Page 65 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 65

Manifestări
                                                                                                   PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNIŢIVA1                                                           C O M U N I C A T

                                                                                                                                                                                                 La  invitaţia  preşedintelui  Habib  Burghiba,  preşedintele  Con­
                                                                                                                                                        culturale închinate                 siliului  de Stat al  Republicii  Socialiste  România,  Chivu  Stoica, îm­
                                                                                                                                                                                            preună cu  soţia, va  face o vizită  oficială  de  prietenie în  Republica
                                                                                                                                                                                            Tunisiană,  între  2  şi  7  februarie  a.c.

                                                                                                                                                        Unirii                               inmînarea  primelor anuale  de  vechime



                                                                                                                                                                   \                        La  Combinatul  siderurgic  Hunedoa­  tist  Ştefan  Cazan  şi  furnalislul  S!
                                                                                                                                                                                           ra  a  început  inmînarea  primelor  a­  mion  Dascălii  de  la  secţia  a  II-
                                                                                                                                                        Simpozion                          nuale  de  vechime  pentru  activitate   turnale  au  primit  2.992  lei  şî  respec
                                                                                                                                                                                           îndelungată  şi  susţinută  in  produc­  tiv  2.149  lei,  maistrul  otelar  Floria
                                                                                                                                                                                          ţie.  In  prima  zi  s-au  plătit  1.500.000  Jurca,  olelarii  Avramescu  Nicolae *
                                                                                                                                                                                                                             Gheorghe  Furtună  ou  primit  2.30C
                                                                                                                                                                                           lei  acelora  care  au  contribuit  în  mod
                                                                                                                                                           La  Casa  de  cultură  din  Petroşani                             2.119  şi  respectiv  1.888  lei.
                                                                                                                                                        are  loc  azi  simpozionul  „Unirea  Prin­  deosebit  la  (realizarea  şl  depăşirea   Suma  ce  va  fi  plătită  drept  prim>
                                                                                                                                                        cipatelor  Române'’,  în  cadrul  căruia   sarcinilor  de  plan  revenite  combina­  siderurgiştilor  totalizează   8.800.001
                                                                                                                                                        vor  fi  expuse  trei  teme :  „Unirea  Ţă­  tului  pe  anul  trecut.  Maistrul  furnv  lei.
                                                                                                                                                        rilor  Române,  visul  de  veacuri  al  po­
                                                                                                                                                        porului  nostru",  „Rolul  maselor  în
                                                                                   La  E.M.  Amnoasa                                                    Unirea  Principatelor"  şl  „Personali­
                                                                                                                                                        tăţi  de  seamă  ale  Unirii".  Simpozio­
                                                                                                                                                        nul  va  fi  întregit  de  un  film  românesc
                                                                                                                                                        cu  temă  istorică.
                                                                                                                                                          Simpozioane  similare  vor  avea  loc
                                                                                                                                                        azi  şi  în  oraşele  Lupeni  şi  Petri la.
                                                                                          Din  nou  despre

                                                                                                                                                        Conferinţe




                                                                                                                                                          La  căminele  culturale  din  întreaga
                                                                                                                                                        regiune  vor  avea  loc  azi  conferinţe
                                                                                                                                                        legate  de  Unirea  Principatelor  Româ­
                                                                                      M I N K I T U E                                                   ne.  In  raionul  Alba  va  fl  expusă  con­
                                                                                                                                                        ferinţa :  „Istoria  poporului  român  —
                                                                                                                                                        izvor  de  adînc  patriotism",  pe  raza
                                                                                                                                                        oraşului  regional  Petroşani  —  „Unirea
                                                                                                                                                        moment  important  în  istoria  patriei",
                                                                                        Ca  şi  în  celelalte   ce  ultima  filă  din  ca­  transport  asupra  că­  iar  in  celelalte  raioane  conferinţa  e­
                                                                                      unităţi  miniere   din   lendarul  lunii  a  că­  rora  vom  reveni.  laborată  de  comisia  regională  pentru
                                                                                      Valea  Jiului,  nici  la  /  zut,  şi  s-a   raportat   Ce  consecinţă  a  a­  răspindlrea  cunoştinţelor   ştiinţifice
                                                                                      Aninoasa   problema   îndeplinirea  planului,   vut  neritmicitalea?  In   —  „Unirea  Principatelor  Române".
