Page 68 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 68
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3751
•VIATA INTERNAŢIONALA*
Interviul lui Nguyen Van Tien In drum spre Teheran8 Sub
acordat ziarului „L ’ Unita" tovarăşul >
Gheorghe Rădulescu >
HANOI 21 (Agerpres). — Nguyen Tien a menţionat îndeosebi victoria marca, de asemenea, implicaţiile po semnul
Van Tien, reprezentantul permanent repurtată fn lupta de la Tay Nlnh, litice iminente ale înlocuirii forţe a făcut o escală
al Frontului National de Eliberare din centrul operaţiunii denumite de ame lor armate saigoneze din deltă, unde I
Vietnamul de sud la Hanoi a acordat ricani „Attleboro". In cursul acestei Qînă acum americanii nu preluaseră
ziarului italian „L'Unita" un interviu bătălii, americanii s-au dovedit mai direct răspunderea operaţiunilor mi la Atena
îiv care s-a referit la situaţia pe fron şovăielnici ca oriclnd. Au fost de-a litare. Contradicţiile cu generalii ar I
turile sud-vietnameze $1 la succesele dreptul incapabili să înainteze fron matei marionetă, releva Tien, s-ar noilor
înregistrate de forţele patriotice în tal. Efectivele S.U.A. scoase din lup putea intensifica în mod deosebit, ATENA 21 (Agerpres). —
luptele duse împotriva agresorilor a- tă au fost de peste 3.000 în timp ce iar problema luptei pentru putere Ministrul afacerilor externe al I
mericanl. pierderile patrioţilor au fost mini în Vietnamul de sud ar putea dobîn- Greciei, Gouras Economu, a oferit
In anul 1966, a subliniat Nguyen me. „Westmoreland a trebuit să se dî o valoare hotărîtoare... „Creşterea sîmbâtâ un dejun în cinstea vicepre
Van Tien, „americanii nu au reuşit oprească, iar operaţiunea „Attleboro" forţelor de eliberare, care are loc şedintelui Consiliului de Miniştri al 1
niciodată să împrăştie efeotiv şi fără s-a sfirşit înainte de termen". fn fiecare zi prin trecerea masivă a FRANŢA. — Vedere panoramică a Parisului. Republicii Socialiste România, Gheor condiţii
posibilitate de refacere imediată nici Referindu-se la operaţiunea a unoF pături foarte largi ale opiniei ghe Rădulescu, care a făcut o esca
o unitate a armatei de eliberare. mericană care urmăreşte scoa publice din sud alături de cauza lă la Atena în drum spre Teheran. I
Dimpotrivă, cînd armata de elibera terea deltei Mekongulul de sub noastră, a devenit un fenomen de ne La dejun au participat Epaminondas
re obţine o victorie nu eşte vorba controlul F.N.E, Nguyen Van Tien stăvilit. Conştiinţa politică a marii Tsellos, ministrul comerţului al Gre I
numai de scoaterea din luptă a unul releva că „americanii nu au încă majorităţi a populaţiei din sud, de Pompidou şi Murville despre politica ciei, Manoutcher Azima, ambasado
Important număr de americani — ideca numărului de divizii ce trebuie clara Tien, este foarte ridicată. Uni rul Iranului la Atena, şi numeroase Intre 30 ianuarie şi 1 februarie
mor(i, răniţi sau prizonieri, ci de un tatea în jurul celor cinci puncte ale personalităţi din viaţa politică a Gre I va avea loc la Viena Congresul
fapt mal Important, acela că reface angajate" pentru a face fată forţelor programului F.N.E. se extinde dincolo externă a Franţei ciei. Partidului socialist austriac, !a
rea potenţialului militar necesită un patriotice „care ştiu cum trebuie să de forţele care au aderat sau sînt In dupâ-amiaza aceleiaşi zile, H care vor lua parte 502 delegaţi.
