Page 7 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3736

Agenda
EDUCAREA TINERETULUI,

lucrărilor
SARCINĂ M AJORĂ

agricole
A ORGANIZAŢIILOR U. T. C

Perioada 1 la 15 ianuarie
Prin natura vîrstei, ti­ partid care le-a vorbit educative pe care o des­ noutăţi din toate sferele Deşi ne aflăm în miez de iarnă,
nerii sint tentaţi sâ-şl despre realizările oame­ făşoară multe organiza­ de activitate, incepind pe agenda lucrărilor agricole se
găsească preocupări care nilor muncii din regiune ţii U.T.C. din raioanele de la cele ştiinţifice pî­ înscriu acţiuni importante ce nu
le aduc mal multe sa­ şi raion, după care a ru­ amintite. nă la normele de con­ suferă amînare.
tisfacţii. *ţ lat un film documentar duită morală in familie
Satisfacţiile Ibr nu sînt pe tema pusă in discu­ şi societate Şi-apoi, a­ In cultura mare
limitate însă numai la ţie. Unii dintre ei au a­ cestea nu pot fi prezen­
activitatea din procesul flat atunci lucruri noi, De ce „au apus“ tate numai prin expu­ — Se face controlul semănătu­
de producţie. Aşa cum alţii şi le-au reamintit neri, ci şi prin alte for­ rilor de toamnă prin luarea de
le cere virsta, tinerii îşi ori şi le-au aprofundat me ca: întrebâri-răspun- probe monoliţi după care se de­
caută Izvoare multiple — Tot aici, precizează serile pentru suri, discuţii libere, con­ termină procentul de viabilitate a
ale unor noi satisfacţii, tovarăşul C. Purcileanu, cursuri etc plantelor. Măsura este necesară
mal ales în timpul lor activist al Comitetului Cit priveşte dansul, şl mal ales atunci cind temperatura
liber. Dar aceste căutări regional U.T.C., a avut tineret aici mai sînt încă multe aerului scade sub minus 20 grade.
trebuie dirijate de că­ loc şl faza raională a de învăţat. Ţinuta vesti­ Aceasta va permite stabilirea
tre organizaţiile U.T.C. concursului «Cine ştie, mentară, modul de a in­ complexului de lucrări agrotehni­
într-o anumită direcţie cîştig.V pe tema: «Mo­ Am arătat pînă acum vita fata la dans, tehni­ ce ce trebuie aplicate.
pentru ca tinerii să în­ mente din istoricul re­ doar cîteva spicuiri din ca dansului (şi mai ales — Alunei cînd la suprafaţa se­
veţe numai lucruri folo­ giunii Hunedoara**. Bun acţiunile întreprinse în a celui modern), sînt lu­ mănăturilor bălteşte apa proveni­
sitoare pentru ei. Care prilej, atit pentru con­ raioanele Brad şi Orăş­ cruri fireşti pe care ori­ tă din topirea zăpezii sau ploilor
sînt aceste direcţii? Cit curenţi cît şi pentru cei tie pentru educarea ti­ ce tînâr trebuie să le se va trece la evacuarea acesteia
de pronunţat este carac­ care au asistat la con­ neretului. Numărul lor cunoască. prin şanţuri de scurgere.
