Page 66 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Ni. 3751

ATITUDINI

In zilele noastre, cînd avem la ra românilor" (per terram bla- Un mare port şi „oficiu regesc" era
C u r ă ţ e n i a dispoziţie mijloace moderne de co­ chorum). muş era un important depozit de
la Parloş, altul la Zam. iar la Şoi-
municaţie, ne-ar părea curios un
De-a lungul evului mediu, pentru
convoi de mărfuri plutind pe unda reglementarea transportului, care unde se aproviziona Deva şi Mâl-
lo c a S u rS B o r i domoalâ a bâtrînului Mureş. Strâ- se făcea cu corăbiile şi cu plutele, magiul.
bătînd plaiurile hunedorene din- au existat două mari porturi: Par- Locuitorii satelor de pe malurile
Intr-una din zilele trecute, rn-am tr-un lat Intr-altul, eu trenul sau loş (de la denumirea latină Portus Mureşului nu se angajau de bună­
întilnit ca un prieten, pe care cu autoturismul, paralel cu Mure­ cunoscută încă din vremea stăpîni- voie ca plutaşi, datorită grelelor
nu-1 mai văzusem de citiva fini. şul, admirăm peisajul mureşan fără rii romane, apoi avînd denumirea condiţii de lucru. Din această cau­
Venise cu nişte treburi la Deva. să ne treacă prin minte că, in de Marosporlus), la intrarea in re­ ză regimul de ocupaţie din Tran­
Bucuria revederii a fost recipro­ veacurile apuse, bogăţiile acestor giune, şi Zam la ieşire. La Parloş silvania a organizat conscripţii ale
ca. Cum |aveam multe sa ne po­ meleaguri, făurite prin truda omu- exista un şantier naval pentru co­ eorăbierilor, iar cu timpul obliga­
lui'şi jefuite de slâpînitori vremel­ răbii, iar la Zam se făcea contro­ ţiile de plulârit erau socotite ca
vestim. am hotărit să intrăm în- nici, s-au scurs pe apa Mureşului lul plutelor, vama şi schimbul plu­ sarcini iobâgeşti, plutaşii fiind nu­
cochet. O să-ti placă. mm 1 m m pe o lungime de peste o sulă de fiind practicat de către ţărani par­ ceaslâ obligaţie întîmpina rezisten­
tr-un local de alimentaţie publică.
taşilor.
Din cele mai vechi timpuri, pc
miţi „plebs conlribuens", (plebea
— In timp ce vom lua masa —
contribuabilă). Astfel că din fiecare
Plulâritul e viu documentat şi
Muieş s-a practicat un trafic intens
mi-a spus prietenul — ne vom îm­
intre sec. XIV-XVIIÎ, la începui
de navigaţie. Intre Beldiu şi Zam,
sat de pe lîngâ Mureş, locuitorii c-
părtăşi întimplările prin care ara
rnu obligaţi să asigure cu plutaşi
n mm
trecut de la ultima noastră întll-
transportul sării. Vâzînd însă că n-
ticulari şi comunităţi săteşti, iar a­
kilometri, in cuprinsul regiunii Hu­
nire...
poi acaparat de nobili şi in cele din
nedoara Mureşul are o lăţime de
Zis şî făcut. Dar unde să intrăm?
80-12Q m, viteza obişnuită a apei de
urmă monopolizat de stat. Se ştie
iobage,
ţă din partea
populaţiei
Ara păşit mai întîi pragul bufetu­
pînâ astăzi că locuitorii satelor Tisa
1 m/sec,. Iar debitul de 70 m.e./scc.
habsburgicâ a început
stăpînirea
lui PExpres\ Aglomeraţie mare,
fum mult, murdărie pe jos Ne-a
pierit pofta de mincare.
m
— Ştii ce? ii zic eu. Hal că mer­
gem la „Tic-Tac". E un local mic,
După cîteva minute eram Ia m m CU PLUTELE PE MUREŞ (I)
„Tic-Tac“. Cînd am intrai, ne-a lo­
vit aceeaşi atmosferă Imblcsilă.