timp îndelungat". lupte împotriva americanilor". El re Influenţate de F.N E.“. Gheorghe Rădulescu şi pej-soanele I Congresul îşi va desfăşura lucră
care-1 însoţesc au plecat spre Te rile sub semnul noilor condiţii in
PARIS 21 Corespondentul Agerpres,
în orientarea politică a guvernului
„Vorbesc martori oculari ai războiului din Vietnam" zînd la televiziunea Iranceză unor în Wilson. heran. tervenite anul trecut: relativa
Georges Daseaî, transmite: Răspun-
pierdere de voturi în alegerile din
La rindul său, ministrul de exter
trebări puse de redactorul ziarului ne Couve de Murville, aliat la Lyon. 6 martie 1966 şl trecerea partidu
lui în opoziţie, după 20 de ani de
DUSSELDORF 21 (Agerpres). — I.a lui din Vietnam". Cu această ocazie declarat că Frontul National de Eli „Le Monde",Vjansson Ponte, primul a arătat că „sîntem martorii unei e- I participare la guvern, in coaliţie
Dusseldori a avut loc o adunare pu a luat cuvîntul cunosoutul publicist berare din Vietnamul de sud este ministru al Franţei, Georges Pompi mancipărl progresive a ţărilor vest- MMŞ. Aniversarea cu partidul populist.
blică oare s-a desfăşurat sub deviza vest-german I. Feddersen, care a vi singura mişcare naţională care se dou. a declarat că „cheia politicii europene fată de S.U.A. Ţinînd seama
„vorbesc martori oculari ai războiu zitat recent Vietnamul de sud. El a bucură de sprijinul majorităţii covîr- externe a guvernului francez este de această situaţie, a precizat el, se Asociaţiei B Noua situaţie în care se află
şitoare a populaţiei. In prezent, a re apărarea independentei tării. Tinînrl poate afirma că sînt întrunite condi partidul a generat chiar după a
levat el, Frontul naţional controlează seama de aceste considerente, a preci ţiile pentru o orientare politică a sta legeri o discuţie aprinsă asupra
peste 75 la sută din teritoriul tării. zat Pompidou, Frvanta a manifestat o telor europene în mod diferit de Internaţionale a I
In ceea ce priveşte guvernul Ky, oarecare îndepărtare faţă de S.U.A.". cea existentă în ultimii 20 de ani, în
care îşi exercită autoritatea pe un Referîndu-se la eventuala Intrare a vederea asigurării unei destinderi si Juriştilor Democraţi
teritoriu controlat de trupele ameri Angliei în Piaţa comună, primul mi poate chiar pentru a se începe discu I
cane, acesta reprezintă de fapt „o clică nistru francez a subliniat că nu tarea* marilor probleme europene râ Corespondentă
feudală coruptă şi în descompunere" se poate pronunţa asupra acestei pro mase în suspensie".
care'nu are nimic comun cu poporul bleme decit după vizita premierului Vorbind despre situaţia din Viet PARIS 21 — Corespondentul A- I
din Vietnamul de sud, sprijinindu-se britanic la Paris. Agenda France Pres- nam, Couve de Murville a spus i „In gerpres, Al. Gheorghiu, transmite i
doar pe baionetele americane. In le se menţionează că la ultima vizită Vietnam, unde are loc un război du Vineri seara a fosl sărbătorită, în- I
gătură cu aceasta, Feddersen a su făcută de Pompidou Ia Londra. între reros, Franţa a afirmat de ani de zile, tr-un cadru solemn, la sediul
bliniat că in anul 1966 peste 100.000 cele două guverne s-au constatat di fără echivoc, poziţie sa politică", care U.NE.S.C.O. din Paris, cea de-a 20-a cauzelor eşecului electoral şi
de soldaţi saigonezi au trecut de vergente importante in abordarea ;i- poale ofoeri bazele posibile reîntoarce aniversare a Asociaţiei Internationale • orientării viitoare pentru cisliga-
partea luptătorilor din Frontul Natio nor probleme politice si economice. rii la pace „în asemenea condiliunl â Juriştilor Democraţi., La şedinţa rea poziţiilor pierdute. Participan
nal de Eliberare. . este cu totul derizoriu să ascultăm pe festivă au participat numeroase per ţii la dezbalerile preliminare =e
R. D. VIET La adunare a luat, de asemenea, Apropiata vizită a lui Wilson în ca sonalităţi din lumea juridică din I împart în general in partizani al
NAM. — Un atîtia înverşunîndu-se să vorbească Franţa şi din diferite ţări, precum şi
cuvîntul Egon Lutz, redactor ia zia pitala Franţei va arăta dacă. între relormării partidului şi în susţină
post de obser rul „Nurnberger Nachrichten", care despre aşa-numitul nostru naţionalism reprezentanţi a numeroase organiza tori al menţinerii actualei struc
vaţie la Lien timp, au apărut anumite schimbăii sl să pretindă că noi trăim în izolaro". ţii internaţionale sl asociaţii juridi I
a vizitat Republica Democrată Viet turi şi orientări. „Reformatorii"
Chau.
