Page 69 - Drumul_socialismului_1967_01

PROLETAR] DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA I
Susţinută activitate
$
p a g in a 2 în comerţul exterior

Prima lună a anului s-a caracterizat importul a 200 tone silico-mangan,
prtntr-o susţintă activitate în comer­ 500 tone tablă dccapată, 200 lone ta­
ţul nostru cu alte ţări. lată cfleVn blă sublire laminată la cald, 2 600
„H A I S A D A M din ultimele noutăţi : lone ţevi de construcţii şt 1.560 to­
Un nou lot de aproape 100 de trac­ ne oţel şi profile.
toare de tipurile U-450, U-520 şi U-650 Pe de altă parte, în portul Con­
a fost livrat de întreprinderea româ­ stanţa au sosit de curind 7.700 tone
nească de comerţ exterior „Auto- laminate şi 2.800 tone antracit din
M IN A Traclor" in Ilalia. Libia, Olanda şi diverse ţări, 1.600 tone celuloză din
Spania. O altă întreprindere .Metal- S.U.A., 1.100 tone bumbac puf din
import" a stabilit noi aranjamente Siria, 2.900 tone peşte congelat din
comerciale de exporl-iraport: cu o R. P. Chineză, 2.000 tone portocale
firmă italiană a contractat vînzarea din Izrael, 950 lone cafea boabe din
ANUL XIX. NR. 3752 MARŢI 24 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI C U M I N A U ' a 10,000 tone lingouri de otel, (ar cu Brazilia.
firme din Elveţia, Franţa, R.F.G. si
Italie a perfectat tranzacţii privind (Agerpres)

CE SCOT IN EVIDENTA
Poporul nostru cinsteşte în fiecare Kogălniceanu în 1857 : «Unirea prin­ unea forţelor unioniste, la ideea uni­
an la 24 Ianuarie, amintirea scumpă cipatelor intr-un singur stat — arăta rii. Teama că unirea ar putea să le
a luptei înflăcărate a maselor popu­ el — este firească, legitimă şi neapă­ primejduiască interesele lor de cla­
lare. a elementelor progresiste pen­ rată, pentru că in Moldova şi Vala- să, a făcut pe mulţi boieri să devină
tru unirea Ţării Româneşti cu Mol­ hia sintem acelaşi popor, omogen, i­ anliunionişti înverşunaţi.
dova, eveniment care a marcat pu­ dentic ca nici unul altul, pentru că Lupta poporului român pentru în­
nerea bazelor statului naţional ro- avem acelaşi început, acelaşi nume, făptuirea unirii, poziţia favorabilă a
min, constituind un prim pas pe ca­ aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi unor puteri europene (Franţa, Rusia,
lea făuririi unităţii naţionale. istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi Piemont) precum şi simpatia de care ALE COOPERATIVELOR AGRICOLE
Unirea principatelor a răspuns u­ instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, s-a “bucurat în rîndul forţelor demo­
nei necesităţi istorice, fiind rezulta­ aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, cratice din ţările europene, ,au de­
tul firesc al evoluţiei seculare a po­ aceleaşi trebuinţe de îndestulat, ace­ terminat Congresul de pace de la Pa­
porului român, urmarea acelei «lu­ leaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri ris din 1856 să adopte o hotărî re
crări a veacurilor" cum spunea ma­ in trecut, acelaşi viitor de asigurat care prevedea ca poporul român să
rele Bâlcescu. şi în sfirşit aceeaşi misie de împli­ fie consultat în privinţa unirii. Cîte
Veacuri de-a rîndul Ţările romane, nit". un Divan ad-hoc pentru Moldova şi Cauze ale nivelului scăzut al recoltelor
formate ca state feudale de sine stă­ Purtătorii cei mai bolăiîţi ai ideii Ţara Românească, in care intrau re­
tătoare, au fost, datorită condiţiilor unirii erau masele populare. In spe­ prezentanţi ai tuturor claselor socia­
în care s-au dezvoltat şi a diverşi­ ranţa că unirea va şterge toate ne­ le, urmau să se pronunţe asupra vi­
lor factori care au acţionat, forma­ dreptăţile, masele populare s-au a- itorului celor două ţări. «Satul nostru este situat într-o zonă tre. Mă refer în primul rînd la fap­ cereale păioase. Cultivind griul In
ţiuni statale separate. Deşi poporul vîntat cu toată energia şi însufleţi­ In cele două principate, după Con­ deluroasă, spunea în euvîntuJ -său tul câ dispunem de condiţii care astfel de condiţii, unde terenul era
român a luptat cu eroism împotriva rea lor în luptă şi i-au asigurat vic­ gresul de la Paris, s-a intensificat cooperatorul Aron Munteanu din permit obţinerea unor recolte mai sărac in elemente nutritive, produc­
cotropitorilor, Ţările Române, mai a- toria. mişcarea unionistă. Masele populare brigada Măgura, aparţinătoare co­ bune decît cele din anul trecui. To­ ţia medie la hectar a fost de numai
Ics din cauza despărţirii lor, au şi intelectualitatea înaintată au operativei agricole din Jeledinţi — iul depinde însă de organizare. 1.111 kg.