M-am făcut roşu ca racul de ru­
şine fată de prietenul mau. $i aici,
Prietenul a observat stînjeneala B U C U R E Ş T I— H A V A M A Pe cea mai mare porţiune a cursu­ şi Lăsau erau cei mai vestiţi plu­ să stimuleze transportul, chiar prin.
fumul puteai să-l tai cu cufitul,
Iar pe jos nu se măturase de mult.
mea, dar ca să nu mă jignească, lui său, de la izvoare şi pină la văr­ taşi, orientîndu-se pe Tisa şi Du­ mijloace băneşti — modeste insă —
a zis să rămînem acolo. N-am sarea în Tisa avînd ţărmul destul năre pînâ spre Belgrad. Pînâ nu recomandînd să fie conserişi inqui-
vrut. de înalt şi albia destul de adîncâ, de mult s-a păstrat în aceste sate linii şi jeleriî (liberi) pentru ca să
chiar şi la vaduri, Mureşul era bun o tradiţie măiastră in construirea nu sufere nici transportul naval,
— Hai la „Mureşul", la restau­ Miercuri 20 decembrie... Puţin du­ turnă a marilor oraşe europene — condiţii dificile, deoarece se zboară penlru navigaţie.
nici „domnii de pâmînt". O astfel
rant. pă miezul nopţii, in incinta aerogă­ Budapesta, Viena. Erankfurt-pc- cînd în nori, cînd intre straiuri de Încă din timpul sLăpînirii roma­ corăbiilor, a plutelor şi a broduri- de „convenţie nautică" s-a făcut în
lor.
Am făcut calea întoarsă şi am rii internaţionale din Bucureşti. E o Main, Bruxelles şi ialâ-ne in spa­ nori Totul se bazează pe efectuarea ne sînt cunoscute colegiile corâbie- Stăpînirea străină în Transilva­ 1784. rămasă in vigoare pînâ in 1011
intrat în local. Dar am intrat prin forfotă neobişnuită pentru această ţiul aerian al Irlandei. unor calcule precise asupra determi­ rilor „collegîa nauntarum" — care nia a exploatat intens sarea din cînd, printr-o -nouă conscripţie, s-au
bufetul cu acelaşi nume. Nu mai oră. Numeroşi artişti, oameni de cul­ O ceaţă puternică ne învăluie dea­ nării locului unde ne aflăm, direc­ transpqrlau în imperiu bogăţiile Ardeal, alături de celelalte bogăţii. adus unele îmbunătăţiri transpor­
spun ce-am văzut. Crăpăm de ru­ tură, piloţi au venit să ureze drum supra gurilor de vărsare ale fluviu­ ţiei .şi intensităţii curenţilor. provinciei Dacia: minereul, grînele, Pentru veniturile importante pe tului.
şine. In acest bufet, foarte restrîns bun echipajului şi membrilor bale­ lui Shannon in Oceanul Atlantic. E- ...Pâmînlul era aşteptat de mai lemnul dar mai ales sarea. care le aducea sarea, stăpînirea ma­ Astfel, după convenţia din 1784,
ca spaţiu, semiîntunericul (pentru tului Operei bucureştene, care sint rhipajul avionului primeşte informa­ mult de cinci ore, Ne apropiem de Există dovezi documentare des­ ghiară şi habsburgicâ au organizat numărul satelor cu contribuabili
că ruleta de la fereastră era tra­ totodată şi pasagerii primei curse ae­ ţii din partea serviciului aeronautic ţărmurile nordice ale Amerieii. Dru­ pre transportul sării pe Mureş şi nu numai exploatarea sării ci .şi era de 33, în timp ce in anul 1811
să), era accentuat de acelaşi fura riene româneşti spre continentul a- irlandez pentru aterizare. Reflectoa­ mul făcut de noi corespundea în din primele veacuri ale orînduirii transportul ei, exercilind în ace­ vom găsi 39 de sate, iar numărul
înăbuşitor, aceeaşi murdărie pe nierican. re puternice pătrund prin desimea mare parte cu cel al descoperitorilor feudale, pină în secolul al XlX-lea. laşi timp un strict control şi o crun­ eorăbierilor se ridică la 1500. Că­
jos. In plus, lingă un perete, o sti­ Ora 2,05,.. „Permit decolarea pe eeţii, delimitind sub forma unor fi- Insulei Terra Nova. Conform unei Astfel, o legendă vorbeşte că voie­ tă exploatare a populaţiei. In afa­ tre anii 1773-1774 şi in anii premer­
vă de ambalaje răpeau şi strimtul direcţia Bucureşti-Irlanda-Terra No- înţelegeri anterioare, cel care va ve­ vodul Banatului, Ahlum, pe.In în­ ră de „cămările" sau „oficiile" care gători răscoalei din 1784, nevoia