nam împreună cu pastorul Martin ce. Din România a participat Stef.in sint şi ei divizaţi în grupuri caic
Niemoller. El a declarat că pentru CostSchescu, seoretarul general al cer (ie o orientare mai spre
poporul vietnamez actualul război Asociaţiei Juriştilor din Republica I dreapta, fie susţin „liberalizarea"
esle un război împotriva neocolonia- C riza p o litică din C h ile Socialistă România, adjunct al procu partidului (adică transformarea lui
lismului american. După cum a rele rorului general al Republicii. Intr-un fel de variantă a partidu
vat Lutz, repetatele bombardamente In cuvîntul lor, numeroşi vorbi I lui populist), în timp ce o bună
asupra teritoriului R. D. Vietnam sînt SANTIAGO DE CHILE 21 (Agerpres). prevede că dizolvarea Congresului tori francezi şi străini au evocat ac parte se pronunţă pentru menţi
tivitatea, precum si acţiunile între
îndreptate împotriva populaţiei paş — Preşedintele Republicii Chile, E- poate interveni o singură dată în tim prinse de Asociaţia Internaţională a i nerea caracterului muncitoresc al
nice şi reprezintă unul din elemen duardo Frei, a semnat şi a trimis vi pul unui mandat prezidenţial. Frei a partidului.
tele războiului de distrugere pe care neri după-amiază Camerei Deputaţilor Jurişlllor Democraţi pentru apărarea Discuţiile între diferitele orien
îl duc S.U.A. în Vietnam. Faptele atestă, un proiect de lege privind o reformă declarat miniştrilor şi ziariştilor care păcii şi libertăţilor democratice, pen tări au căpătat o amploare atît
a subliniat.ziaristul vest-german, că constilutională care să-i permită să au asistat la momentul semnării pro. tru respectarea normelor de drept în I de mare în vara şl toamna anului
bombardarea de către americani a dizolve Congresul şl să organizeze iedului că reforma preconizată nu relaţiile internaţionale. Vorbitorii şi- trecut, înclt a fost nevoie de o
capitalei Republicii Democrate Viet esle de circumstanţă, ci are un ca au exprimat ataşamentul lor faţă de I întrunire a cadrelor principale ale
nam vare un caracter premeditat şl noi alegeri generale. Proiectul conţi racter definitiv, deoarece ea este o principiile de drept puse în slujba partidului. Aşa-numjţa jLatrunire.de
nicidecum întimplător". ne. de fapt un singur articol care necesitate a vieţii politice din Chile. păcii. Mulţi dintre ei au condamnat
In Camera Deputalilor, unde Par războiul de agresiune dus de S.U.A. ia Bad Aussee, din octombrie, nu
tidul democrat-creştin dispune de în Vietnam, arătînd că acesta con I a adus Insă o clarificare în con
majoritatea locurilor (87 din 147), pro stituie o încălcare flagrantă a nor fruntarea dintre diversele orien
O După cum transmite agenţia Taniug. la invitaţia lui Lco- unii" preşedintele Johnson a precizat că Banca dc export-import iectul va fi aprobat în ciuda oricărei tări, S-a consimţit numai să se
md Brcjnev, secretar general al C.C. al P.C U.S., Ia sfirşitul lunii din S.U.A. poate să acorde credite pentru exporturile americane in reacţii a opoziţiei. Urmează apoi să melor de drept internaţional şi şi-au B recurgă la un fel de armistiţiu pe
ianuarie losip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din cele cinci ţări socialiste amintite. fie supus Senatului. exprimat solidaritatea lor cu eroicul frontul discuţiilor publice.