putut fi subjugate de imperiul desfăşurat prin viu grai sau prin cu prilejul adunării generale pentru Dar, consiliul de conducere din co­ Tot din cauza amplasării necores­
otoman. Această*dominaţie străi­ scris o adevărată bătălie pentru dare de seamă şl aprobarea planu­ operativa noastră nu s-a preocupat punzătoare s-a realizat o recoltă scă­
nă, dublată de cea a boierilor in lui de producţie. Cu toate acestea noi suficient pentru a face amplasarea şi zută şi la cartofi. Evident, la acets-
interior, a frînat .dezvoltarea Unire. Uneltirile reacţiunii şi in­ am realizat producţii bune, Aşa cum repartizarea din timp a culturilor pe ta a contribuit şi sâinînţa degenera­
economică şi socială şi însuşi pro­ tervenţia reprezentanţilor Turciei arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în brigăzi şi familii de cooperatori. tă, care trebuia schimbată.: Intrueît
cesul de închegare a naţiunii ro­ şi Austriei in problema unirii, nu cuvîntarea la Plenara CC. al P.C.R. Rezultatul a fost concretizat în ni­ cultura cartofilor nu a fost reparti­
mâne. ,. ... ; . au putut împiedica divanurile ad- din 21-23 decembrie 1966, în.coope­ velul scăzut al producţiilor". zată pe familii de cooperatori decît
Deşi trăiau despărţiţi îh trei ’ hoc, la care participau pentru pri­ Reparaţiile ce se efectuea­ rativele agricole din zone de deal nu - Referindu^se la problema ampla­ la recoltat, prăşitul s-a' făcut cu
mari grupuri şi făceau parte din ză la -atelierul mecanic de mare inlîrziere, ceea ce a contribuit
ma dală în istoria noastră repre­ la E. M. Teliuc sint apre­ condiţiile naturale' împiedică "buna sării culturilor,' tovarăşul Remus la diminuarea recoltei medii la hec­
trei state, limba comună, obiceiu­ Burduş, arăta că nu a existat sufi-
zentanţi ai ţărănimii, să exprime ciate de mineri. Munca desfăşurare a. activităţii, ci lipsa în tar.
rile asemănătoare le dădeau ro­ strungarului Iulian Riviş „cieplă preocupare din partea consi­ Cu întîrziere a fost repartizată şi
dorinţa de nestrămutat către u­ organizare şi îndrumarea lor! spre liului de conducere al cooperativei
mânilor conştiinţa că au acelaşi (în fotografie) îşi spune şi cultura de porumb pe .familii de co­
nire a poporului. Conferinţa de ramuri ce pot asigura o producţie , pentru a însămînţa griul după plan­
trecut, aceeaşi obirşie şi, fără în­ ea cuvînlul cînd este vor­ ridicată şi venituri mari. Aceasta se operatori Ca urmare, pe 15 hectare
la Paris din august 1858 a marilor ba de. calitate.. te bune premergătoare, sau de a fer­ cultura s-a compromis din cauza ne-
doială, acelaşi viitor. potriveşte pe deplin şi unităţii noas­ tiliza terenul acolo unde urma după executării la timp a lucrărilor de în­
. Conştiinţa unităţii de neam şi lim­ Ţăranii sprijineau unirea deoarece puteri a refuzat populaţiei din prin­ treţinere. Aceasta a contribuit la
bă a poporului român s^a precizat sperau că o dată cu ea vor scăpa de cipate dreptul la unire, adoplînd o scăderea producţiei medii pe coope­
lot mai limpede începînd din seco­ şerbie, vor primi pămînlul la care convenţie prin care noul stat avea rativă care putea fi cu mult mai
lul al XlX-lea, pe măsura adîncirii năzuiau de secole Aceste speranţe să se cheme Principatele Unite ale mare de 1.843 kg. la hectar.