terul educativ al acţiu­ insă este mult mai ma­ — Se face transportul îngrăşă­
curs, de a-şi îmbogăţi re. intr-un timp luaseră
★
nilor întreprinse şi ce cunoştinţele despre tre­ amploare serile pentru Din cele consemnate, mintelor organice în cîmp şi de­
mai trebuie făcut? cutul de luptă al clasei tineret. Cei care luau rezultă că nu toii facto­ pozitarea lor în platforme la ca­
muncitoare şi ţărănimii parte la aceste acţiuni rii care răspund de e­ pătul tarlalelor, fapt pentru care
de pe teritoriul regiunii se simţeau bine pentru ducarea tineretului, des­ esle necesară mobilizarea tuturor
noastre. că... dansau. făşoară o activitate co­ forţelor şi mijloacelor de muncă
Punct de plecare: Din acţiunile întreprin­ — In ultima vreme nu respunzătoare in această existente în unităţi,
— Se verifică modul de păstra­
se, învăţăminte preţioa­ mai prea avem partici­ direcţie Organizaţiile Fotoreporterul nostru Virgil Onoiu a surprins pe peliculă un aspect din activitatea cercetătorilor de la re a seminţelor şi se recoltează
specificul vîrstei se au avut de cules şi panţi nici la serile pen­ U.T.C. trebuie să fie a­ Petroşani: tehnicianul Gheorghe Cristescu execută determinarea conţinutului de metan din diferite probe de probe pentru a fi trimise labora­
tinerii din Orăştie şi Cu­ tru tineret, ne spunea celea care să ceară în­ cărbune colectate de la Exploatarea minieră Lupenl, torului în vederea determinării
gir care au participat la tovarăşul Viorol Jianu, scrierea in planul comun
Comitetul raional Brad simpozionul „Dovezi ale pi im-secretar al Comite­ de activităţi cu celelalte purităţii, germinaţiei şl greutăţii
al U.T.C. are o experi­ existenţei populaţiei da­ tului raional U T.C. O- organizaţii de masă a u­ a o mie de boabe, elemente ne­
enţă bogată în organiza­ cice pe teritoriul raionu­ răştie. nui număr mai mare de cesare pentru stabilirea ştiinţifică
rea de acţiuni educative lui nostru". In timpul acţiuni variate, plăcute Valorificarea superioară a a cantităţii de sămînţâ la hectar.
pentru tineret Ele se verii, in raionul Orăştie, — De ce? pentru toţi tinerii, mo­ — Se controlează modul de păs­
desfăşoară cu regularita­ au mai fost organizate — Nu vin felele. bilizatoare şi cit mai e- 0 problemă de trare a cartofilor dc sămînţâ şi a
te după un program sta­ 14 vizite la celâtilc da­ Aşadar, serile pentru duentive. Acolo unde e- butaşilor de sfeclă, luîndu-se zil-
bilit în colaborare cu al­ cice dîn munţii Orâştiei tineret răspundeau în xistâ deja un astfel de potenţialului productiv nio temperatura. In funcţie de a­
te organizaţii de masă şi la muzeul din comuna exclusivitate numai dan­ plan, înfăptuirea obiecti­ mare însemnătate ceasta se va regla aerisirea şi se
pe o perioadă de cîteva Aurel Vlaicu, acţiuni la sului Dar atmosfera în velor lui este lăsată mai va face îngroşarea sau subţierea
luni. Două criterii preci­ care au participat aproa­ care ele se desfăşurau, mult in seama conduce­ economică învelişului protector al silozului.
se se urmăresc: utilitatea pe 5.000 de tineri Atîl se vede că nu le-a con­ rii caselor de cultură. al pămîntului
acţiunilor întreprinse, de mult au ajuns ei să venit multor participanţi Organizaţiile de partid In legumicultura
pornind de la setea de îndrăgească turismul in­ şi in primul rînd, fete­ au datoria să ajule şi să
cunoaştere a tinerilor, şi cit, in şcoli şi întreprin­ lor. Neavînd cu cine să îndrume mai mult orga­ — Se face controlul păstrării le­
organizarea lor în for­ deri, s-au format ade­ mai danseze, desigur că nizaţiile U.T.C. in num­ realitatea din teren Din verificările vilipomlcole pe o suprafaţă de peste gumelor în pivniţe, silozuri şi şan­
me potrivite specificului vărate cercuri de turism. şi băieţii trec mai rar pe ea de educare a tinere­ Sporirea continuă a producţiei agri­ făcute s-a constatat că o parte din 700 ha. Rău este însă că doar pe 78 ţuri, o dată la cinci zile.