Iugoslavia, va face o scurtă vizită neoficială in Uniunea Sovie popor vietnamez.
tică. . Q Vineri au avut loc în Aden noi demonstraţii ale populaţiei B In afara propriilor sale proble
împotriva dominaţiei coloniale britanice Ele urmează celor de joi me, Partidul socialist austriac, ca
principal partid de opoziţie (deţine
£ La Teheran a fost semnat protocolul polono-iranian cu pri prilejuite de impfinirca a 128 de ani dc la ocuparea Adcnului de că B 74 din cele 80 de mandate ale
vire la prelungirea pină la sfirşitul anului 1969 a tratatului comer tre Marea Britanie. Poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene pentru COLUMBIA. — opoziţiei în parlament), este so
cial şi de plăţi, în vigoare in prezent, intre cele două ţări. Valoarea a încerca să-i împrăştie pe demonstranţi. Intre poliţie şi partici Continentul sud- licitat să-şi spună cuvîntul într
comerţului polono-iranian va creşte în anii 1967-1969 în medie cu panţii la demonstraţie au avut loc schimburi dc focuri. Trupele bri american esle u B serie de probleme care stau In
50 la sută. Polonia va spori exportul in Iran de maşini-uoeite, ma- tanice rămin în stare de alarmă în aşteptarea altor tulburări. - nul din locurile
şini-textile, utilaj feroviar, precum şi exportul unor produse agri $ Ministrul afacerilor externe al Tailandei, Thanat Khoman, unde racilele ca fala ţării. „Nu încape îndoială,
cole. Iranul va spori livrările d<ţ bumbac, piei. textile şi alte măr a acordat un interviu unui corespondent al ziarului austriac „Arbci- pitalismului ies la B scrie ziarul „Neues Osterrekh"
furi. , ter Zeitung" în care a recunoscut că „avioane dc bombardament iveală cu o deose că nu numai guvernul, ci şi opo
Totodată, a fost prelungit cu un an tratatul de colaborare eco americane care efectuează regulat misiuni asupra teritoriului R. D. bită acuitate. Ma ziţia va avea de rezolvat In lu
nomică polono-iranian. Vietnam pornesc dc la bazele militare din Tailanda”. Thanat Kho rea majoritate a B nile următoare probleme grele. A-
man a menţionai că numărul trupelor americane dislocate în pre populaţiei acestor paritia fenomenelor de stagnare in
0 Zece muncitori constructori au fost îngropaţi de vii intr-un tu zent în Taîlanda depăşeşte cifra de 35.000 state trăieşte în- economie, nesiguranţa locurilor de
nel de cale ferată din prefectura Niigata, in nord-vestul Japoniei, tr-o cumplită mi B muncă, probleme de structură in
în urma unei prăbuşiri de teren care s-a produs vineri seara. Pînă Q Printr-un decret semnat de ministrul italian al trezoreriei. zerie,^ mortalitatea produclie şi o situaţie internaţio
în prezent, doar cu cinci din cei zece muncitori s-a putut stabili Emilio Colombo, filiala din Roma a băncii libaneze „Intra" a fost infantilă ridicată nală care rezervă Austriei un rol
legătura. Soarta celorlalţi este necunoscută. Un detaşament de sal lichidată. Prin acelaşi decret a fost anulată autorizaţia acordată a- fiind un fenomen B Important în reducerea Încordării
vare, care a sosit la faţa locului, a început operaţiile pentru dez cestci bănci dc a efectua operaţiuni de credit pe teritoriul italian. permanent. Anal între Est şi Vest — toate acestea
groparea muncitorilor. Este pentru prima oară in istoria bancară italiană cînd filiala fabetismul este o cer dtn partea marilor partide ale
unei bănci străine se află intr-o asemenea situaţie. altă caracteristică B tării Idei şi eforturi". In aceste
# Banca de export-import din Statele Unite a anunţat vineri pregnantă. De pil
hotărlfea sa de a acorda credite pentru finanţarea vinzărilor de • Benjamin Laureano Luna, preşedintele organizaţiei „Fron dă, numai în de condiţii, majoritatea presei vie-
mărfuri americane in cinci ţări socialiste: Bulgaria, Cehoslovacia, tul internaţional pentru drepturile omului* cu sediul la Ciudad de partamentul Mag- B neze menţionează interesul cu care
Polonia, România şi Ungaria. Această bancă, o agenţie a guvernu Mcxico, a declarat că reprezentanţi diplomatici ai S.U.A. din ţările dalena din Colum opinia publică aşteaptă rezultatele
bia, 58 la sută din
lui S.U.A., care acordă credite de garanţie pentru exportatorii amc- - Americii Latine recrutează foşti militari care să servească drept in numărul copiilor Congresului Partidului socialist.