                                                                                      nu  e  nouă.   Despre   toate  aceste  neajun­  ultimul  trimestru  au   Conferinţele  vor  fi  urmate  de  pro­
                                                                                      neritmicitate  şi  cau­  suri  au  trebuit j puse   trebuit  depuse  efor­  grame  artistice.
                                                                                      zele  ei  se  discută  de   la  punct,  iar  fona  de   turi  pentru  ca  planul
                                                                                      mai  mulţi   ani.  Dar   muncă  refăcută.  Pe­  să  fie  realizat,  iar  an­     ir
                                                                                      s-a   rămas,   faptele   rioadă  de  acalmie  ge­  gajamentele   l u a t e
                                                                                      confirmă,  în  faza  de...   nerală  începînd   din   n-au  fost  îndeplinite   Colectivele  bibliotecilor  raionale,
                                                                                      discuţii,  fără  să  se  în­  cel  mai  îndepărtat  a­  în  totalitate.  orăşeneşti  şi  comunale  organizează
                                                                                      treprindă  măsuri  con­  bataj  şi  pînă  în  bi­                 în  aceste  zile  pe  tema  Unirii  Princi­
                                                                                      crete,  am  spune  ener­  rourile  conducerii  ex­                patelor  Române  montaje  lîterar-mu-
                                                                                                           ploatării.  In  a  doua  începutul  lunii
                                                                                      gice,  pentru  ca  răul   decadă,  cînd  s-a  con­                zicale,  seri  literare,  dimineţi  de  po­
                                                                                      să  fie  curmat  din  ră­  statat nerealizarea sar­               ezii  pentru  şcolari  şi  alte  manifes­  Ce  spuneţi,-vă  place  această  muzică?  (Acum  e  program  pentru  noi).
                                                                                      dăcină  Pentru  argu­  cinilor   „tensiunea"  infirmă...          tări.
                                                                                      mentare-se  cuvine  o...  şi-a  făcut  din  nou  in­
                                                                                                           trarea  —  zgomotoasă
                                                                                                           de  această  dată  —  de   ...asigurările   dale
                                                                                                           la  conducere  către  a-   de  conducerea  tehni­
                                                                                      Retrospectivă        balaje  crescînd  în  in­  că  a  exploatării,  cu
                                                                                                           tensitate  pînă  la  fine­  diverse  prilejuri,  că
                                                                                                           le  lunii.  Şi  aşa  situa­  producţia  acestui  an  a
                                                                                      în  ’66              ţia  s-a  perpetuat  de   fost  temeinic  pregă­
                                                                                                           la  o  lună  la  alta.  tită.  Pentru  a  argu­  C A N D M                                 T I                     F . D J > .
                                                                                                             „Cele  relatate   nu   menta  afirmaţia  ci­
                                                                                        Să  dăm  curs  fapte­  sînt  noi  —  vor  spu­  tăm  faptul  că  prima
                                                                                      lor.  In  cinci  luni,  —   ne  tovarăşii  de  la  A-   decadă  a  fost  înche­
                                                                                      februarie;  iunie,  au­  ninoasa  —  le  cunoaş­  iată  cu  un  minus  de
                                                                                      gust,   octombrie   şi   tem  şi  fără   să   fie   866  tone,  din  cele  4
                                                                                      noiembrie  —  nici  li­  scrise  în  ziar".   Dar   sectoare  numai  unul
                                                                                      nul  dj,n  cele   patru   dacă  nu  sînt  noutăţi   avînd  planul  realizat
                                                                                      sectoare  nu  aveau  la   de  ce  este  luată  în   —  sectorul  IV.  A  do­
                                                                                      finele  celei  de  a  doua   braţe,  (din  cifre  aşa.   ua  decadă  a  fost  şi
                                                                                      decade  planul  reali­  reiese),  concepţia  gre­  în  această  lună  peri­
                                                                                      zat,  dar  au  încheiat   şită  a  „mersului  de   oada   recuperărilor,
                                                                                                                                             înregis-  Realizări  în  urbanizarea  satelor  *
                                                                                      luna  cu  plusuri  faţă   la  sine",  de  ce  nu  se   dar  s-a  pierdut  mult
                                                                                      de  sarcinile  de   ex­  acţionează   energic   din  producţia  zilnică
                                                                                      tracţie.  In  prima  de­  pentru  ca  din  prima   exploatarea
                                                                                      cadă,   r i t m i c i t a ­  zi  planul  să  fie  înde­  trînd  după  20  de  zi­
                                                                                      t e a   „neîndeplinirii"   plinit ?  Am  vrea  să   le  un  minus  de  2 052   La  ţedacţle  sosesc  zilnic  veşti   rale  in  alegerile  de  la  5  martie,  par­  cămin  cultural,  Iar  acum, lucrează  la
                                                                                      planului  a  fost  lege   amintim   cîteva  asr   tone.