vîrstei. Că aceste criterii Cu expunerile pe dife­ la casa de cultură. lului. Trebuie întreprin­ cole este determinată în mare măsură organele de specialitate de la Direc­ hectare din suprafeţele plantate în — Acolo unde se descoperă fo­
sint respectate, reţinem rite teme de educaţie E cazul ca, din acest se asemenea acţiuni care de modul de folosire a pămîntului. A­ ţia regională de îmbunătăţiri funcia­ sistemul agropomlcol se cultivă cu care de Infecţie se procedează la
din afirmaţiile multor ti­ cetăţenească prezentate motiv, să fie abandonată să stîrneaseâ interesul cest lucru este subliniat în mod deose­ luraje printre rîndurile de pomi. lată înlăturarea lor şi apoi se trece la
neri din Brad caic au în faţa tinerilor de că­ o astfel de acţiune? Nici­ participanţilor, tinerii să bit în cuvînlarea tovarăşului Nicolae re şl organizarea teritoriului nu au de ce ne vom orienta ca experienţa dezinfecţie
participat recent la o tre reprezentanţii orga­ decum! Dacă ar fi fost aibă ce învăţa. Experi­ Ceauşescu la Plenara C.C. al P,C.R. reuşit să stabilească cu precizie ca­ — Se fac pregătiri pentru cul­
acţiune interesantă: nelor locale ale miliţiei prezentate expuneri in­ enţa pozitivă dobînditâ din 21-23 decembrie 1966, Printre al­ tegoriile de folosinţă precum şl deţi­ bună obţinută In această privinţă in tura forţată în răsadniţe precum
— Ce multe s-au făcut şi procuraturii, cu cele teresante şi ar fi fost pu­ pînă acum de unele or­ tele, se arăta că avem condiţii natu­ nătorii. Asemenea cazuri s-au fntilnit cooperativele agricole din Geoagiu, şi în vederea producerii răsadului
la noi... care se fac în cadrul a­ se în dezbaterea parti­ ganizaţii, c o n s t i t u i e rale de climă şl sol favorabile pentru la cooperativa agricolă din Săliştea Turdaş, Romoşel, Spini să o generali­ pentru culturile timpurii.
zăm şl In alte unităţi.
unde lucrarea a fost refăcută. La
— Sc revizuieşte şi repară in­
— Şi de data asta am dunărilor generale şi al cipanţilor probleme ce puncte de plecare în or­ dezvoltarea multilaterală a produc­ Orăştioara de Sus, Vinerea, Dîncul ventarul grâdinâresc şi se face
învăţat ceva... festivităţilor prilejuite frămîntâ tineretul, desi­ ganizarea acţiunilor vii­ ţiei agricole. Dar o parte însemnată Mare şi Dîncul Mic au fost trecute Pentru gospodărirea mal bună a completarea celui necesar.
— N-o să-mi mai pierd de sărbătorirea majora­ gur că nu s-ar fi ajuns a suprafeţei agricole esle supusă ero­ în mod greşit suprafeţe de fineţe la perlmetrelor unitălilor agricole din — Se procură seminţele de le­
timpul fără rost... în impas Tinerii simt toare. ziunii, Iar pentru îmbunătăţirea fer­ arabil. Trebuie arătat apoi că în co­ raion s-au efectuat lucrări de coma­
E vorba de o întîlnire tului, se întregeşte mai nevoia să comunice mai tilităţii solului, pentru sporirea capa­ operativele agricole din Mărtineştl, sare a terenurilor ce formau trupuri gume.
a lor cu un activist de mult tabloul activităţii mult intre ei, să afle 1. CIOIÎANU cităţii Iul de producţie s-a făcut prea izolate, rectificări de hotare Intre co­ In livezi şi vii
puţin. Jeledinţl, Foit, Dîncul Mare şl alte­ operative etc. Acest lucru permite
Ţinînd seama de Importanţa deo­ le s-a semnalat tendinţa de diminua­ acum evitarea unor transporturi a — Se controlează protejarea po­
sebită pe care o are folosirea raţio­ re a suprafeţei arabile pe consideren­ produselor de la distanţe mari. milor contra rozătoarelor.
nală a fondului funciar, Consiliul a- tul că o parte din terenuri fiind si­ In ansamblul măsurilor ce contri­ — Se verifică modul de păs­
grlcol al raionului Orăştie a stabilit tuate în pante mart nu pot fl lucrate buie la dezvoltarea Intensivă $1 multi­ trare a materialului sâditor po­
o serie de măsuri menite să asigure mecanizat. Aici Insă există atelaje laterală a producţiei agricole, lucră­ micol şi viticol.