procesului de descompunere a feuda­ sint clar exprimate de deputatul clă- Moldovei şi Valahiei, fiecare dintre
lismului şi a dezvoltării capitalismu­ caş in Divanul ad-hoc al Moldovei, ele urmînd să-şi aleagă * domnitor, .La întreţinerea culturilor şi mal
lui în Ţările Române. Pe la jumăta­ Moş Ion Roată: «...dorinţa cea mai guvern şi adunare legiuitoare separa­ F.D.P, ales a celei de porumb o contribu­
ţie însemnată sint datori să o aducă
tea secolului trecut devenise clar mare e s te căderea boierescului... te. Ceea ce n-au admis însă repre­ şi mecanizatorii, spunea cooperatoa-
pentru toţi că numai unit, poporul Voim să scăpăm, voim să ne râscum- zentanţii marilor puteri în confe­ rea Sidonia Beca. De aceea, consider
nostru putea să-şi cîştige indepen­ părâm din robia in care sintem... să rinţa de la Paris, au realizat masele
denţa şi să meargă pe calea progre­ nu mai fim ai nimănui, să fim nu­ populare v care, prin lupta lor în­ că ar fi bine ca pentru-acest an su-
praţele însâmînţate mecanizat să fie
sului pentru a-şi cuceri şi el un nu­ mai ai ţârii şi să avem şi noi o flăcărată, au înfăptuit, la 24 ianua­ întreţinute de S.MT. AtnreuşLpe a-
me, o faimă şi dreptul sfînt de a se ţară". rie 1859, Unirea Ţărilor Române sub ceaslă cale să scurtăm perioada de
bucura de munca Ini, de libertatea Alături de-masele ţărăneşti au un singur domnitor — Alexandru • prăşit, să facem lucrări de' calitate
lui, de fericire. luptat cu însufleţire păturile sărace Ioan Cuza.
ale oraşelor lucrătorii, calfele şi Unirea principatelor a avut un mal bună şi să ne ocupăm şi de alte
Ideea unităţii naţionale a fost ex­ meşteşugarii din ateliere — dornici puternic ecou în rîndurile populaţiei munci ce trebuie executate în coo­
primată cu tărie de exponenţii cei dc reforme şi libertăţi democratice. din Transilvania, contribuind Ia in­ perativă".
mai înaintaţi ai revoluţiei din 1848, Fund interesată în crearea unei tensificarea mişcării de eliberare so­ Am amintit doar cîteva din proble­
deşi n-a constituit o revendicare ofi­ largi pieţe interne şi dorind să parti­ cială şi naţională. Forţele progresis­ mele dezbătute în cadrul adunării
cială a acestei revoluţii. Marele re­ cipe activ la conducerea statului, te de aici — ţărănimea, orăşenimea, a i n generale a cooperatorilor din Jele­
voluţionar democrat Nicolae^ Băl- burghezia sprijinea lupta pentru u­ partea înaintată a burgheziei'şi- in­ m 0 i a t i v c dinţi. Ele scoţ înxevidenţâ necesita­
cescu mîlilind pentru unire arata că nire Elementele mai avansate şi mai telectualitatea — şi-au manifestat tea ca în acest an consiliul de con­
puterea Principatelor Române stă în apropiate de masele populare — Mi­ entuziasmul pentru.înfăptuirea actu­ Vinerea este una din comunele s-au amenajat pesle 1000 m p. spaţii scripţiile Rafilei Comănescu $i Măriei ducere sâ-şi perfecţioneze stilul de
„solidaritatea tuturor românilor, în hail Kogălniceanu, Vasîle Alecsan- lui, de la 24 Ianuarie. mari ale raionului Orăştie Cine nu .verzi,, s-au desfundat şanţurile pe o Sainoîlescu cînd le-au desemnai can­ muncă'. Se impune o grijă deosebită
unirea lor într-o singură naţie". Ma­ dri, Alexandru Ioan Cuza, Coslache Sentimentele românilor ardeleni a trecut de doi ani pe aici, Tămine lungime de 4000 m.l. Valoarea lucră­ didate în alegerile de deputaţi pen­ pentru organizarea temeinică a mun­
