Page 70 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
VASILE ALECSANDRI
JURÂMÎNT
ARDEALULUI
Sub acest măreţ castan
Noi jurăm toţi in frăţie,
Că de azi să nu mai fie
Nici valah, nici moldovan;
Ci să fim numai români
Intr-un gînd, intr-o unire,
Şi să ne dăm mini cu mini
Pentru-a ţării fericire.
GEORGE SION
LA UNIRE
ALEXANDRU IOAN CUZA
CEZAR BQLLIAC
ACVILA
STRĂBUNĂ
Buciumul lui Zamolx sună
Scoală Acvilă străbună,
Scoate capu, te trezeşte,
Du-te de tc-ntinereşte:
Du-te-n Pareng de te scaldă,
Că dă Mitra vremea caldă.
% noştri. Vcni-va o «lată ziua
Fă-ţi apoi o avintarc
Şi te-opreşte-n FuruJMare
Şi-mi aţintă, fără frică,
Soarele ce se ardică! '
Tinde lung a ta umbrire,
Clieamă-ţl fiii la unire;
Dă din aripi şi răcneşte,
II adună, le grăieşte
Că Traian plin de ardoare
Stă pe Omul în picioare,
Le trimite voie bună
Şi porunca-i aşa sună;
„Ce e astă împărţire
Şi a numelui smintire!
Că vlăşcenii, moldovenii
Transilvenii, bănăţenii
Nu-s in tablele d-aramă,
Nici că-i ştie vechea Famă.
Pot să facă din Dacia,
Pe dreptate România;
Dar românii au un nume
Pe cît vor trăi în lume,
Deci să-ncete poroclirea,
Dezertarea, dezunirea".
Dâ-tc-n Istm apoi cu fală,
Ia p-aripi apă luslrală
Şi tc-ntoarcc de-i stropeşte,
Şi pe toţi îi înfrăţeşte;
In străvechea Românie,
Decît fraţi să nu mai fie!
Paris, 25 martie 185G
55®RA ,
Hai să dăm mină cu mină
Cei cu inima română,
Să-nvîrtim hora frăţiei
Pe pămîntul României!
Au sosit ziua dreptăţii!
Ziua sfintă-a libertăţii!
Bradu-n munte înverzeşte,
România -minereşte.
Ardelean, copil de munte !
Ian ridică-acum cea frunte
Şi te-nsuflă de mindrie,
Că-mi eşti fiu de Românie!
Ardeleni! lumea ne vede !
Muma* dragă-n noi se-ncrede
Căci dc-acum românu-n lume
A fi vrednic deal său nume!
Ura, fraţi, în fericire !
Ui-a, fraţi, într-o unire
Să-nvîrtim hora frăţiei
Pe pămîntul României.
* pal 1 ie
F R A G M E N T
Acum, fraţi, timpul soseşte
Cătră lume s-arătăm
Că âl nostru neam trăieşte
Şi că viaţă merităm.
Mult timp limbile străine
Ne-au tratat ca nişte sclavi:
lat-acuma timpul vine
S-arătăm că sintem bravi.
Haideţi dar la mintuire
Toţi cu toţii s-alergăm,
„La unird ! la unire V*
O strigare toţi să dăm
Cît o ţară este mică
Slabă pururea va fi,
Duşmanii ca pe-o nimica
Vor putea a ne-nghiţi.
Hai, să facem dar mal mare
Ţara care o avem,
Căci atunci fiind mai tare
Vom putea să ne ţinem.
Scumpa noastră mintuire
Noi altfel n-o căpătăm',
Aşadar pentru unire
Chiar viaţa să ne dăm.
Noi ştim cum că moldovenii
De cînd lumea pe pămînt
Tot de-o lege cu muntenii
Şi dc-o limbă cu toţi sint.
De ce dară să nu fie
Un popor tot Ia un loc
Ş-o frumoasă Românie
Tot c-un suflet ş-un noroc ?
Haideţi dar la mintuire
Toţi cu toţii s-alergăm,
„La unire ! la unire !‘*
Toţi un viers să ridicăm.
(185C)
(Din poeziile lui George Ston, Buc.
Imprimeria Naţionala a lui Iosif Ro-
manov 1857).
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3752
PROCLAMAŢIA
H H A \
înălţimii Sale Domnitorului
către naţia română
Români,
Unirea este îndeplinită ! Naţionalitatea ro­
mână este întemeiată. Acest fapt măreţ, do­
rit de generaţiile trecute, aclamat de corpu­
rile legiuitoare, chemat cu căldură de Noi,
s-a recunoscut dc înalta Poartă, de Puterile
garante, şi s-a înscris în datinele naţiilor.
Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara,
a fost cu noi. El a întărit silinţele Noastre
prin înţelepciunea poporului şi a condus na­
ţiunea către un falnic viitor.
In zilele de 5 şi 24 lanuar aţi depus toată a
voastră încredere in alesul naţiunii, aţi în­
trunit speranţele voastre într-un singur
Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură
Românie.
Vă iubiţi Patria, veţi şti dar, a o întări!
Să trăiască România!
1 •
ALEXANDRU IOAN
Dat în Iaşi la 11 decembrie 1801
(„Monitorul", ziarul oficial al Ţării Româneşti,
decembrie 18G1).
THEODOR AMAN: Hora Unirii la Craiova.