îmbunătăţirea activităţii In această care se pot folosi la executarea lu­ rile hidroamellorative constituie un — Se continuă stropitul de iar­
privinţă. — crărilor agricole. factor important. In raionul nostru e­ nă al pomilor, lucrare crsrPJîc-
Gospodărirea cu chibzuinţă a pâ- Un factor Important care contribuie xistă multe terenuri ce au un exces de cută numai în zilele cînd tempe­
mintulul esto indisolubil legată de cu­ la folosirea In mod raţional a pămin- umiditate, din care cauză lucrările a* ratura aerului este peste plus 5
noaşterea cu precizie a tuturor su­ tulul este cunoaşterea aspectului ca­ gricole se execută cu Intîrziere Iar grade Celsius.
prafeţelor de terenuri pe categorii de lităţii Iul. In acest sens, în toate co­ calRatea lor Iasă de dorit de — Se face curăţarea pomilor de
folosinţă şi deţinători, lucrare ce s-a operativele s-e făcut cartarea agro- cele mat multe ori. Aici şl muşchi cît şi înlăturarea drajoni-
executat prin întocmirea planurilor pedologicâ a solurilor, fapt ce permi­ producţiile sînt scăzute. Asemenea lor.
topografice şi a evidentei fundare. te o orientare ştiinţifică in aplica­ aspecte se întîlnesc Ia cooperativelo — In zilele cînd se formează
Pînă acum s-a reuşit să se asigure rea îngrăşămintelor chimice şl în am­ agricole din Vinerea. Beriu. Tărtăria, polei abundent, se scutură pomii
pentru întreaga suprafaţă a raionu­ plasarea culturilor agricole. Sibişel, Mărtineştl şl altele. Deşt in în vederea evitării dezbinărilor de
Centrul de cercetări foneti­ lui planuri topografice, totodată în- Buna gospodărire a fondului fun­ unităţile amintite există documenta­ ramuri.
ce şi dialectale întreprinde vas­ tocmindu-se şl evidenta funciară. ciar presupune şi sporirea continuă ţiile necesare privind executarea lu­ In zootehnie
te studii asupra graiurilor Pentru ca lucrările să fie uţile, ele a suprafeţelor arabile. In această crărilor de îndepărtare a excesului
populare şi dialectelor limbii trebuie să rellecte fidel realitatea din privinţă la Cugir, Romoşel şi Orăşti­ de apă, nu s-o întreprins nimic In a­ — Se urmăreşte folosirea raţio­
române. Dc asemenea, aici se teren. De aceea. In documentele gra- oara de Sus nu s-a acordat atenţia cest scop Mai mult, în cooperativele nală a nutreţurilor în care scop
studiază şi trăsăturile acustice lice şi scriptic» s-au făcut raodilicări cuvenită pentru valorificarea mai de­ agricole din satele Aurel Vlaicu, se face tocarea şi prepararea a­
ale sunetelor în scopul deter­ continue privind structura categoriilor plină a categoriilor inferioare de folo­ Tărtăria şi Ocoliş, unde există lucrări cestora.
minării coordonatelor acustice de folosinţă şi a deţinătorilor Pe a­ sinţă Do asemenea, la Vaidel, Să- de desecare executate, nu s-au cură­ — Se întocmeşte calendarul re­
ale limbii noastre, pentru a fi ceastă linie se înscrie şi activitatea lişte, Cugir, Pricnz şi Orăştie există ţat canalele, fapt ce a dus la calma- producţiei animalelor.
furnizate specialiştilor electro- desfăşurată de inginerii agronomi din terenuri ocupate cu drumuri Inutile, tarea lor. — Se urmăreşte îngrijirea tine­
nişti şi în telecomunicaţii. cooperativele agricole, care pe baza depozite de luraje, platforme de gu­ Din cele prezentate rezultă că In retului taurin.