sele populare din Transilvania, in a­ Negri, C. A. Roselti, D. Bolinlineanu şi-au găsit expresia în cuvintele ros­ oarecum surprins de noua înfăţişare rilor efectuate de cetăţenii dîn Vine­ cii. De aceea, amplasarea şi reparti­
dunarea de la Blaj din mai 1848, — legau de unire şi înfăptuirea unor tite de Timotei Cipariu: «Simţul na­ a localităţii Nu te impresionează nu­ rea prin muncă patriotică se ridică tru sfatul popular comunal. Spiritul zarea culturilor pe briigăzi şi fainjlii
lor de.iniţiativă, exemplul personal
prin cunoscutul strigăt „VREM SA reforme interne, printre care refor­ ţional s-a deşteptat in toată români- mai casele mari, spaţioase, construi­ astfel la 414.000 lei. In acest an, ei de cooperatori să se facă din vreme.
NE UNIM CU ŢARA" revendicau şi ma agrară. O parte a burgheziei, le­ mea. Naţiunea romană a venit la te în ultima vreme, sau gardurile bi­ şi-au propus să continue acţiunea de hărnicie ce l-au oferit în acţiu­ Aceasta va permite respectarea pla­
ole unirea cu fraţii lor de peste Car- gată prin interesele economice de conştiinţa poziţiunei care i se cuvi­ ne îngrijite, aliniate, ci aspectul nou, de înfrumuseţare a comunei. Vor mai nile anului .trecut,, le întăreşte con­ nului de fertilizare şi .executarea lu­
vingerea că vor fi sprijjnite în con­
paţi boierime, şi temindu-se de lupta re­ ne intre naţiunile Europei: ea va atrăgător al străzilor c e 1 te fac să fi construite încă 5000 m.p. trotuare tinuare pentru înfrumuseţarea co­ crărilor de întreţinere la timp.
După înfrîngerea revoluţiei, ideea voluţionară a maselor, urmărea prin face toţi paşii cuveniţi pentru a o­ crezi că te afli intr-un orăşel. Tro­ şi o şcoală nouă, vor fi plantaţi 1 000 munei, că îşi vor dărui întreaga ca­ In scopul înfăptuirii j sarcinilor de
tuarele, spaţiile pentru zone verzi şi
unirii devine problema primordială unire doar realizarea unui stat care cupa această poziţiune cu demnita­ flori de pe marginea trotuarelor, po­ pomi şi arbuşti'ornamentali, se vor pacitate de muncă rezolvării cu com­ producţie stabilite penjtru acest an,,
în viaţa socială a Moldovei şi Ţării să fie pus în slujba intereselor ei de te... Am început a ne elibera patria, amenaja noi zone verzi. petenţă a treburilor obşteşti. cooperatorii din Jeleditoţi au.adoptat
clasa, opunîndu-se reformelor demo­ am început a ne elibera limba. Am mii şi arbuştii ornamentali dou un Aşa s-au gîndit cei din circum­ - ....................... I. CIOOANU un plan de măsuri î n ‘-.care se pre­
Româneşti. cratice. O parte a boierimii, dorind Prof. IOAN N. ANDRITOIU aspect nou comunei, aspect pe care vede printre altele ca,! pe,'lingă o
Necesitatea unirii principatelor a sa şi menţină poziţia dominantă şi în nu se poate să nu-1 sesizeze trecă­ amplasarb judicioasă’ a culturilor, să
fost temeinic argumentată de Mihail noul stat unitar, a aderat, sub presi- torul. Toi ceea ce face să arate co­ se aplice peste 100 tone îngrăşăminte
(Continuafe în pag. a 2-a) muna mai frumoasă este creat de ce­ chimice, cantităţi sporite 'de gunoi
tăţenii de aici, vrednici şi pricepuţi de grajd, iar lucrările de întreţine­
gospodari. Anul trecut ei au primit re a culturilor să se realizece la un
I giune în munca patriotică de înfru­ nivel calitativ superior faţă .de anul
diploma de comună fruntaşă pe re­
I
. .>■
■
trecut.
