-au con
cepţii, la unele sec iernii. Cum se îm
toare. tate în abataje apro re a candidaţilor pentru alegerile struit o şcoală nouă şi un cămin cul
ximativ 10.500 de pacă aceste greutăţi de deputaţi în sfaturile populare tural 'in satul Cimpuri de Sus, au fost Propuneri noi
Ce cauze au generat posturi echivalente cu afirmaţiile condu comunale, subliniază realizările amenajate zone verzi şi plantaţi nu
21011 IU POPULARE lunii a 40.000 tone de cărbu cerii tehnice referi- Bilanţ rodnic tribuţia 1 adusă la efectuarea acestor Alba care au luat aavîntul în adună
această situaţie? Pare
meroşi pomi ornamentali. Pentru con
cu o producţie;
de
obţinute pe tărîm obştesc.
curios, dar principa
raionului
Mulţi dintre
oetăftenii
la cauză a fost nerit-
ne. Ele au provenit
lucrări, pentru strădania de a înfru
c. dAn ilA
micitatea. Asaltul de
rile de desemnare a ^candidaţilor pen
din numărul mare de
museţa necontenit satele
raionului
la sfîrşitul
condus inevitabil la
populare comunale,' şi-au exprimat o
Ion Oârgâ, brigadiera zootehnică, Fe-
nepregâtirea locurilor absenţe cu 500 învoiri tehnician Preocuparea susţinută a cetăţeni Ilia, Inginerul cooperativei agricole, tru alegerile de deputaţi în sfaturile
absenţe
şi cu 1.300
S. POP
de muncă, la supraso nemotivate mal mult. licia Grec şi preşedinta comitetului dorinţă comună : /să gospodărească
licitarea şi defectarea lor raionului Sebeş pentru îmbună comunal al femeilor, Zenoveva Popa, şi să înfrumuseţeze cît .mai bine
maşinilor şi utilaje decit în anul 1965. La (Continuare 1n tăţirea condiţiilor lor de trai, se-o- ou fost propuşi candidaţi ai F.D.P. în şalele. In acest an, acţiunea de con
Colonel de miliţie lor, la eforturi fizice aceasta se mai adau glindeşte în faptul că numai în cursul alegerile de depulali in sfatul popu struire a trotuarelor va lua o mare
EUGEN POPESCU suplimentare. După gă „golurile" din pag. a 3-a) anului trecut. în comunele şi satele lar comunal. amploare. Vor fi1 amenajate suprafeţe
raionului s-au efectuat prin muncă întinse de zone. verzi, se vor planta
şeful D.R.M. Hunedoara Secretarul comitetului de partid de
patriotică lucrări In valoare de aproa sute de mii de flori, arbori şi arbuşti
pe 3.700.000 lei. S-au reparat peste la cooperativa agricolă din Brănişca, ornamentali. Cooperatorii Gheorghe
67 km drumuri şl slrăzi, s-au construi! tovarăşul Ion Neamlu, este şl preşe Mărginean şi Maria Paşliu din Oarda
La 23 ianuarie 1967 se împlinesc Prin descoperirea şi cercetarea ac De la Cabinetul regional de partid 7.784 mp. trotuare şi 3.170 m.l. şan dintele comitetului de cetăţeni din au propus să se construiască trotua
18 ani de la înfiinţarea miliţiei popu tivităţii duşmăqoase a acestor ele ţuri, au fost amenajate noi spatii cadrul sfat ului popular comunal pen re şi să fie consolidat malul Mure
lare. mente, a jefuitorilor averii poporului, verzi pe o suprafaţă de 9.132 mp., tru lucrările din contribuţia volun şului.