Cercetătorii de aici au la dis­ planurilor topografice alo teritoriilor noi, mărăcînişuri ele., terenuri care cooperativele agricole din raionul O- — In fermele de oi se fac pre­
poziţie aparatură clasică şi mo­ administrative au întocmit schiţe de trebuie redate circuitului arabil in­ răştie vor trebui luate o serie de gătiri pentru campania de fâtări.
dernă peni i u analiza sunetelor. ovidenţă şi folosire a pămîntului. tr-un timp cît mai scurt măsuri menite să contribuie la folo­ — Se organizează staţiile de in­
Rezultatele cercetărilor sînt fo­ Deşt există asemenea planuri (ii Tot in cadrul acţiunii de valoriiî- sirea mai judicioasă a pămîntului. De cubaţie şi se fao pregătiri în ve­
losite la elaborarea unui atlas toate unităţile, s-au ivit totuşi ca­ caro suporioară a terenurilor, în ra­ aceea, ne orientăm să sprijinim spe­ derea bunei lor funcţionări.
lingvistic naţional şi a unei zuri de neconcordanlâ Intre ele şl ionul Orăştie s-au executat plantafii cialiştii din unitătl în întocmirea schi­ — Se controlează starea zoove-
arhive fonogramice a limbii ţelor privind executarea lucrărilor pe terinară a animalelor în vederea
române. curbele de nivel, să facă amplasarea descoperirii cazurilor de îmbolnă­
In foto: Cercetătorul ştiinţi­ culturilor astfel îneît să se acţioneze vire şl a aplicării tratamentelor
fic principal Suteu Valeriu îm­ Scopul final al activităţii cooperaţiei mai eficient la combaterea eroziunii necesare
preună cu tehnicianul Abâlaşei solului. Atenţie deosebită vom acor­ — Se face dezlnfecţia adăpostu­
Glv efecluind înregistrări de da ocupării terenurilor slab produc­ rilor.
texte populare. meşteşugăreşti - îmbunătăţirea tive cu plantafii vitipomicole in care In ateliere
scop urmărim transpunerea in practi­
că a proiectelor întocmite. Prin mă­ ~ Sc continuă revizuirea şi re­
deservirii populaţiei superioară pămînlulul în flecare co­ paratul utilajelor agricole necesa­
surile preconizate vom da o utilizare
re pentru campania de primă­
operativă agricolă, contribuind astfel vară, punîndu-se un accent deose­
(Urmare din pag. I) crâri de calitate. Se Impune ca re­ Ia sporirea belşugului ogoarelor. bit pe calitatea lucrărilor.
partiţiile de materiale sâ se facă mai Ing. EMIL SEKEY — Se urmăreşte aprovizionarea
Mai mulţi vorbitori, printre care judicios şi operativ. vicepreşedinte la Consiliul agricol ritmică cu materiale şi piese de
şi tovarăşul Constantin Oprisa, pre­ Multe neajunsuri produce unităţi­ raional Orăştie schimb.
şedintele cooperativei ..Moţul** Brad, lor de cizmărie lipsa ealapoadelor
au ridicat problema îmbunătăţirii a­ pentru încălţămintea modernă. Pro­
provizionării cu materiale. Din cau­ punerea făcută de a se înfiinţa o sec­
za slabei preocupări, din unităţi lip­ ţie de confecţionat calapoade a fost
sesc o serie de materiale de strictă susţinută de toţi cei care au luat cu- P e sc u rt
necesitate, fără de care populaţia nu vintul şi credem că ea va fi pusă în
poate fi deservită la timp şi cu lu- aplicare cît mai curînd.
Alţi participanţi la discuţii s-au re­
ferit la măsurile ce necesită a fi £ PLOIEŞTI. — Geologii ploieşteni prime necesare fabricilor de ciment,
luate pentru extinderea reţelei de au descoperit noi rezerve de hidro­ şamotâ şi cărămidă din regiune.