Constructorii şi oţelarii I Manifestări museţare şi gospodărire a satelor. de suficiente resurse pentrjj a face
Cooperatorii din Jeledinţi dispun
.. Se discuta de mai multă vreme
acţiuni concrete s-a trecut însă de-a-
a culturale închinate problema construirii de trotuare. La ca in acest an niveluţ) producţiilor
să sporească simţitor. Pentru aceas­
bia în primăvara anului trecut. Câ-
Hunedoarei au obţinut Unirii tre sfirşilu! lunii ianuarie, coopera- drumarea şi sprijinul organizaţiei de
conduceri, sub în­
ta. consiliul de
toarea Rafila Comănescu avea înlîl-
a nire cu cetăţenii din circumscripţia partid, trebuie să militeze pentru o
mai bună organizare a muncii încă
nr. 19. In calitate de deputată ea a de pe acum se impune 'repartizarea
Q Teatrul de Stat „Valea Jiului"
un nou succes a prezintă azi. pe scena Casei de cul­ adus in discuţie problema trotuare­ terenurilor pe familii, pregătirea cu
lor. Oamenii au fost de acord. Ace­
temei a campaniei agricole de pri­
tură din Petroşani, piesa lui V. A-
lecsandri .Cuza Vodă". eaşi problemă au discutat-o apoi şi măvara.
cetăţenii din celelalte circumscripţii
a • La clubul muncitoresc din Gu- electorale. Toţi şi-au exprimat dorin­ A. POTOPEA
rabarza are loc azi simpozionul «Li­ ţa să înceapă lucrările chiar din pri­
<Hen d ife re a Lui 3 teratura şi Unirea Principatelor", măvară.
urmat de un concurs „Cine ştie, răs­
Pe la jumătatea lunii aprilie, oa­
punde" pe aceeaşi temă.
Simpozioane intitulate .108 ani de menii au primit cantităţile de ciinen»
la Unirea Principalelor Române" cerute. Fraţi) Benone şi Nicolae Ra­ ACTUAUTAU
Vreme de peste 6 ani, cuptorul cătuit, bucată cu bucată, camere­ vor avea loc astăzi în sala „Aria" du, Crăciun Bobolea, Nicolae Uri-
tescu şi. a iţi ţărani cooperatori, s-au
nr. 3 de la nou* oteterle a Hu­ le de zgură şi cele regeneratoare. din Deva şi la Casa raională de cul­ dus primii la gară să descarce, ci­
tură din Sebeş. Simpozioanele vor
nedoarei, a produs metal la nive­ Cînd au fost gata, după zile şi a fi urmate de program artistic (la mentul. Curind s-au apucat de. lu­
lul stabilit atunci —~*cîte 180-250 nopţi de luptă cu timpul, s-a dat Deva) şi de filme documentare (la cru. Cei care lansaseră iniţiativa, au HUNEDORENE
de tone la fiecare şarjă. Alăturat comanda. Sebeş). fost primii care au terminat. - .