spaţiu în care te-ai fi putut în- va-Cuba a turbopropulsorului „lmk" dea primul un petec de pâmînt (bi­ ceputul secolului al Xl-lea, vâmuia exploatau sarea de la Cojocna, Tur­ de sare se făcea tot mai simţită în
neînţeles că în a doua jumătate a se­
vîrti. — răsună la microfon vocea opera­ colului XX prin aparatul de radar) sarea din Transilvania, transportata da, Ocna Sibiului, existau şl că­ imperiu, dar transportul mergea
Cu chiu cu vai, ne-am strecu­ torului de radio locaţie al aeropor­ va striga „Pâmînt", la fel ca pe tim­ cu plutele pe Mureş, pretinzînd va­ mări care organizau numai trans­ din ce în ce mai râu. Desigur că
tului Bâneasa. Şi turbopropulsorul
mă regelui Ungariei. Printr-o di­
rat în restaurant. Aici ara răsuflat Companiei aeriene româneşti — Ta- pul marilor descoperiri geografice, tot plomă acordată cavalerilor teutoni portul pe apă şi desfacerea ei la şi acesta este un semn al crizei prin
depozite. Astfel, încă din sec. XIV-
care trecea orînduirea feudală. Dc
uşuraţi. Ne-am aşezat la o masă rom, avînd comandanţi pe Constan­ aşa cum a strigat în 1497 John Ca- în 1222 de regele Andrei II, acesta XV şi pînâ in sec. XIX sînt cunosr aceea, oficiul Ocna Sibiu a luat
şi am comandat meniul. Ne pieri­
tin laricu şi Nieolae Milea, îşi ia Note de zbor bot, care, ca şi alţi temerari naviga­ le încuviinţează dreptul de a trans­ cule cămările de la Vinţ şi Vurpăr, măsuri de depozitare a unor stocuri
se parcă tot chelul. Intr-un tirziu, zborul. tori, căuta o trecere spre Cipangu porta sare cu 6 corăbii, pe Olt şi Vinţul era cămara oficiului Ocna- importante la Parloş.
prietenul meu ra-a întrebat; Peste cîteva minute, sîntem la pes­ (Japonia). Muieş, sculindu-i de vamă prin „ţa- Sibiu, iar Vurpăr cămara Turdei. prof. BENJAMIN BASA
— Oare gestionarii localurilor te 7,000 de metri altitudine,' Ducu- Şi aşa a şi fost. Am văzut pâirtîn-
prin care am trecut nu văd mur­ reşliul râmînînd în urmă — o imen­ lul, eram deasupra Amerieii.
dăria ? Pe ei nu-i interesează ? Dar să insulă de lumini strălucitoare. Aeronava noastră a început să co­
organele de control, ce fac ? Prin staţia de radio a aeronavei sin- boare către aeroportul internaţional
N-am putut să4 răspund nimic. tem informaţi că prima escală va a­ Gander din Terra Nova. începeam
Dar după ce organele în drept vor vea loc pe cel mai vestic aeroport al guri geometrice pistele de aterizare să desluşim vastele păduri de coni­ MELCII ŞI
răspunde ziarului, am să-i trimit continentului — Shannon, In Irlan­ şi decolare. Un raid la joasă înăl­ fere canadiene. Aterizăm pe una din REUMATISMUL
o scrisoare prietenului meu. da. De la fereastra avionului facem ţime şi aterizăm. cele trei piste ale acestui aeroport Institutul Britanic do
P. BlRLADEANU pe rind cunoştinţă cu imaginea noc­ Shannon International Airport ne considerat una dintre porţile aeriene Reumatologie a hotărit
găzduieşte timp de două ore. Apoi, ale Amerieii. Aeroportul situat în să sprijine financiar cer­
avionul românesc îşi reia drumul în partea cea mai de est a continentu­ cetările pe care le face
cursul dimineţii irlandeze, îndrep- lui, primeşte anual peste 13 000 de a- dr. Geoffrey Mack dc la
PARIS. Cunoscutul cin- HOLLYWOOD. Admi­ tîndu-se spre continentul american. vionne şi circa 250.000 de pasageri’ Universitatea din She-
La capătul unei escale de cîteva
Pe întinderea vastă, cuprinsă între
tăreţ francez de muzică
field, specialist în sinte­
O NOUA METODA
B uşoară, Adamo, în vîrstă ratorilor lui Sherlock două nesfîrşiri, cea întunecată a O­ ore, ne continuăm călătoria spre DE DETERMINARE grupa de singe a unei TIROIDA ŞI INIMA tizarea colagenului de la
Pentru a se determina
Holmes, regizorul ame­
punctul terminus ai cursei — Ha­
In raportul prezentat la
ceanului de sub noî şi cea albastră,
melci.