                   Comunistul  Petru  Cenuşă,  strungar  la  atelierul  electromecanic  al  mi­  nescrisă  pe  tot  timpul   pecie  adiacente  la  ne-   Drept  argument  sînt   din  satele  regiunii.  Ele  se  referă   ticipanţii  au  subliniat  realizările  ob­  electrificarea  căminului  cultural  şi  a
                nei  Lonea  II  împărtăşeşte  cu  dragoste  tainele  meseriei  elevilor  aflaţi'  în   anului,  cu  unele  ex­  ritmicitate.  In   anul   Invocate   greutăţile   la  însufleţirea  cu  care  cetăţenii   ţinute  prin  muncă  patriotică  în  ultimii   şcolii.  *   -  >*-------
                practică.                             Fote»  N.  MOLDOVEANU                                 1966  n-au  fost  pres­                        participă  la  adunările  de  desemna­  sloi  ani.  In  această  perioadă  s-au con­
                                                                                      cepţii,  la  unele  sec­                   iernii.  Cum  se   îm­
                                                                                      toare.               tate  în  abataje  apro­                        re  a  candidaţilor  pentru  alegerile   struit  o  şcoală  nouă  şi  un  cămin  cul­
                                                                                                           ximativ   10.500   de   pacă  aceste  greutăţi   de  deputaţi  în  sfaturile  populare   tural 'in  satul  Cimpuri  de  Sus,  au  fost   Propuneri  noi
                                                                                        Ce cauze au  generat   posturi   echivalente   cu  afirmaţiile  condu­  comunale,  subliniază   realizările   amenajate  zone  verzi  şi  plantaţi  nu­
              21011 IU  POPULARE                                                                   lunii  a   40.000  tone  de  cărbu­  cerii  tehnice   referi-  Bilanţ  rodnic           tribuţia 1  adusă  la  efectuarea  acestor   Alba  care  au  luat  aavîntul  în  adună­
                                                                                      această  situaţie?  Pare
                                                                                                                                                                                           meroşi  pomi  ornamentali.  Pentru  con­
                                                                                                           cu  o  producţie;
                                                                                                                            de
                                                                                                                                                           obţinute  pe  tărîm  obştesc.
                                                                                      curios,  dar  principa­
                                                                                                                                                                                                                                                       raionului
                                                                                                                                                                                                                                Mulţi  dintre
                                                                                                                                                                                                                                            oetăftenii
                                                                                      la  cauză  a  fost  nerit-
                                                                                                            ne.  Ele  au  provenit
                                                                                                                                                                                           lucrări,  pentru  strădania  de  a  înfru­
                                                                                                                                     c.  dAn ilA
                                                                                      micitatea.  Asaltul  de
                                                                                                                                                                                                                              rile  de  desemnare  a ^candidaţilor  pen­
                                                                                                           din  numărul  mare  de
                                                                                                                                                                                           museţa  necontenit  satele
                                                                                                                                                                                                                    raionului
                                                                                      la  sfîrşitul
                                                                                      condus  inevitabil  la
                                                                                                                                                                                                                              populare  comunale,' şi-au  exprimat  o
                                                                                                                                                                                           Ion  Oârgâ,  brigadiera  zootehnică,  Fe-
                                                                                      nepregâtirea  locurilor   absenţe  cu  500  învoiri   tehnician     Preocuparea  susţinută  a  cetăţeni­  Ilia,  Inginerul  cooperativei  agricole,   tru  alegerile  de  deputaţi  în  sfaturile
                                                                                                                        absenţe
                                                                                                           şi  cu  1.300