fiind marilor cuptoare, oţelarii, Comanda ofensivei finale. Ca­ a 0 In şase localităţi din Valea Jiu­ In timp ce în altă circumscripţie
cercetătorii şi proiectanţii s-au merele de zgură şl regeneratoare lui — Lonea, Petrila, Vulcan, Paro- se mai lucra încă, . în circumscrip­ Lucratorii din • gospodăriile a-
de chibrituri şi aşezate la locul a
gîndit că pe vatra lui .trei" se au fost luate pe sus ca nişte cutii şeni, Lupeni. Uricani — formaţiile ţia deputatei Maria Samoilescu s-a grlcole de stal desfâşoarăio activi­
pot obţine cantitătl sporite de o­ artistice ale cluburilor vor prezenta născut o altă iniţiativă. Intr-o dimi­ tate susţinute în vederea; creşterii
tel. De aici si plnă la ideea unul lor. A venit apoi rlndul cupto­ programe artistice închinate Unirii. neaţă, în faţa casei-ei au apărut flori cantităţilor, de produse, livrate
dublu ,C3" n-a (ost decît un rului propriu-zis. Peste 600 de to­ ■ • Biblioteca regională din Deva plantate pe marginea trotuarului. pentru consumul populaţiei; ^ ■
pas. ne de construcţie metalică. Două organizează in sala de .şedinţe a Vecinele au făcut şi ele la fel.-Nu- Ca . o/mare,, pină acum aceste
5i pasul s-a făcut. La .trei" se macarale, dirijate ca înlr-o orches­ P.T.T.R. din localitate o seară lite­ peste mult timp. ţoale trotuarele din unităţi au livrat peste-' sarcinile
vor putea obţine şarje de cîte 400 tră de inaltă perfecţiune, şi-au a rară cu tema „Unirea în literatura comună aveau flori plantate pe mar­ dc plan cantîteti însemnate-
tone fiecare. S-a trecut Io proiec­ sincronizat mişcările, ritmul, au şi arta românească". O seară literară gine, iniţiativa fiind îmbrăţişată şi produse agroalimentere; prinţţe
tare. la analiza profundă a mo­ apucat de capete cuptorul şi l-au închinată Unirii va avea loc aslăzi de cetăţenii din celelalte circum­ care amintim 130 -lil -lapte sî 43
dalităţilor de reconstrucţie. Con­ purtat prin aer spre locul de des­ a şi la Casa raională de cultură din scripţii Anul trecui s-au mai plantat- lone carne. De asemenea^*'s^au,.li­
cluzia Iniţială era descurajatoare. tinaţie, incet şi sigur, după co­ Alba lulia. 400 de pomi şi arbuşti ornamentali, La săniuş pe covorul alb al iernii. vrat peste fl66:000 oua.
Un cuptor de 400 de tone poale menzi cu desăvîrşire precise, spre
fi ridicat în cel mai puţin 8 luni locul de odihnă activă. Fapta ră- a
de muncă intensă. Timp în care mine anonimă, pentru că din .ne­ Duminica, locuitorii 1 comunei
„C3“ ar fi dat un mare volum glijenta" celor care au urmărit-o Rapoltul Mare, au urmărit un bo­
nu se poate şti nici azi care sint a
de produclie. Cum să fie Insă camente similare din import. Astfel, gat program artistic prezentat de
îndeplinită această sarcină in nu­ eroii acestui transport inimagina­ Garanţii ale sănătăţii solicitatul Rowatinex, folosit în li­ formaţia de teatru din comuna
tiază renală este înlocuit cu Renogal;
mai 68 de zile 7 bil. a Agozolul rivalizează cu SegontinuJ Sintandreî. De un frumos succes
Siderurgiştii şi constructorii au Certitudinea există. Suprastruc­ Durata medie de viaţă, morbidita­ ţiuni, in anul trecut au ajuns la so­ etc... s-a bucurat piesa «Piatra din ca­
venit insă cu Idei originale. El au tura lui .trei" a ajuns cu bine tea, mortalitatea infantilă sint cu­ licitanţi medicamente in valoare de Combaterea evenlualefor epidemii Medicamentele, factori ce contri­ să". Dintre artiştii amatori, cei
propus dezlănţuirea unei redutabile pe locul ei, fără a cauza nici cel a vinte care, luate separat, nu înseam­ 72.000.000 lei, — ne-a declarat inter­ este asigurate prin existenţa unui buie la menţinerea organismului în mai talentaţi s-au dovedit a fi
ofensive pentru demolare, conco­ mai' neînsemnat prejudiciu pro­ nă prea mult, dar care, intr-un anu­ locutorul — iarŢ>entru anul în curs stoc sporit de medicamente. Pentru perfectă slare de funcţionare, ajung tinerii Lia Munteanu, luja Chiri-
mitent cu desfăşurarea de amploa­ ducţiei. Zidarii şamolori s-au mit context., exprimă indicatori de vor apăra sănătatea oamenilor me­ o eventuală epidemie de gripă, de la cetăţeni prinşi# farmacii şi peste IA şi Ioan Bocan care şi-au inter­
re a lucrărilor de montaj. Sub apucat de lucru şi in cel mai a longevitate, de scădere a numărului dicamente in valoare de 73,380.000 140 puncte farmaceutice, deservite pretat roiurile cu multă dezinvol­
conducerea inginerilor Constantin scurt timp au dat' olelarilor in îmbolnăvirilor, de spor natural al lei. Din această sumă, numai antibio­ de 165 farmacişti şi un mare număr tură. Constantin Aoane — co­
Dan, Cornel Deheleanu,' GavrilA primire noul cuptor. Graficul în populaţiei. ticele şi vitaminele reprezintă de cadre medii Asigurarea celor bol­ respondent.