de 23 de ani, îşi va face
debutul în cinematogra­ rican James Hill le re­ diafană, a cerului care ne înconjoa­ vana, de care ne mai desparte un A GRUPEI SANGUINE persoane, se pune Intr-o adunarea anuală a Socie­ Colagenul este o pro­
zervă o surpriză: cu con­
eprubetă puţin sînge din
ră din toate părţile, se înscrie silu­
zbor de aproximativ şapte ore, în­
fie în filmul cu titlul pro­ cursul binevoitor al sce­ eta primului avion purlînd tricolo­ tr-o zonă mai dificilă decît aceea grupa A şi in altă epru­ tăţii americane de geron­ teină care are un rol im­
vizoriu „Familia Arnaud" nariştilor el îl pune pe ce­ rul românesc, care s-a angajai în cuprinsă intre Irlanda şi Canada. Doi oameni de sliinlă betă puţin sînge din gru­ tologie, dr. Istvan Gas- portant la formarea oa­
par, patolog, şi dr. James
(scenariu si regia Leo lebrul detectiv să se râz- traversarea Atlanticului. Timpul pa­ Navigâm în linie perfect dreaptă : japonezi, Osamo Onishi pa B si apoi se toarnă in Lenn, cardiolog, au co­ selor şi a ţesutului con­
Joannon) interpretînd ro­ boiască cu cea mai sinis­ re a se fi oprit; cei 700 de km pe intîmpinăm puternici curenţi de aer şi Eici Onisi, de la Labo­ eprubete cîteva picături municat că afecţiunile junctiv.
lul unui tînăr care apu­ tră figură de ucigaş care care îi parcurgem într-o oră, ne cre­ de înălţime, care pot provoca depu­ ratorul de criminologie din substanţa încălzită. glandei tiroide la om pro­ Se Stic de mult că tul­
că pe căi greşite. In a­ a bîntuit vreodată stră­ ează posibilitatea să zburăm cu soa­ neri de gheaţă pe aripile avionului, al Direcţiei politiei din Dacă persoana al cărui, burările din teSCifUl con­
celaşi film, cunoscutul co­ zile Londrei : Jack Spin­ rele nu numai in amurg, ei o dală periclitindu-i astfel securitatea. Tokio, au descoperii o singe se analizează face voacă sclerozarea artere­ junctiv sint în legătură
lor. Ei au făcut experien­
mic francez, Bourvil, tre- tecătorul, (deşi Conon cu amurgul, prelungindu-1. ..Din cei 11 000 de km au mai ră­ nouă metodă de determi­ parte din grupa A, glo­ cu reumatismul. Dar nu
de
cînd de această dată la Doyle, părintele lui Sher­ Dirijarea avionului deasupra O­ mas de parcurs doar cîteva sute nare a grupei sanguine bulele sînqelui din epru­ ţe cu două grupuri cu se ştie încă aproape ni­
cîte 74 de pacienţi,
o partitură sobră, va a­ lock Holmes nu a imagi­ ceanului Atlantic, cunoaşterea exac­ Cursa noastră se apropie de sfirşit. h om, analizînd numai betă A se vor contopi. mic despre procesele prin
pare sub trăsăturile unui nat niciodată o aseme­ Cu lot soarele de un auriu sîngeriu, o parte dintr-un fir de Dacă persoana face parte artere sclerozate. Unul care se sintetizează co­
din grupuri a fost tratai
judecător care ataşîndu- nea situaţie). tă a locului unde ne aflăm, precum care parcă4 nu ar mai vrea să a- păr. din grupa B, contopirea cu medicamentele care lagenul în organismul
se de acest tînăr, îl va De altfel, aventurile lui şi a orei şi minutului cînd trebuia punâ, ne-am eoborit spre seară, în Firul de pâr se încăl­ va avea loc în eprubetă se administrează de obi­ nostru.