Trup din trupul poporului, organ prin luarea celor mai eficace mă s-au plantat 5.243 pomi ornamentali tară în muncă. Datorită perseveren
înarmat al dictaturii proletariatului, suri de restituire a bunurilor şi va PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERALE şi peste 55.200 flori. tei sale şi sprijinului dat de cetăţe Propuneri s-au făcut si în alte sate
făurită din iniţiativa şi sub îndru lorilor furate, organele şi lucrătorii Urmînd cu încredere îndemnul de nii circumscripţiei electorale, s-a con ale raionului. La Almaşul Mare, ce
marea Partidului Comunist Român de miliţie au adus o contribuţie în DE MARXISM-LENINISM DEVA putaţilor, cetăţenii îşi propun noi e- struit drumul ce duce spre coope ia tenii au propus construirea unei
în primii ani ai luptei pentru con semnată la apărarea avutului obştesc. rativa agricolă, drum pentru care ce băi la internatul şcolii din locali
struirea socialismului, miliţia popu Ca slujitori devotaţi ai clasei mun biective de dezvoltare a satelor lor. tate. La Galda de Jos, Rozalia Rusii
lară a primit nobila sarcină de a a citoare — clasă conducătoare în o- LUNI 23 IANUARIE A.C. O mare parte din cele 146 de pro tăţenii comunei au extras din carie a propus să se construiască o punle
păra cu fermitate cuceririle revolu rinduirea noastră nouă — lucrătorii Secţia Istorie, anul I — orele 17-20 — predare in sala de şedin puneri făcute de cetăţeni pînă in ziua ră circa 500 tone de piatră. Pentru pesle rîul din comună:
ţionare ale poporului muncitor, pro de miliţie şi-au îndeplinit cu cinste ţe a Comitetului regional U.T.C, de 19 ianuarie în 350 de adunări de strădania lui, el a fost propus din nou
prietatea obştească şi personală a ce misiunea de apărare a cuceririlor re Secţia economie, anul al II-lea — orele 18-21 — seminar In desemnare a candidaţilor, vizează di să candideze în alegerile de deputaţi. Alegătorii şl candidaţii F.D.P.
tăţenilor, liniştea şi ordinea publică. voluţionare ale celor ce muncesc, a sălile şcolii „Dr. Petru Groza". rect acest lucru. Locuitorii din Cut Tot în comuna Brănişca, cetăţenii din toate comunele şl satele re
In cei 18 ani de activitate, organele proprietăţii socialiste, de asigurare a Secţia economie, anul al III. lea — orele 17-20 — predare in şi-au propus să construiscă un dis giunii fac în aceste zile bilanţul
de miliţie şi-au perfecţionat neînce muncii paşnice a poporului, veghind sala de şedinţe a Comisariatului militar regional. pensar medical, Iar cel din Jina, un din Rovina au electrificat şcoala, cei muncii lor gospodăreşti, flxind noi
tat metodele de muncă, acţionînd cu la respectarea normelor şi principii complex comercial. Tot aici s-a pro din Tirnăvita au construit un local obiective pentru înfrumuseţarea
tot mai multă operativitate şi efica lor convieţuirii socialiste. Secţia filozofie, anul I — orole 17-20 — predare în sala de şe pus $i înfiinţarea unei agenţii C.E.C. nou de scoală cu 5 săli de clasă, un satelor.
citate. In aceşti ani, în miliţie s-au Bazîndu-se în munca lor pe princi dinţe a comitetului orăşeneso de partid. Fără îndoială că aceste obiective, ca / • . ! -
călit cadre pricepute, cu o temeinică pii ştiinţifice, verificate în practică, MARŢI 24 IANUARIE A.C şi altele, vor întregi şi înfrumusela
pregătire profesională şi politică, lucrătorii de miliţie au dovedit prin Secţia economie, anul I — orele 17-20 — predare în sala sfa mai mult peisajul satelor raionului
disciplinate, curajoase şi dîrze, care fapte că nu precupeţesc nici un e tului popular orăşenesc. Sebeş.
slujesc cu abnegaţie patria şj po fort pentru a-şi îndeplini sarcinile
porul muncitor. Miliţia a-devenit un de răspundere ce le revin. Acţionînd Secţia filozofie, anul al II-lea— orele 17-20 - predare in sala
aparat omogen, cu o înaltă capaci cu mai multă fermitate împotriva Comisariatului militar regional.
tate combativă, preţuit de oamenii infractorilor, pregătindu-se neconte Secţia construcţia de partid, anul I — orele 17-20 — predare în Util şi frumos
muncii. nit, întărind disciplina, ei au devenit sala comitetului orăşenesc de partid.