                                                                                                                                          S.  POP
                                                                                      de muncă,  la  supraso­  nemotivate  mal  mult.                                                      licia  Grec  şi  preşedinta  comitetului   dorinţă  comună :  /să   gospodărească
                                                                                      licitarea  şi  defectarea                                          lor  raionului  Sebeş  pentru  îmbună­  comunal  al  femeilor,  Zenoveva  Popa,   şi  să  înfrumuseţeze  cît  .mai  bine
                                                                                      maşinilor  şi   utilaje­  decit  în  anul  1965.  La   (Continuare  1n   tăţirea  condiţiilor  lor  de  trai,  se-o-   ou  fost  propuşi  candidaţi  ai  F.D.P.  în   şalele.  In  acest  an,  acţiunea  de  con­
                                          Colonel  de  miliţie                        lor,  la  eforturi  fizice   aceasta  se  mai  adau­              glindeşte  în  faptul  că  numai  în  cursul   alegerile  de  depulali  in  sfatul  popu­  struire  a  trotuarelor  va  lua  o  mare
                                          EUGEN  POPESCU                              suplimentare.   După  gă   „golurile"   din    pag.  a  3-a)      anului  trecut.  în  comunele  şi  satele   lar  comunal.             amploare.  Vor  fi1 amenajate  suprafeţe
                                                                                                                                                         raionului  s-au  efectuat  prin  muncă                               întinse  de  zone.  verzi,  se  vor  planta
                                        şeful  D.R.M.  Hunedoara                                                                                                                             Secretarul  comitetului  de  partid  de
                                                                                                                                                        patriotică  lucrări  In  valoare  de  aproa­                          sute  de  mii  de  flori,  arbori  şi  arbuşti
                                                                                                                                                         pe  3.700.000  lei.  S-au  reparat  peste   la  cooperativa  agricolă  din  Brănişca,   ornamentali.  Cooperatorii  Gheorghe
                                                                                                                                                        67  km  drumuri  şl  slrăzi,  s-au  construi!   tovarăşul  Ion  Neamlu,  este  şl  preşe­  Mărginean  şi  Maria  Paşliu  din  Oarda
                La  23  ianuarie  1967  se  împlinesc   Prin  descoperirea  şi  cercetarea  ac­  De  la  Cabinetul  regional  de  partid                 7.784  mp.  trotuare  şi  3.170  m.l.  şan­  dintele  comitetului  de  cetăţeni   din   au  propus  să  se  construiască  trotua­
               18 ani  de  la  înfiinţarea  miliţiei  popu­  tivităţii  duşmăqoase  a  acestor  ele­                                                     ţuri,  au  fost  amenajate  noi   spatii   cadrul  sfat ului  popular  comunal  pen­  re  şi  să  fie  consolidat  malul  Mure­
               lare.                             mente,  a  jefuitorilor  averii  poporului,                                                            verzi  pe  o  suprafaţă  de  9.132  mp.,   tru  lucrările  din  contribuţia  volun­  şului.
                Trup  din  trupul  poporului,  organ   prin  luarea  celor  mai  eficace  mă­                                                           s-au  plantat  5.243  pomi  ornamentali   tară  în  muncă.  Datorită  perseveren­
               înarmat  al  dictaturii  proletariatului,   suri  de  restituire  a  bunurilor  şi  va­  PROGRAMUL  UNIVERSITĂŢII  SERALE                şi  peste  55.200  flori.          tei  sale  şi  sprijinului  dat  de  cetăţe­  Propuneri  s-au  făcut  si  în  alte  sate
               făurită  din  iniţiativa  şi  sub  îndru­  lorilor  furate,  organele  şi  lucrătorii                                                      Urmînd  cu  încredere  îndemnul  de­  nii  circumscripţiei  electorale,  s-a  con­  ale  raionului.  La  Almaşul  Mare,  ce­
               marea  Partidului  Comunist  Român   de  miliţie  au  adus  o  contribuţie  în­  DE  MARXISM-LENINISM  DEVA                              putaţilor,  cetăţenii  îşi  propun  noi  e-   struit  drumul  ce  duce  spre  coope­  ia tenii  au  propus  construirea   unei
               în  primii  ani  ai  luptei  pentru  con­  semnată  la  apărarea  avutului  obştesc.                                                                                        rativa  agricolă,  drum  pentru  care  ce­  băi  la  internatul  şcolii  din  locali­
               struirea  socialismului,  miliţia  popu­  Ca  slujitori  devotaţi  ai  clasei  mun­                                                       biective  de  dezvoltare  a  satelor  lor.                           tate.  La  Galda  de  Jos,  Rozalia  Rusii
               lară  a  primit  nobila  sarcină  de  a  a­  citoare  —  clasă  conducătoare  în  o-   LUNI  23  IANUARIE  A.C.                            O  mare  parte  din  cele  146  de  pro­  tăţenii  comunei  au  extras  din  carie­  a  propus  să  se  construiască  o  punle
               păra  cu  fermitate  cuceririle  revolu­  rinduirea  noastră  nouă  —  lucrătorii   Secţia  Istorie,  anul  I  —  orele  17-20  —  predare  in  sala  de  şedin­  puneri  făcute  de  cetăţeni  pînă  in  ziua   ră  circa  500  tone  de  piatră.  Pentru   pesle  rîul  din  comună:
               ţionare  ale  poporului  muncitor,  pro­  de  miliţie  şi-au  îndeplinit  cu  cinste   ţe  a  Comitetului  regional  U.T.C,              de  19  ianuarie  în  350  de  adunări  de   strădania  lui,  el  a  fost  propus  din  nou
               prietatea  obştească  şi  personală  a  ce­  misiunea  de  apărare  a  cuceririlor  re­  Secţia  economie,  anul  al  II-lea  —  orele  18-21  —  seminar  In   desemnare  a  candidaţilor,  vizează  di­  să  candideze  în  alegerile  de  deputaţi.  Alegătorii  şl  candidaţii  F.D.P.