adopta pentru a putea în Sherlock Holmes conti­ să sosim la destinaţie, erau in sar­ mijlocul nebânuitei frumuseţi a Ha­ zeşte timp de jumătate B. Dacă nu are loc nici o cei în asemenea cazuri, Dr. Mack o observat
acest fel să-l salveze. nuă să reprezinte o sur­ cina navigatorului Vasile Pâtulea. vanei. de oră la 40,5°C. Apoi se contopire, în nici una din iar celălalt si cu medica­ că în timpul iernii celu­
să inepuizabilă de inspi­ eprubete, inseamni că
★ Am ţinui de aceea să am o discuţie Era tot miercuri, 28 decembrie, la despică în două şi fieca­ mente penlru îmbunătă­ lele melcului produc o
raţie penlru scenarişti, persoana face parte din
cu acest pilot in zona respectivă. ora 18 a Havanei, după 19 ore de re bucată se moaie în ţirea stării glandei tiroi­ mare cantitate de cola­
MOSCOVA. La stu­ regizori, dramaturgi. In cile o eprubetă cu anti- grupa de sînge O, iar de. După doi ani de tra­ gen, iar în timpul verii
dioul „Maxim Gorki“ se cîi 80 de ani care s-au — Specific pentru ruta ce o par­ zbor şi două escale însumînd cinci tament, grupul al doilea — aproape de loc. In
turnează un film penlru scurs de cind de sub curgem este că mijloacele de navi­ ore. La Bucureşti ceasul arăta pri­ scruri diferite. dacă contopirea are loc s-a simţit cu mult mai prezent, sc fac o serie
copii şi tineret intitulat pana lui Conan Doyle gaţie se găsesc la sute sau chiar la mele minute ale zilei de joi, 29 de­ Antiserul se combină in ambele eprubete, gru­ bine decit primul. Din a­ de experienţe in urma
„Băiat mare, nu glumă14, şi-a făcut pentru prima mii de km pe coastele continentale, cembrie... cu substanţa chimică din pa de sînge este A B. cest grup au încetat din cărora nu ar fi exclus să
realizat de regizorul Mo­ dată apariţia maestrul firul de păr, formind un Noua metodă va fi ex­ viată numai 2,7 la sută
da Fedorova, după un deducţiilor neaşteptate, iar condiţiile meteorologice fac ca GH. C. AGIU anticorp, care apoi se în­ trem de utilă pentru cri­ din bolnavi, tar din pri­ se descopere un nou leac
pentru tratarea
reuma­
scenariu de Boris Rah- locatarul celebrului apar­ recepţia semnalelor radio şi chiar o­ tismului.
manin. tament de pe Baker rientarea după astre să se facă în redactor la Agerpres călzeşte. minologie. mul — 25 la sută.
In centrul acţiunii se Street 222 a inspirat nu
află soarta băieţelului moi puţin de 21 de piese
Kolia Nikolaev în anii (inclusiv o comedie mu­
războiului. Evenimentele zicala prezentată recent
din aceşti ani tragici vor pe Broadxvay), peste 100
fi prezentate aşa cum le de filme şi nenumărate V A R I E T Â T
vede şi le înţelege el piese transmise la radio.
Băieţelul se maturizează ★
foarte repede, dă dovadă BELGRAD. Regizorul
de simt de răspundere, iugoslav Miograd Iova- nile sale sint înfipte în crăpături, nu există
se afirmă de pe acum ca
) un om cinstit şi drept. novici va turna un film PLASE DIN FIR DE PĂIANJEN nici măcar un strat cit de şubtire de pămint,
despre cutremurul de la
Celebrul explorator rus, Mikluho Maklai.