Conducerea înţeleaptă, îndrumarea Secţia construcţie de partid, anul al II-lea — orele 18-21 — se Cînd au avut loc la Gurasada adu
şi sprijinul partidului, au fost şi sînt minar in sala şcolii „Dr. Petru Groza“. nările cetăţenilor pentru desemnarea
chezăşia succeselor obţinute de că (Continuare în pag. a 3-a) candidaţilor pe circumscripţii electo-
tre organele de miliţie în decursul
activităţii lor. Partidul le-a ajutat cu A început plata pensiilor de asigurări sociale
răbdare şi perseverenţă să înţeleagă
perspectivele muncii, le-a orientat în
^ferite etape ale construcţiei socia La oficiile de pre narilor după prevede respectiv unui număr
liste, a combătut cu fermitate gre L a S.M .T. A lb a lulia diţionate în atelier. Pentru buna re vederi sociale ale sfa rile noii legi. de 30.000 de pensio
şelile şi lipsurile din munca lucră uşită a reparaţiilor, inginerii şi teh turilor populare s-a Acestea fiind (er- nari. Pînă la sfîrşJtul
torilor de miliţie, ajutîndu-i să le în nicienii noştri urmăresc îndeaproape muncit intens pînă în minale, s-a trecut la lunii vor fi terminate
lăture. Hotărîrile partidului au con calitatea lucrărilor pe banda fluxu aceste ultime zile. plata pensiilor. Pînă toate plăţile care se
stituit şi constituie un îndreptar pre lui tehnologic pe fiecare fază. Fluxul S-au calculat dreptu în momentul de faţă ridică la o valoare de
ţios şi un izvor nesecat de învăţă tehnologic a permis specializarea rile de asigurări sb-, s-a plătit la peste 60 aproximativ 25.000.000
minte în întreaga activitate a mili PE P R I M P L A N , muncitorilor şi a asigurat, totodată, ciale tuturor pensio la sută din pensionari, lei. - .
ţiei. creşterea răspunderii personale Ia lo A
Organizaţiile de partid din orga cul de muncă Prin aplicarea acestei
nele de miliţie, sub îndrumarea or metode, toate neajunsurile întîinpi- In curînd, noi modele Pentru lucrătorii
ganelor locale de partid, au adus o nate la reparaţii în anii trecuţi au
contribuţie însemnată la îmbunătă C A LITA TE A REPARAŢIILO R fost înlăturate. de încălţăminte
ţirea muncii, mobllizînd lucrătorii la Concomitent cu urmărirea calităţii
îndeplinirea misiunilor şi a sarcini lucrărilor de reparaţii pe faze, mo la comandă din comerţ
lor de serviciu. torul se controlează la bancurile de
Sărbătorim a 18-a aniversare de la Sarcina principală a staţiunilor de In acest scop se impunea şi mări scăzută a lucrărilor datorită imposi rodaj. Această operaţiune constituie
înfiinţarea miliţiei populare în con maşini şi tractoare este folosirea cît rea spaţiului pentru reparaţii, adop bilităţii efectuării unui control rigu o etapă deosebit de importantă în Preocupaţi pentru a satisface
diţiile în care, întregul nostru popor, mai judicioasă a bazei energetico- tarea unui proces tehnologic care să ros pe faze de operaţiuni, răspundere verificarea parametrilor calitativi ai într-un grad cît mai înalt exigen Agenţia O.N.T. „Carpaţî" Devj
făcînd bilanţul victoriilor obţinute materiale din dotare. Prin aceasta se asigure o productivitate ridicată şi, redusă asupra lucrărilor executate motorului. Un accent deosebit pu ţele şi gusturile cumpărătorilor, organizează excursii speciale do
în primul an al noului cincinal,, a urmăreşte diversificarea lucrărilor în acelaşi timp, o calitate superioară etc. lată de ce, la indicaţia organiza nem pe montarea completă a tutu colectivul cooperativei „Moţul" documentare şi schimb de expe
pornit cu entuziasm să dea viaţă sar mecanizate, sporirea productivităţii a lucrărilor de reparaţii. De aceea, ţiei de partid, conducerea staţiunii ror agregatelor, neadmiţind lipsa or din Brad lucrează la definitivarea rienţă pentru lucrătorii din co
cinilor noi şi însufleţitoare ale pla muncii, a volumului şi calităţii lu am amenajat pentru maşinile agri noastre a trecut la studierea şi apli ganelor de asamblare, cum sînt şu unor noi modele de încălţăminte, merţ.
nului pe 1967. Succesele istorice do- crărilor executate, realizarea lor la , cole, un atelier de reparaţii dintr-o. carea procesului tehnologic de re ruburile, piuliţele şi alte anexe mă pentru bărbaţi şi femei.