structori pentru latino-amcricanii angajaţi ca „voluntari" in arma B
ricani, a extins programul său de credite şi asupra celor cinci ţâri de vîrstâ şcolară
ta americană. Aceşti „voluntari" latino-amcricani, a adăugat Luna,
menţionate ca urmare a hotârîrii Casei Albe de a dezvolta schim sînt în general înrolaţi in infanteria marină şi mulţi dintre ei tri nu frecventează P. STANCESCU
burile comerciale cu aceste ţări. In mesajul său asupra „Stării Uni mişi să lupte in Vietnamul de sud cursurile şcolare. Corespondentul Agerpres Ja
fl
Viena
C o l e g i u l u i a p ă ră rii a l N .A .T .O . d e
G a m a p re o c u p ă r ilo r g u v e r n e l o r
la Roma, c o m a n d a n t u l s u p r e m al
v e s t - e u r o p e n e la î n c e p u t u l a n u lu i lo rfei m ilita re a t la n t i c e , g e n e r a lu l
1067 e s le d e o s e b ii d e la rg ă : d e la Din evenimentele săptămînii a m e r ic a n L c m n itz e r , s-a p r o n u n ţa i
ip o te z a a d e ră rii A n g l i e i la Piala p e n tr u „ în tă rire a c o n ti n u ă a a lia n
.c o m u n ă la r e e v a lu a r e a relaţiilor
ţei" , iar s e c r e ta r u l g e n e r a l al
d in lr e F ra n ţa şi R.F.G. şi d e la r e N A T O., M. B ro sio , a a tra s a t e n
fo rm a s i s t e m u l u i m o n e la r i n te r n a c e z e la B o n n . D e sc h id e r e a sp re ..etapa r o m a n ă " a t u r n e u lu i c o n t i că „ n im ic n u im p lic ă a c c e p ta r e a ţia că „ lib e r ta te a d e a c ţiu n e a s t a
ţio n a l la în c e r c ă r ile d e r e o r g a n i F ranţa m a i c h e a z ă in tr -o o a re c a re n e n ta l al lid erilo r e n g le z i a fo sl d o m i n a ţ ie i a m e r ic a n e a su p r a e c o
za re a N .A .T .O.., tară p a rtic ip a re a măsură p ă ră sirea p o z iţie i v e s t- q e r - rnenllă să d e m o n s t r e z e e x i s t e n t a n o m i e i E u r o p e i o c c i d e n t a l e " a fo st te lo r m e m b r e a le N . A . T . O . e s l e s u
F ra n ţe i la in te g r a r e a m i/i/a ră . E m a n e a n te r io a r e o r ie n ta tă u n i l a t e b u n ă v o in ţ e i u n o r sta te m e m b r e a le — d u p ă p ă r e r e a z ia r u lu i „ F in a n cia l p u s ă o b l ig a ţiu n ilo r t r a t a tu l u i ", D e
x is tă o a re v r e o tră să tu ră c a r a c te ral s p i e S .U .A In le g ă tu ră cu a P ie le i C o m u n e lată d e A n g l i a . l o T i m e s " — a d re sa tă m a i m u lt F ra n p a rte d e a e x p r i m a s ig u r a n ţă d e
sin e , n o ile p r e s i u n i a m e r ic a n e e -
ristică in a p o r d a r e a c o n c o m i t e n t ă cea sta , c a n c e la r u l K ie s in g e r nu a tu şi s-a u ivii a n u m i t e dificultăţii. ţe i I n te r lo c u to r ii fr a n c e z i ş i-a u a-
a u n o r p r o b le m e atit d e v a r ia te ? e zita t ch io r să Iacă im p u tă r i g u Lid erii e n g le z i a u so /iciin l ca g a z n u n fa l in te n ţia d e a căuta să d is- x e r c ila te a s u p r a p a r te n e r ilo r sin i