               tăţenilor,  liniştea  şi  ordinea  publică.  voluţionare  ale  celor  ce  muncesc,  a   sălile  şcolii  „Dr.  Petru  Groza".             rect  acest  lucru.  Locuitorii  din   Cut   Tot  în  comuna  Brănişca,  cetăţenii   din  toate  comunele  şl  satele  re­
                 In  cei  18  ani  de activitate,  organele   proprietăţii  socialiste,  de  asigurare  a   Secţia  economie,  anul  al  III. lea  —  orele  17-20  —  predare  in   şi-au  propus  să  construiscă  un  dis­   giunii  fac  în  aceste  zile  bilanţul
               de  miliţie  şi-au  perfecţionat  neînce­  muncii  paşnice  a  poporului,  veghind   sala  de  şedinţe  a  Comisariatului  militar  regional.  pensar  medical,  Iar  cel  din  Jina,  un   din  Rovina  au  electrificat  şcoala,  cei   muncii  lor  gospodăreşti,  flxind  noi
               tat  metodele  de  muncă,  acţionînd  cu   la  respectarea  normelor  şi  principii­                                                     complex  comercial.  Tot  aici  s-a  pro­  din  Tirnăvita  au  construit  un  local  obiective  pentru  înfrumuseţarea
               tot  mai  multă  operativitate  şi  efica­  lor  convieţuirii  socialiste.  Secţia  filozofie,  anul  I  —  orole  17-20  —  predare  în  sala  de  şe­  pus  $i  înfiinţarea  unei  agenţii  C.E.C.   nou  de  scoală  cu  5  săli  de  clasă,  un  satelor.
               citate.  In  aceşti  ani,  în  miliţie  s-au   Bazîndu-se  în  munca  lor  pe  princi­  dinţe  a  comitetului  orăşeneso  de  partid.    Fără  îndoială  că  aceste  obiective,  ca   /  •   .   !   -
               călit  cadre  pricepute,  cu  o  temeinică   pii  ştiinţifice,  verificate  în  practică,   MARŢI  24  IANUARIE  A.C                     şi  altele,  vor  întregi  şi  înfrumusela
               pregătire  profesională   şi   politică,   lucrătorii  de  miliţie  au  dovedit  prin   Secţia  economie,  anul  I  —  orele  17-20  —  predare  în  sala  sfa­  mai  mult  peisajul  satelor   raionului
               disciplinate,  curajoase  şi  dîrze,  care   fapte  că  nu  precupeţesc  nici  un  e­  tului  popular  orăşenesc.                        Sebeş.
               slujesc  cu  abnegaţie  patria  şj  po­  fort  pentru  a-şi  îndeplini  sarcinile
               porul  muncitor.  Miliţia  a-devenit  un   de  răspundere  ce  le  revin.  Acţionînd   Secţia  filozofie,  anul  al  II-lea—  orele  17-20  -   predare  in  sala
               aparat  omogen,  cu  o  înaltă  capaci­  cu  mai  multă  fermitate  împotriva   Comisariatului  militar  regional.
               tate  combativă,  preţuit  de  oamenii   infractorilor,  pregătindu-se  neconte­  Secţia  construcţia  de  partid,  anul  I  —  orele  17-20  —  predare  în   Util  şi  frumos
               muncii.                           nit,  întărind  disciplina,  ei  au  devenit  sala  comitetului  orăşenesc  de  partid.