deservire De a11fel, a fost prezentat carburi şi alte resurse naturale. Ast­
CARE ESTE GARANŢIA ÎNLĂTURĂRII LIPSURILOR? co-organizatoriee care cuprinde şi o- fel, în unele schele, printre care Mo- oraşului Iaşi a început construcţia
şt aprobat un plan de măsuri tehni-
O IA$f — In zona Industrială a
renî şi Berea, prin săparea dc son­
bieclivele ce vor fi realizate în anul
unui nou obiectiv prevăzut în planul
1967, privind dezvoltarea bazei ma­ de la mare adîncime, au fost scoase cincinal: ţesâtoria de mătase. Fabri­
la iveală straiuri cu un conţinut im­
teriale. Avînd în vedere că anii] 1967 portant de ţiţei. La Măgureni au ca va ocupa o suprafaţă de 160.000
este declarat an turistic, precum şi
In ziarul nostru au apărut anul tre­ numai avea nimic de adăugat? In ma Părerea nnastiă e iusă alta Răspunsul ra în schimbarea spre bine a situa­ fost descoperite rezerve de lignit m p Instalaţii perfecţionate de aern-
faptul că numărul posesorilor de au-
cut mai multe materiale critice şi se­ loriului publicat în ziar s-au arătat este superllcial. Dlu el nu reiese sta­ ţiei. Dacă cheltuielile ar li plătite din lolurisme este în continuă creştere, care permit sporirea — începînd din ţie şi de iluminat electric vor crea
sizări privind anumite deficiente şi multe deficiente. Ce măsuri s-au luat rea dc lucruri, dai inai ales măsurile buzunarele tovarăşilor care răspund cooperaţia meşteşugărească este da­ anul viitor — cu 180.Q00 de tone pc condiţii foarte bune desfăşurării pro­
stări de fapte care au avui inllucnle şi se preconizează a se lua penlru e­ lualc penlru cunoaşterea şi respecta­ de punerea maşinii in funcţiune ? toare să înfiinţeze ateliere de între­ an a producţiei minei Filipeştl dc cesului de producţie.
negative asupra rezultatelor ob­ liminarea lipsurilor? Despre aceasta rea N.T.S.-ului dc către toţi munci­ Atunci, fireşte, maşina ar li pusă in ţinere şi reparaţii aulo în special pe Pădure, iar la Slânic-Prahova, rezer­ Utilajele de înalt nivel tehnic, cu
ţinute de colectivele de muncă conduceroa întreprinderii nu ne rela­ torii, cum s-a acţionat pentru elimi­ funcţiune mai repede, iar calitatea a­ traseele Ilia, Sebeş, Teîuş, Simeria ve de sare ce vor dubla producţia care va fi dotată întreprinderea, vor
din diferite unităţi economice. Ma­ tează absolut nimic, deşi era obligata narea deficientelor semnalate de noi. pei minerale de Boholt s-ar imbq- şi Petroşani. De asemenea, se impu­ salinei în actualul cincinal. Au foşt permite sâ se aplice procese tehno­
joritatea unităţilor vizate in male- Un all răspuns, primit de la aceeaşi Deschidem alte plicuri sosile la re- nătă|i. ne luarea de măsuri pentru organi­ prospectate, totodată zăcăminte de logice perfecţionate. Ţesâtoria de
rialele critice au răspuns ziarului in întreprindere. „Vă comunicăm că cele daclie. Conţinutul unora ne alraqe a- Asemenea răspunsuri la materia­ zarea de unităţi care să execute di­ nisip cuarţos, ce vor fi folosite de mătase din Iaşi va produce un mare
întreprinderile de înnobilare şi ex­
termen de 10 zile. arătind detaliat relatate in arlicolul „Superficialitatea tonlia. II citim. In răspunsul Intre- lele critice ara primit şi de la Direcţia ferite produse (le artizanat, legale şl variat număr de sortimente, prin­
starea de lucruri şi măsurile luate regională a economici forestiere Hu- de specificul regiunii noastre ploatare din Văleni de Munte, argilă tre care ţesături neşifonabile pen­
penlru eliminarea deficienţelor. Une­ nedoara-Dcva şi întreprinderea fores­ Luînd cuvîntul în încheierea dez­ pentru noua fabrică de tcracolâ de lru căptuşeli, rochii şi fulgarine, im­
primeuri etc.
le conduceri de întreprinderi şi insti­ tieră Ha(eg. La arlicolul „O cerinţă baterilor, tovarăşul Ion Lţingu, mem­ la Pucioasa, precum şi alte materii
tuţii însă nu privesc această sarcină actuală — crearea stocurilor do ma.şă bru al biroului Comitetului regional (Agerpres).