N u m i t o r u l c o m u n al ie lu lu i In c a v e r n u lu i v e s t- g e r m a n p r e c e d e n t, d e le ita lie n e să le p r o m ită c o n c e c ea rn ă în d ă r ă tu l c e r e rilo r e n g le z e e d ific a to a r e p e n tr u t e m e r il e c e r c u
re sin t lra ia le p r o b l e m e le v e s l - e u - ' d e ş i m u lţi m in iş tr i şl-a u sc h im b a t dii in pt o b le m e le a g ra re şi ale p ă d e re s p e c ta r e a In te r e s e lo r l e g i rilor a tla n tic e In fa la a d ln c ir ii c r i
z e i d in N .A .T .O . Iar In c o n d iţiile
>op e n e a c tu a le II c o n s titu ie t e n d i n d o a r lo cu rile fn n o u l c a b in e i . R e stră rii rela ţiilo r s p e c ia le cu C o m - tim e " d a c ă g u v e r n u l la b u rist e s t e m a n ife s tă r ii te n d i n ţ e l o r c e n tr ifu g e
ţa loi m a i largă a statelor din E u p lic i n d a fir m a ţie i m in is tr u iui d e m o n w c a lth - u l, d a r g a z d e le ita lien e g a ta să se d e s p a r tă a tit d e m u lt d e
ro p a o c c id e n ta lă d e a sc ă p a sau e x t e r n e Ira n cez, p o tr iv ii că ru ia o r ie n ta r e a a m e r ic a n ă în c ll A n g li a d i n N . A T . O . e s l e m a i m u l t d e c it
R. P. ALBANIA. — Staţia de pompare din cîmpia Hoxhara, care m ă c a r d e a s lă b i c o n tr o lu l a m e „ dacă lu cru rile n u a u m e r s î n t o t să d e v i n ă u n p a r te n e r că ru ia P ia în d o ie ln ic ă e li c le n fa n o ilo r p r e s i
face parte din marele complex de lucrări de hidroamelioraţii. la c o m u n ă li v a p u te a la ce u n e le u n i ,.
rican. J n lr-u n a rtic o l in titu la t „De d e a u n a b in e tn lr e c e le d o u ă tărl.
cc se în d e p ă r te a z ă E u ro p a d e S t a n u fra n c e z ii s ln t d e v in ă ", n o u l Cronică c o n c e s ii c u c a r a c te r e c o n o m ic . D ife r ite le v iz it e şi f n t i l n i n i n te r -
o c c id e n ta le .n u s -a u so ld a t p in ă a
Pe d e altă p a rte, o c o n fir m a r e
te le U n ilc " , r e v is la „U . S. N e w s c a n c e la r al R.F.G. a d e c la ra t: ,.e- a a d e z iu n ii to t m a i la rg i a p a r t e c u m c u v r e u n r e z u lta t s p e c ta c u lo s ,
x istă , lără în d o ia lă , un s i m b u r e . d e
La închiderea ediţiei a n d W o r l d R e p o r t " scrie: „S ta te le a d e v ă r Itf a c e a s tă părere". R e p r e nu s-au p u lu l a n g a ja in n u m e l e n e rilo r d in Pia(a c o m u n ă la p o zi- d a r e le au s c o s in e v i d e n t ă c ă u tă r i
U n ite se g ă s e s c a c u m in s itu a t in
fn d ir e c fia m a n ife s tă r ii d e sin e s t ă
(<a Ira n c ez ă s-a în r e g is tr a t z ile le
z e n ta n ţii * n o u lu i g u v e r n v e s t - g e r
d e a n u se m a i p u te a c o m p o r ta in
E u ro p a d u p ă m e t o d e l e a p lic a te c u m a n şi-a u m a n ife s ta t in te n ţia d e tu tu r o r p a r te n e r ilo r că aceste d o a c e s te a la c o n le r i n t a c e lo r şase tă to a r e a fie c ă ru i sla l tn p arte.