                 Conducerea  înţeleaptă,  îndrumarea                                       Secţia  construcţie  de  partid,  anul  al  II-lea  —  orele  18-21  —  se­  Cînd  au  avut  loc  la  Gurasada  adu­
               şi  sprijinul  partidului,  au  fost  şi  sînt                          minar  in  sala  şcolii  „Dr.  Petru  Groza“.                    nările  cetăţenilor  pentru  desemnarea
               chezăşia  succeselor  obţinute  de  că­    (Continuare  în  pag.  a  3-a)                                                                candidaţilor  pe  circumscripţii  electo-
               tre  organele  de  miliţie  în  decursul
               activităţii  lor.  Partidul  le-a  ajutat  cu                                                                                                                                    A  început  plata  pensiilor  de  asigurări  sociale
               răbdare  şi  perseverenţă  să  înţeleagă
               perspectivele  muncii,  le-a  orientat  în
               ^ferite  etape  ale  construcţiei  socia­                                                                                                                                         La  oficiile  de  pre­  narilor  după  prevede­  respectiv  unui  număr
               liste,  a  combătut  cu  fermitate  gre­  L a   S.M .T.  A lb a  lulia                                                                   diţionate  în  atelier.  Pentru  buna  re­  vederi  sociale  ale  sfa­  rile  noii  legi.  de  30.000  de  pensio­
               şelile  şi  lipsurile  din  munca  lucră­                                                                                                uşită  a  reparaţiilor,  inginerii  şi  teh­  turilor  populare  s-a   Acestea   fiind  (er-   nari.  Pînă  la  sfîrşJtul
               torilor  de  miliţie,  ajutîndu-i  să  le  în­                                                                                           nicienii  noştri  urmăresc  îndeaproape   muncit  intens  pînă  în   minale,  s-a  trecut  la   lunii  vor  fi  terminate
               lăture.  Hotărîrile  partidului  au  con­                                                                                                calitatea  lucrărilor  pe  banda  fluxu­  aceste   ultime   zile.   plata  pensiilor.  Pînă   toate  plăţile  care  se
               stituit  şi  constituie un  îndreptar  pre­                                                                                              lui  tehnologic  pe  fiecare  fază.  Fluxul   S-au  calculat  dreptu­  în  momentul  de  faţă   ridică  la  o  valoare  de
               ţios  şi  un  izvor  nesecat  de  învăţă­                                                                                                tehnologic  a  permis  specializarea   rile  de  asigurări  sb-,   s-a  plătit  la  peste  60   aproximativ  25.000.000
               minte  în  întreaga  activitate  a  mili­  PE    P R I M                   P L A N ,                                                     muncitorilor  şi  a  asigurat,  totodată,   ciale  tuturor  pensio­  la sută din pensionari,  lei.   -  .