cu ţoală răspunderea. Ole trimit răs­ Pe marginea răspunsurilor lemnoasă" f.F. Ha(eg ne-a trimis un de partid, a arătat că esle necesar a ea oss ea m a
punsuri formale, din care nu reiese răspuns de. , două Iraze. In prima ne să sc intensifice activitatea, sâ fie
preocuparea şi măsurile aplicate pen­ relatează că cele relalale in articol luate măsuri operative şi eficiente
tru înlăturarea lipsurilor De exem la sesizările ziarului sint adevărate. In fraza a doua ne în vederea îmbunătăţirii permanente
piu, la arlicolul „Cum sint amenajate inlormează că „Majoritatea obiective­ a calităţii deservirii populaţiei din
şi îngrijite cabanele ?**, apărut în nr. lor planificate pentru pregătirea pro­ regiune. O atenţie deosebită trebuie
3663, conducerea întreprinderii fores­ — o latură a Indisciplinei" au lost prinderii orăşeneşti de industrie lo­ ducţiei viitoare sinf în grafic**. Ce acordată respectării termenelor de
tiere Orăştie, ne relatează în răspuns prelucrate în şedinţa de producţie. cală Deva, la arlicolul „Dialog cu o măsuri an fost luate pentru elimina­ execuţie a lucrărilor, primirii cetă­ Şantierul Energoconstruciia Deva—Mintia
că „cele sesizate sînt juste. In parche­ In legătură cu această deficienţă, maşină”, ne sînt relatate cauzele nepu- rea deficientelor şi crearea unor sufi­ ţenilor în unităţi, folosirii timpului
tul Valea Largă, a lipsit exigenta şi (no recunoaşterea şl uerespcclai en nerii în funcţiune a maşinii de im ciente stocuri de masă lemnoasă ne­ de lucru, a fondurilor de investiţii,
controlul în ce priveşte curăţenia de către unii muncitori o normelor de prequal bioxid de carbon în apă mi­ cesare producţiei viitoare ? Despre a- extinderea reţelei de deservire, întă­
cabanelor. La parchetul Tîmpu a lip­ lehniră a securi 15iţj muncii), şefilor nerală. Trecînd |a electul deficientei ecastn conducerea înlreprinrterii nu rirea disciplinei, formării de noi ca­ angajează :
sit spiritul de gospodărire. Pentru e- de sector li s-a atras alcn|ia să reac­ conducerea tehnică recunoaşte că no scrie nimic. dre în diferite meserii. Vorbitorul
liminarca lipsurilor s-a atras atenţia tualizeze cu şefii de parchete instruc­ „prin nepuncrea în funcţiune a ma­ Considerăm că asemenea răspunsuri şi-a exprimat convingerea că toţi co­ — patru tehnicieni I sau II, normatori cu specialitatea în
tuturor sectoarelor şi maiştrilor dc ţiunile nr. 22 M.E.F, şi ordinul D.R.E.F. şinii întreprinderea plăteşte amortis­ n-au nimic comun cu atitudinea ce operatorii, sub îndrumarea organelor construcţii.
şi organizaţiilor de partid, vor depu­
parchete, să se preocupe dc pregăti­ 7373 privind modul de efectuare a in­ mente ce constituie o cheltuială nc- trebuie sâ caracterizeze pe conducă­ ne eforturi susţinule pentru îndepli­ Salarizarea sc face conform II.C.M. 1306/1965.
rea cabanelor penlru sezonul rece, structajelor de protecţia muncii pc cconoraicoasă". Ce măsuri sc vor lua torul unei unităţi socialiste. Ele nu nirea planului, contribuind astfel la
în care sens s-a întocmit un plan dc locuri de muncă''. Şi cu asia, basta pentru utilizarea maşinii ? La aceaslă dau organului dc partid garanţia că traducerea în viaţă a sarcinilor re­ Penlru Informaţii suplimentare, doritorii se pot adresa Ia se­
măsuri cu termene". Conducerea întreprinderii consideră întrebare Importantă, conducerea lipsurile semnalate vor fi înlăturate, ieşite din documentele celui de al diul şantierului Deva — Mintia, serviciul organizarea muncii.
Aici conducerea întreprinderii în­ că s-a achitat onorabil de obligaţia 1.0.1.L. Deva, nu ne răspunde nimic. si activitatea se va îmbunătăţi. IX-lea Congres al Partidului Comu­
cheie răspunsul. Dc ce, nu şlim. Oare de a răspunde la sesizarea ziarului. Or, aşa stînd lucrurile, nu putem spe­ L. DEMETER nist Român.