le a n ţe v o r fi sa tis fă c u te . E v o c i nd
T o to d a t ă In c a d r u l t e n d i n ţ e i g e
% d c a n i in u rm ă . I m p u n e r e a m a i a d e z v o l t a re la ţiile c u to a te s t a s u g e s t i v c a r a c /e tu l lim ita i al „ e ta m in iş tr i d e /fnan/e d e la H a g a , La n e r a le d e p e c o n ti n e n tu l e u r o p e a n
a c e a s tă c o n fe r in ţă a fo st a c c e p ta t
te le si d e a n o r m a liz a re la ţiile cu
C am pionatul m o n d ia l d e p a r te a c o n d u c e r ii a m e r ic a n e are s ta te le ră să riten e, d e ş i a c e a s tă i n p ei r o m a n e " a tu r n e u lu i. „ T im e s " p u n c tu l d e v e d e r e Ira n c e z a su p r a d e lă rg ire a c o n ta c t e l o r d in tr e s t a
d e in lr u n ta l u n r e fu z c re scin d ..."
a p u b lic a t o c a ric a lu rd tn ca re II
te le d in d ile r ile r e g iu n i a le E u r o
n r e lu lu i a u ru lu i, a s u p r a m e t o d e l o r
te n ţie s-a m e n ţ in u t p in ă a c u m d o a i
S e fnrogis/reazd d e c i o in lr u n la r e
p re m ic rttl
ita lia n
tn iă tiş e a z ă p e
in tre S .U .A .. ca re d e fi n în că p o z i In d o m e n i u l d e c l a r a t i v i In d e c l a M o ro c a re se a d r e s e a z ă o a sp e ţilo r a co rd ă rii d e c re d it in te r n a ţio n a l, p e i s-a u în r e g is tr a t în această săp-
d e h a n d b a l a lu a t s f ir ş it ţii p u te r n ic e In d o m e n i u l econom ic, a su p r a v iz it e i la P ails, c a n c e la r u l e n g le z i: „ V ă d a (i d e s i g u r s e a m a dar c e r e r e a fr a n c e z ă d e a s e tre ce t ă m ln ă e v e n i m e n t e d e m n e d e c o n
raţia tă c u tă m ie r c u r i In B u n d e s la g
s e m n a t. P r e z e n fa d e le g a ţ ie i o f ic i
u in n o u la e ta l o n u l a u r şi d e a se
şi chiar p o litic şi a c ţio n e a z ă p e n
tru m e n ţ in e r e a N .A .T .O ., şi s t a t e K ie s in g e r a spus : „ C o la b o ra rea d o m n ilo r , că d e c i n d e x is tă T r a ta a b a n d o n a s i s t e m u l G o ld E x c h a n g e ate v e s t - g e i m a n e c o n d u s e d e c o n
STOCKHOLM 21 (Agerpres). — ţie s-a clasat pe locul trei inlrînd în le ca re s e o r ie n te a z ă sp re e x p r i n o a stră c u F ra n ţa , a le cărei In ie ii- tu l d e la R o m a (d e c o n s titu ir e a S t a n d a r d a Jost amlnată pentru silie r u l d e a m b a s a d ă W i c k e r t la
P ielei c o m u n e ) to a te d r u m u r ile d u c
Teri, la Vasteras, a luat sfîrşit cea posesia medaliei de bronz. In ulti m a r ea u n e i p o z iţii d e sin e s t ă t ă (// p a ş n ic e nu pot fi p u se la î n sp re Paris". I n ir -a d e v ă r , c a rte a cea c o n fe r in ţa F o n d u lu i M o n e la r I n P ta g a , c o n tr a c t u l s e m n a t d e lirm a
de-a 6-a ediţie a campionatului mon mul meci, handbaliştii români au în toare. d o ia lă d e n im e n i, tr e b u ie să d e m a r e a v iito a r e i le g ă tu r i a A n g lie i te r n a tio n a l, c a re în c e p e s ă p tă m i- Ira n c eză „ R e n a u lt" p e n tr u c o n
dial masculin de handbal, competiţie trecut cu 21-19 (8-11) după prelun In a c es t c o n t e x t , p o ziţia F rânte m o n s tr e z e v e c in ilo r n o ş tr i răsărl- cu P ia la c o m u n ă d e p in d e d e r e na v iito a r e la L o n d ra . s tr u c ţia u n e i u z i n e d e a u to m o b ile