               ţiei.                                                                                                                                    creşterea  răspunderii  personale Ia  lo­  A
                 Organizaţiile  de  partid  din  orga­                                                                                                  cul  de  muncă  Prin  aplicarea  acestei
               nele  de  miliţie,  sub  îndrumarea  or­                                                                                                 metode,  toate  neajunsurile  întîinpi-   In  curînd,  noi  modele     Pentru  lucrătorii
               ganelor  locale  de  partid,  au  adus  o                                                                                                nate  la  reparaţii  în  anii  trecuţi  au
               contribuţie  însemnată  la  îmbunătă­  C A LITA TE A   REPARAŢIILO R                                                                     fost  înlăturate.                   de  încălţăminte
               ţirea  muncii,  mobllizînd  lucrătorii  la                                                                                                 Concomitent  cu  urmărirea  calităţii
               îndeplinirea  misiunilor  şi  a  sarcini­                                                                                                lucrărilor  de  reparaţii  pe  faze,  mo­  la  comandă                 din  comerţ
               lor  de  serviciu.                                                                                                                       torul  se  controlează  la  bancurile  de
                 Sărbătorim  a  18-a  aniversare  de  la   Sarcina  principală  a  staţiunilor  de   In  acest  scop  se  impunea  şi  mări­  scăzută  a  lucrărilor  datorită  imposi­  rodaj.  Această  operaţiune  constituie
               înfiinţarea  miliţiei  populare  în  con­  maşini  şi  tractoare  este  folosirea  cît   rea  spaţiului  pentru  reparaţii,  adop­  bilităţii  efectuării  unui  control  rigu­  o  etapă  deosebit  de  importantă  în   Preocupaţi  pentru  a  satisface
               diţiile  în  care,  întregul  nostru  popor,   mai  judicioasă  a  bazei  energetico-   tarea  unui  proces  tehnologic  care  să   ros  pe  faze  de  operaţiuni,  răspundere   verificarea  parametrilor  calitativi  ai   într-un  grad  cît  mai  înalt  exigen­  Agenţia  O.N.T.  „Carpaţî"  Devj
               făcînd  bilanţul  victoriilor  obţinute   materiale  din  dotare.  Prin  aceasta  se   asigure  o  productivitate  ridicată  şi,   redusă  asupra  lucrărilor  executate   motorului.  Un  accent  deosebit  pu­  ţele  şi  gusturile  cumpărătorilor,   organizează  excursii  speciale  do
               în  primul  an  al  noului  cincinal,, a   urmăreşte  diversificarea  lucrărilor   în  acelaşi  timp,  o  calitate  superioară   etc.  lată  de  ce,  la  indicaţia  organiza­  nem  pe  montarea  completă  a  tutu­  colectivul  cooperativei   „Moţul"   documentare  şi  schimb  de  expe­
               pornit cu  entuziasm să  dea viaţă sar­  mecanizate,  sporirea  productivităţii   a  lucrărilor  de  reparaţii.  De  aceea,   ţiei  de  partid,  conducerea  staţiunii   ror  agregatelor,  neadmiţind  lipsa  or­  din  Brad  lucrează  la  definitivarea   rienţă  pentru  lucrătorii  din  co­
               cinilor  noi  şi  însufleţitoare  ale  pla­  muncii,  a  volumului  şi  calităţii  lu­  am  amenajat  pentru  maşinile  agri­  noastre  a  trecut  la  studierea  şi  apli­  ganelor  de  asamblare,  cum  sînt  şu­  unor  noi  modele  de  încălţăminte,   merţ.
               nului  pe  1967.  Succesele  istorice  do-   crărilor  executate,  realizarea  lor  la  ,  cole,  un  atelier  de  reparaţii  dintr-o.   carea  procesului  tehnologic  de  re­  ruburile,  piuliţele  şi  alte  anexe  mă­  pentru  bărbaţi  şi  femei.
               bîndite  pe  drumul  desăvîrşirii  con­  un  preţ  de  cost  cit  mai  scăzut.  remiză  de  maşini.  Aici  s-au  amplasat   paraţii  în  flux  continuu.  runte,  ceea  ce  ne  permite  ca  la  re­  Noile  modele,   creaţii   locale,   Totodată,  în  cadrul  acestor  ex­
               struirii  socialismului,   luminoasele   Utilizarea  raţională  şi  completă  a   secţia  de  forjă'şi  tîmplăria.  Prin  lu­  In  urma  reorganizării  şi  reampla-   cepţia  finală  să  nu  fie  respinse  lu­  sînt  destinate  sezoanelor  de  pri­  cursii  vor  fi  vizitate  şi  locuri  d**
               perspective  care  se  deschid  în  faţa  *  parcului  de  tractoare  şi  maşini  agri­  crări  de  investiţii'  am  asigurat  ali­  sării  secţiilor  anexe,  noile  amenajări   crările  de  reparaţii  efectuate.  măvară  şi  vară.  Sînt  preconizate   interes  turistic.  Cei   dornici  î<'-
               patriei  noastre,  insuflă  noi  forţe,  de   cole  impune  o  temeinică  organizare   mentarea  cu  apă,  canalizarea  şi  în­  au  permis  dispunerea  posturilor  spe­  Modul  în  care  se  preocupă  condu­  a  se  pune  în  vînzare  31  de  mode­
                nebiruit,  în  inimile  lucrătorilor  de   a  revizuirii  şi  reparării  acestora.  Iată   călzirea  centrală,  care  au  creat  con­  cializate  de  lucru  în  flux  pe  două   cerea  staţiunii  de  maşini  şi  tractoa­  le  dintre  care  25  pentru  femei  şi   participe  se  pot  adresa  Agenţi-:l
               miliţie.                           de  ce,  lucrările  de  reparaţii  ce  le  e­  diţii  mai  bune  desfăşurării  în  condi-   linii  tehnologice  separate  pentru  re­  re  din  Alba  lulia  de  realizarea  şi  ur­  6  pentru  bărbaţi.  O.N.T.  „Carpaţi"  din  Deva.