Pocola şl Alexandru Toma, echi­ tocmit la început, a fost depăşit i Una din căile prin care se ajunge 19.489000 lei. navi cu medicamente diferite, cu o
pele dirijate de Emanoil Toma. cu două zile, timp in care oţelarii la aceste atribute ale sănătăţii, este Se şpune câ limbajul cifrelor este bună eficienţă terapeutică, este o ga­
Ernest Raker ş i . Iosif Rîmba au stăpinl pe nou] cuptor pot să ela­ prevenirea şi tratarea diferitelor boli rece: dar acest limbaj tradus în mă­ ranţie eă toate eforturile depuse de
boreze cel puţin 1.000 de tone de i
demolat la înaltă temperatură cu ajutorul produselor farmaceutice. surile luate de partid şi guvern pen­ lucrătorii din domeniul sanitar, ală­ Constructorii de locuinţe din o­
peste 400 de vagoane de zidărie otel în plus. Această acţiune, la nivelul regiunii, tru creşterea capacităţii de muncă a turi de cei din reţeaua de desfacere raşul Deva s-au intîlnit sîmbătA
este asigurată de Oficiul farmaceu­
refractară. Echipele conduse de ...Preluînd slafola constructori­ 1 oamenilor înseamnă mai multe braţe a medicamentelor îşi vor atinge sco­ scara la clubul sindicatelor, unde
Carol Balint, Victor Magorca. lor de la .C3", maiştrii Ştefan tic regional, prin intermediul farma­ încordate pe mistria constructorilor pul nobil — apărarea sănătăţii omu­ Comitetul U.T.C. din cadrul
Gheorghe Bodea, Ion Şava, au .dă ŢriDşa, Aurel Slanciu şi Tiberîu ciilor şi punctelor farmaceutice.' In socialismului. lui. T.R.C.H. a organizat o searâ dis­
rimat" nu mai puţin de 1.300 to­ Sinea, au asigurat pornirea cup­ t problema aprovizionării şi desfacerii O însemnată parte din aceste me­ Sint create şl se vor dezvolta pe tractivă dedicată fruntaşilor şi e
med:carnenl.elor, nc-am adresat to­
ne de construcţii metalice. In nu­ torului în cele mai bune condi- varăşului farmacist Constantin De- dicamente se eliberează gratuit pen­ exemplu, aprovizionarea s-a făcut mai departe condiţiile pentru trata­ videnliatilor în producţie pe a
tru copii, elevi, studenţi şi anumite
mai 6 zile, vechiul cuptor a dis­ li un i. Aceşti oameni îşi pun sem­ lagreaca, director al O.F.R., care ne-a categorii de pensionari, fapt'ce ex­ cu toate produsele medicamentoase rea afecţiunilor de tot felul, pentru nul (966.
părut pînă la fundalii. nătura definitivă pe actul de naş­ i relatat cîteva aspecte ale acestei ac­ primă o dată mai mult, grija pro­ necesare. a da ţârii oameni sănătoşi care sâ-şi Cu acest prilej s-a prezentat
De remarcat faptul câ 17 produse
A urmat apoi refacerea. Con­ tere al cuptorului nr. 3, care ieri tivităţi. fundă a statului nostru faţă de ocro­ noi, româneşti, puse la dispoziţia su­ aducă din plin contribuţia la înflo­ conferinţa .Unirea Principatelor
structorii de la LC.S.H. au asam­ a dat prima şarjă. Pentru tratarea diferitelor afec­ tirea sănătăţii oamenilor muncii. ferinzilor înlocuiesc cu succes medi­ rirea patriei noastre socialiste. Române" şi un bogat program ar
blat intr-un loc ferit întreaga su­ a N. STANCIU tistic.
prastructură a cuptorului. S-au al­ AL, VAS1U