care timp de 9 zile a polarizat aten giri, echipa U R S S în d r e p ta tă sp re a fir m a r e a u n o i te n i d o r in ţa n o a stră c in s tită d e a z u lta te le c o n v o r b ir ilo r lid e rilo r e n Dacă p e p la n u l re la ţiilo r stric te in U n g a r ia , ca şi v iz it a m in is tr u lu i
ţia amatorilor de sport din lume. La In decursul jocului s-a remarcai p u n c te d e v e d e r e p ro p r ii se bucu gă si so lu ţii In p r o b l e m e le u r g e n te g le z i c u c e l fr a n c e z i. In tre s ta te le v e s t - e u r o p e n e p o s i b i d e e x t e r n e a l O la n d e i, L u n s, in
actuala ediţie titlul de campioană Gruia care a înscris 12 puncte. A ră d e o în ţe l e g e r e tot m a i largă. care m a i e x is tă in tr e n o i". lită ţile .d ip l o m a ţ i e i a m e r ic a n e d e a R o m â n ia sa u a p r o p ia ta v iz it ă a
mondială a revenit echipei Ceho fost utilizat următorul'lot: Penu, R e a n im a r e a tr a ta tu lu i I r a n c o -v e s t- Pe c a le n d a r u l tn ttln ir ilo r In te r- P rim u l m in is tr u e n g le z şi-a p r e I n te r v e n i d ire c t d e v i n — tn c i u m in is tr u lu i d e e x t e r n e al R o m â n ie i,
slovaciei care în finală a învins cu Gaţu, Moser. Gruia, Oţelea, Costa- g e r m a n , d e p ild ă , e s te lu ată In a c c id e n ta le , v iz ita lâ cu tă d e p r i gătit b a g a ju l d e a r g u m e n t e p e n da t n llu e n le i p e c a re S .U .A . c o n t i C o r n e liu M ă n e s c u , în B elg ia , c o n
scorul de 14-11 (8-6) echipa Danemar che II, lacob, Nîca, Coran şi Gu- c o n s id e r a r e d u p ă v iz ita ta Parts m u l m in is tr u e n g le z W i l s o n şl m i tru a sa tis la c e îm p o tr iv ir e a fr a n n u ă să o e x e r c i t e — tot m a i a n e firm ă că Id e ea c o la b o r ă r ii d in tr e
cei, revelaţia acestei competiţii. nesch. a c a n c e la r u lu i K i e s in g e r şi a m i n istru l d e e x t e r n e G. B r o w n la R o c e z ă fa fă d e p r im ir e a „ u n u i cal v o io a s e , in s c h im b p e p la n m ili to a te s ta te le E u ro p e i c iş tig ă lot
Handbaliştii cehoslovaci au domina* Clasamentul final al campionatu n is tr u lu i d e e x t e r n e W. B ra n d l In m a s-a în s c r is ca u n „start" al t a tro ia n " a m e r ic a n in P iala c o m u n ă , tar, S ta te le U n i t e a c ţio n e a z ă v i g u m a i m u lt te r e n .
Jocul datorită paselor rapide care au lui mondial: 1. Cehoslovacia; 2 Da b a za u n o r e fo r tu r i d e în ţe le g e r e to n ă rilo r e n g l e z e in v e d e r e a a d e D ecla ra ţia tă cu tă d e H. W i l s o n la ros p e n tr u a s a l v a ce a m a i ră m a s
surprins deseori apărarea daneză. nemarca; 3. România; 4. U.R.S.S ; 5. m a i c u p r in z ă to a r e a p o z iţie i fr a n rării A n g li e i la Piaţa c o m u n ă . D eşi sfirşitu l in i r e v e d e r ilo r d e la R o m a d in b lo c u l N .A .T .O. La s e s iu n e a Z. FLOREA
Reprezentativa României, câştigă Suedia; 6. R F. Germană; 7. Iugos
toarea trofeului la cea de-a 5-a edi lavia; 8. Ungaria.
conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. Tiparul i întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 10 086
Redacţia şl administraţia ziarului str, Drv Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 2317, 8317. Taxa plătită în numerar,
\