iar terenul este orientat către sud. In tim­
Rolul lui Kolia este in­
terpretat de elevul Ale- Skoplie. care a trăit citiva ani printre pnpuaşii din pul verii, sub soarele torid, locul în care
xei Jarkov din Moscova. ★ Noua Guinee, povestea că băştinaşii prin­ creşte această vită de vie, nu primeşte nici
PRAGA. Regizorul ce­ deau peştele cu plase din fir de păianjen. vin strop de umezeală. $i cu toate acestea,
★ Naturalistul englez Pratt a verificat aceas­
hoslovac de film, Vaclav lipsită de o îngrijire necesară, si mai ales
PNOM PENH. Studioul tă afirmaţie, care s-a dovedit justă. Papuaşii
Vorlicek, autorul filmu­ de umiditate, planta continuă să crească şi
de filme din Cambodgia lui „Cine vrea s-o ucidă alîrnâ de copaci o urzeală specială pentru să dea rod. £ S
a realizai Tecent filmul pe Jessy41, a început să reţele. Păianjenii se instalează bucuroşi pe
„Devotamentul unei ma­ turneze un film parodie ea şi o acoperă cu fire. Dacă reţeaua tesută „FARURI'4 NATURALE
me", în r^gia Iul Van a producţiilor gen James de păianjeni este desprinsă cu atentie. ea
Chann, Nop Nem si Nou Bond. poate servi la pescuit, rezistînd la o gravi­ Cu cîliva ani in urmă, ihtiologii au des­
Nam. Filmul aduce un tate de jumătate de kilogram. coperit că rechinii din Groenlanda, care au
omagiu sentimentelor ce­ ★ ochi foarte strălucitori, îi folosesc ca un
lor mai generoase şi trai­ ROMA. Luchino Vis- TENACITATE fel de faruri pentru a-şi ademeni prada —
nice totodată : dragostea conli a anunţat că inten­ peştii prea curioşi pe care îi fascinează.
de mamă. Interpreţii prin­ ţionează să realizeze După cura se ştie, vîrsla medie a vitei de Această descoperire a fost valorificată
cipali sint Chhavix Wa- „Viata lui Puccini41, o vie este de 40-50 de ani. Pe dealurile Tu- de pescarii japonezi, care au ataşat la pla­
dey (în rolul mamei), biografie romanţată a şenitei, un sat din raionul Pleven (R.P. Bul­ sele loj ghirlande de becuri sau inele aco­
Chenda Damrong (îp ro­ marelui compozitor. In garia). cresc numeroşi butuci de vită de vie perite cu un strat lurainiscent. Rezultatul a
lul fiicei), Meas Sam Eli rolul principal ar urma sălbatică, dintre care unul, în vîrstă de 100 fost extraordinar, mai ales cînd pentru atra­
(în rolul logodnicului-), să apară.Marcelo Mastro- de ani, se ridică dintre stîncilc unui mic gerea peştilor s-au folosit briliante minus­
N. Rith (în rolul fratelui). ianni. defileu, înlr-un loc greu accesibil. Rădăci­ cule montate pe rame de sticlă.
T iy^ip I M W S S Sa^CSBBaa
O d ise ea lui B eb y Je a n de oameni. Şi în pădure, dacă Nici şcoala, celălalt mare pe­
vezi un copac crescut strimb.
dagog al tinerelului, n-a făcut
chircit, lipsii de sevă nu-ţi pla­
fot ce-a putut pentru a sădi
ce şi-ţi vei muia repede privi­ în sufletul lui grăuntele ade­
rea la alţii, falnici şi drepţi. văratei morale sănătoase, so­
părinţii intrau robii propriului Dai cînd e vorba de oameni ! cialiste. Cu prea mare uşurin­
lor copil. „Să crească, să fie Pe unii părinţi dragostea fa­ ţă a trecut prin sălile ei acest
tare şi frumos" — zicea ma­ ţă de copii ii orbeşte, îi îm­ om. Regretabil este faptul că
S P S L 0 G ma. „Numai pe el il avem" — piedică să fie exigenţi, severi nu s-a agăţat nimic de el din
completa tatăl. Şi a crescut a­ alunei cînd o cer unele cazuri. minunatele taine ale cărţilor.