                 Dar  munca  de  miliţie  are  şi  greu­  xecutăm  în această perioadă, ctt  şi  a­  ţiuni  superioare  a  procesului  de  re­  pararea  tractoarelor  şi  anume:  repa­  mărirea  calităţii  reviziilor  şi  repa­
                tăţile  ei,  condiţiile  în  care  se  desfă­  plicarea  celei  mai  potrivite  tehnolo­  paraţii.  Avînd  la  dispoziţie  spaţiul   raţii  montaj  motor  şi  reparaţii  mon­  raţiilor,  constituie  o  garanţie  că  în
                şoară   nefiind   uşoare.   Miliţienii   gii,  adecvată  condiţiilor  concrete  şi   necesar,  am  urmărit  realizarea  unor   taj  transmisii.  campaniile  agricole  ale  acestui  an,
                trebuie   să-şi   îndeplinească   mi­  la  nivelul  tehnicii  moderne,  au  stai   lucrări  de  reparaţii  de  bună  calitate,   Prin  măsurile  întreprinse,  ateliere­  mecanizatorii  vor  ieşi  pe  ogoarele  co­  Produse  ale  industriei  locale
                siunile   în   orice   condiţii  r   pe   în  atenţia  colectivului  nostru.  Din  experienţa  acumulată  am  reţi­  le  staţiunii  noastre  sînt  în  prezent   operatorilor  bine  pregătiţi,  executând
                ploaie,   vînt   sau   viscol,   une­  Pînă  în  anul  1964  reparaţiile  le  e­  nut  că  metoda  de  reparaţii  pe  pos­  reorganizate  şi  asigură  aplicarea  re­  toate  lucrările  la  un  nivel  agroteh­  întreprinderile  de  industrie  locală  din  regiune  vor  livra  populaţie;,
                ori  chiar  cu  riscul  vieţii.  Suportînd   xecutam  pe  echipe  universale  in care   turi  universale  prezenta  o  serie  de   paraţiilor  în  flux  la  un  nivel  calita­  nic  corespunzător  cerinţelor  unei  a­  în  primele  luni  ale  acestui  an,  noi  produse  de  mobilă:  canapele  tip  „Di-
                cu  tărie  privaţiunile  serviciului,  lu­  scop  întreg  inventarul  era  deplasat   dezavantaje.  Practicarea  ei  ducea  la   tiv  superior.  Procesul  de  reparaţii,   griculturi  moderne,  contribuind  sim­  ham",  furniruite  şi  tapisate,  mese  radio-televizor  „Melodia"  cu  multipla
                crătorii  de  miliţie  se  află  mereu  la   de  la  brigăzi  în  staţiune.  Creşterea   realizarea  unei  productivităţi  scăzu­  la cele  25  posturi  de  lucru,  începe  cu   ţitor  la  creşterea  producţiilor  la  hec­  utilizări,  bucătării  tip  „Păltiniş",  fotolii  tip  „Parîng".  noi  prototipuri  de
                datorie,  reuşind  să  învingă  şi  să  de­  gradului  de  mecanizare  a  lucrărilor   te,  imobilizarea  pe  timp  îndelungat   spălarea  şi  degresarea  pieselor  de­  tar.  mobiliere  pentru  camere  de  copii.  Totodată,  vor  oferi  diverse articole  din
                joace  uneltirile  elementelor  infrac­  executate  de  noi  necesită  îmbunătă­  a  tractoarelor,  folosirea  neraţională   montate,  şi  se  continuă  cu  trierea  şi   MARCEL  NEDELCU   tablă,  dispozitive  de  ascuţit  brice,  truse  pentru  deschis  conserve,  supor­
                toare.                            ţirea  continuă  a  calităţii  reparaţiilor.  a  muncitorilor  din  atelier,  calitatea  completarea  cu  piese  noi  sau  recon-  inginer  şef  la  S.M.T.  Alba  lulia  turi  de  flori,  planşete  pentru  tâiţei.
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70