bîndite pe drumul desăvîrşirii con un preţ de cost cit mai scăzut. remiză de maşini. Aici s-au amplasat paraţii în flux continuu. runte, ceea ce ne permite ca la re Noile modele, creaţii locale, Totodată, în cadrul acestor ex
struirii socialismului, luminoasele Utilizarea raţională şi completă a secţia de forjă'şi tîmplăria. Prin lu In urma reorganizării şi reampla- cepţia finală să nu fie respinse lu sînt destinate sezoanelor de pri cursii vor fi vizitate şi locuri d**
perspective care se deschid în faţa * parcului de tractoare şi maşini agri crări de investiţii' am asigurat ali sării secţiilor anexe, noile amenajări crările de reparaţii efectuate. măvară şi vară. Sînt preconizate interes turistic. Cei dornici î<'-
patriei noastre, insuflă noi forţe, de cole impune o temeinică organizare mentarea cu apă, canalizarea şi în au permis dispunerea posturilor spe Modul în care se preocupă condu a se pune în vînzare 31 de mode
nebiruit, în inimile lucrătorilor de a revizuirii şi reparării acestora. Iată călzirea centrală, care au creat con cializate de lucru în flux pe două cerea staţiunii de maşini şi tractoa le dintre care 25 pentru femei şi participe se pot adresa Agenţi-:l
miliţie. de ce, lucrările de reparaţii ce le e diţii mai bune desfăşurării în condi- linii tehnologice separate pentru re re din Alba lulia de realizarea şi ur 6 pentru bărbaţi. O.N.T. „Carpaţi" din Deva.
Dar munca de miliţie are şi greu xecutăm în această perioadă, ctt şi a ţiuni superioare a procesului de re pararea tractoarelor şi anume: repa mărirea calităţii reviziilor şi repa
tăţile ei, condiţiile în care se desfă plicarea celei mai potrivite tehnolo paraţii. Avînd la dispoziţie spaţiul raţii montaj motor şi reparaţii mon raţiilor, constituie o garanţie că în
şoară nefiind uşoare. Miliţienii gii, adecvată condiţiilor concrete şi necesar, am urmărit realizarea unor taj transmisii. campaniile agricole ale acestui an,
trebuie să-şi îndeplinească mi la nivelul tehnicii moderne, au stai lucrări de reparaţii de bună calitate, Prin măsurile întreprinse, ateliere mecanizatorii vor ieşi pe ogoarele co Produse ale industriei locale
siunile în orice condiţii r pe în atenţia colectivului nostru. Din experienţa acumulată am reţi le staţiunii noastre sînt în prezent operatorilor bine pregătiţi, executând
ploaie, vînt sau viscol, une Pînă în anul 1964 reparaţiile le e nut că metoda de reparaţii pe pos reorganizate şi asigură aplicarea re toate lucrările la un nivel agroteh întreprinderile de industrie locală din regiune vor livra populaţie;,
ori chiar cu riscul vieţii. Suportînd xecutam pe echipe universale in care turi universale prezenta o serie de paraţiilor în flux la un nivel calita nic corespunzător cerinţelor unei a în primele luni ale acestui an, noi produse de mobilă: canapele tip „Di-
cu tărie privaţiunile serviciului, lu scop întreg inventarul era deplasat dezavantaje. Practicarea ei ducea la tiv superior. Procesul de reparaţii, griculturi moderne, contribuind sim ham", furniruite şi tapisate, mese radio-televizor „Melodia" cu multipla
crătorii de miliţie se află mereu la de la brigăzi în staţiune. Creşterea realizarea unei productivităţi scăzu la cele 25 posturi de lucru, începe cu ţitor la creşterea producţiilor la hec utilizări, bucătării tip „Păltiniş", fotolii tip „Parîng". noi prototipuri de
datorie, reuşind să învingă şi să de gradului de mecanizare a lucrărilor te, imobilizarea pe timp îndelungat spălarea şi degresarea pieselor de tar. mobiliere pentru camere de copii. Totodată, vor oferi diverse articole din
joace uneltirile elementelor infrac executate de noi necesită îmbunătă a tractoarelor, folosirea neraţională montate, şi se continuă cu trierea şi MARCEL NEDELCU tablă, dispozitive de ascuţit brice, truse pentru deschis conserve, supor
toare. ţirea continuă a calităţii reparaţiilor. a muncitorilor din atelier, calitatea completarea cu piese noi sau recon- inginer şef la S.M.T. Alba lulia turi de flori, planşete pentru tâiţei.