şa încet, încet, cu ifose, cu toa­ A plecat dintre pereţii ei cu
Am transcris, în cele cîteva Se pune întrebarea firească : ne. Cind a ajuns la vîrsta Afecţiunea exagerată dusă la
însemnări, crîmpeie din „tul­ Cum a ajuns aici ? la aceasta ghiozdanului a mers la şcoa­ paroxism dăunează. Mai tir­ o spoială transparentă, cu o
burătoarea" şî „tumultuoasa" se mai adaugă şi alte între­ lă. Beby avea 7 ani doar ca ziu ai să observi cu regret că sălcie apâ de ploaie. Nu e de
viaţă a lui Beby, omul doldo­ bări. De ce a intrat in viaţă vîrstă, şi deloc ca educaţie. Nu ai crescut o fiinţă fragilă, do mirare că amfiteatrele, lâcaşe-
ra de „talente", dar neînţeles nepregătit ? Cine trebuia să lu respect, politeţe, cinste, sin­ seră, fără principii morale să­ le tinereţii, învăţăturii şi inte­
de nimeni, nici chiar de el în­ aibă grijă de instruirea şi pre­ ceritate. Dacă nu-ţi respecţi nătoase. Fără a fi deloc mora­ ligenţei nu l-au primit intre
studenţii lor.
suşi. Credem că cititorul a re­ gătirea lui ? Cine poartă răs­ părinţii, alunei pe cine altci­ lişti, e necesar să spunem că e­
uşit să-şi formeze o oarecare punderea destinului Uii ? neva ? ducaţia trebuie începută de la Limanul la care poate anco­
imagine despre acest tînăr. Am Beby — că aşa;i-a plăcut să vîrsta biberonului şi a lapte­ ra acest naufragiat nu se vede
spus-o şi o mai spunem o da­ se autoboteze. Vezi, numele a- A da viaţă unui copil, a-1 lui. E mai greu de schimbat din cauza ceţti care i-a aco­
tă. Beby e contemporan cu noi devârat s-a învechit, nu e mo­ creşte şi educa, pentru a fi un om matur, aşa cum la fel ^ perit ochii şi mintea. Ajutat,
şi deci se poate identifica. Dar dern — a fost aşteptat să vină de folos ţie şi ţârii, e o da­ de greu e să întorci din cursul * nu de vînturi prielnice şi de
să nu ne hazardăm totuşi în pe lume cu multă bucurie. Dc torie ce incumbă o mare res­ lui un fluviu. E ruşinos sâ dai vrăjitoare ca eroul din mito­
afirmaţii. Intr-adevăr, el e i’a prima lui confruntare cu lu­ ponsabilitate cetăţenească şi unui om de 24 de ani educaţia logie, ci de oameni, de prie­
contemporan, dar numai ca fi­ mina zilei a ieşit învingător. socială. Creşterea tinerelor „cu biberonul". teni, de familie şi in primul
inţă biologică, fizică. Prin i­ Cei doi oameni, care mai tîr- vlăstare e o muncă grea, anevo­ Iată unde a dus prea înfier- rind de el, ar putea sâ anco­
deal de viaţă, visuri, năzuinţe ziu a aflat că se cheamă tată ioasă, dar nobilă şi plină dc bîntata duioşie şi dragoste ma­ reze în portul plin de lumină
e un ratat, un anacronic. Dacă şi mamă, au făcut lotul pen­ bucurii. Faţă de propriul tău ternă. La 24 de ani, cînd a- al demnităţii şi omeniei, al dă­
nu va fl tras pe puntea navei, copil, in care ai investit ati- tîţia semeni se luptă cu stîn- ruirii, ol dragostei faţă de
viaţa îl va arunca peste bord, lru odorul lor. N-au dormit tea vise şi dorinţe, trebuie să cile, cu vitregia apelor, con­ muncă şi de tot ceea ce îşi
şi va avea soarta unei epave, nopţi, şi-au tras de la gură ai grijă ca de propriul tău su­ struiesc, învaţă, iubesc, oameni are izvorul în ea. Aici, in a­
cest port, îl aşteaplă
alîţia
zdrobită de valurile mării. pentru ca el să nu ducă lipsă flet, ca de lumina ochilor din ca Beby îşi pierd vremea fără prieteni.
de nimic. In timp ce acesta se cap. Să faci totul ca el să fie sâ facă nimic, taie frunză la In drum spre pîrtiîle de schi,
Singur nu va ajunge niciodată Foto; N. MOLDOVEANU
înălţa, fără să bage de seamă, drept, cinstit, cu dragoste faţă dini, fac umbră pâmîntului. GH, JURCA
la un liman.
X