2 4 IA N U A R IE
Taast vinul de către Costache Negri (Urmare din pag I) învăţămînlului primar obligatoriu
ele. — deşi limitate, purtînd pecetea
început... abca am început, dară nu intereselor de clasă ale burgheziei,
am terminal: râmîne ca să conti­ au dus la slăbirea relaţiilor feudale
nuăm şi să terminăm". Autorităţile si lărgirea relaţiilor de producţie ca­
ia paris în 27 decemvrie 1848, militare şi civile austriece, în nume­ pitaliste, la dezvoltarea mai rapidă
trimise
a forţelor de producţie.
alarmante
roase rapoarte
Unirea a determinat o puternică
curţii din Viena, semnalează pe larg intensificare a mişcării pentru in­
agitaţiile şi frămîntârile
populaţiei
româneşti din’Transilvania, solidari­ dependentă. Lupta de veacuri a po­
tatea acesteia cu lupta pentru unire porului român împotriva dominaţiei
în mijlocul românilor emigraţi din principate şi dorinţa ei de a se otomane a fost încununată de succes
uni cu muntenii şi moldovenii
în 1877 cînd România, cu mari jertfe
înfăptuind actul unirii, poporul ro­
umane şi materiale, şi-a cucerit in­
mân a pus ţările europene în fala dependenţa de stat
unui act împlinit. Unirea deplină pe Punînd temelia stalului naţional
plan administrativ a fost înfăptuită unitar român — a cărui desăvîrşire
şi al studenţilor români peste trei ani, la 24 ianuarie 1862, avea să aibă loc în deceniul al II-
lea al secolului XX — prin unirea
cînd, înfrîngîndu-se împotrivirea pu­
terilor antiunioniste, s-a format pri­ tuturor teritoriilor locuite dc,.români
mul guvern unit şi prima Adunare — Unirea principatelor a constituit
legiuitoare unică a noului stat, care actul de naştere a României mo­
s-h numit de atunci înainte ROMA-* derne.
NIA. Tradiţiile luminoase ale luptei
Depărtaţi dc darnicul sin Şi, însă, inima-mi se îm- decît mort învins, sau viu Unirea, rezultat firesc al unei dez­ pentru eliberare, independenţă şi
al raaiccî patrii, fraţilor ro­
mâni, dulce ne e astăzi a povară de mihnirc, cind învingător 1" să serbăm voltări milenare, a deschis o nouă e- progres social, tradiţii între care în­
Azi e ziua
gindesc că acel Miiiai, «Ic
făptuirea Unirii se află la
tapâ în dezvoltarea istorică
a po­
loc de
înnoi neperiloarea amintire care in vremea lui poporul sfînta aducere aminte a a- porului român, avînd adîncî urmări frunte, reprezintă azi pentru poporul
a marelui Ştefan domnul chita : tîlor bărbaţi dc slavă, care pe plan economic, social şi politic. nostru un imbold însuflotitor în
Reformele aplicate sub
Cuza-Vodă
războinic, zidul creştinătă­ Viteazul Mihai nc-au păstrat o patrie dul­ — secularizarea averilor mănăsti­ lupta dusă pentru desăvîrşiren con­
ce şi frumoasă !
strucţiei socialiste în scumpa noas­
ţii, către care s-au sfărimat
în trecerile lor nenumăra­ Sare pe şapte cai Aşezaţi precum suntem, reşti, desfiinţarea iobăgiei şi împro­ tră patrie, Republica Socialistă
tele ordii ale păginătăţii, zi­ Şi strigă Banatul vai ! in mijlocul îndoitului des­ prietărirea clăcaşilor, introducerea România.
Acel Mihai purtă foc şi
dul neclintit, ce în timp «le sabie in Moldova î — Ase­ potism al Europei şi al A-
46 de ani a oprit învinge­ sici să ne dăm împreună
menea Ştefan, însuşi mare­
rile sălbatecilor cohorto mu­ frăţeasca, ajutătoarca mină
sulmane, care aveau dc ţin­ le Ştefan purtă sabîc şi foc dc unire şi să zicem cu to­
in Ţara Muntenească, ţară
tă «cotropirea Europei. de frăţie! Cruntă neunire, ţii : Moldova î Tră­ a m .
-» '<
Trăiască
Şi, însă, care a fost răs­
plata noastră pentru atitea dintre care izvor! in urmă iască Valahia ! dar tnvred-
slăbirea şi robia amindoror
lupte crinccne ? Numai niccască-nc Dumnezeu să IST i M i A
prestigiul istoric, căci singe- ţărilor; căci cine 1‘c-ar fi putem striga intr-o zi :
lc vărsat pentru Europa călcat, la un loc fiind ele, Trăiască România unita !
este acoperit cu o neagră cind in parte fiecare îm­ Atunci, fraţilor, soarele lu- [<
prăştia grozava spaimă.
uitare ! hiei şi Vasilc Lupul al Mol­ minei va pătrunde şi va Am* « K W <■«,»» fc. » 0 <■*<♦ Mto MfcrrtH. 1 '•:« f> :
Maici Bnsarab al Vala-
Adincă pildă că: pc nă­
împrăştia adîncul întuneric
dejdea şi pc ajutorul altora dovei, vrednici de străbate­ în care zăcem ; atunci nu­
mai vom fi ceea ce trebuie
să nu cate în zadar a sc rea veacurilor, înfiinţează să fim, adică fiii unei sin­ v?*****? ***** **
râzima sufcritoarca omeni­
re ! şcoli spre luminarea nea­ gure şi puternice moşii ? ****** * *****
^ #***» <**»¥#***
,Ciţi alţi domni pămînlcni mului şcoli prin care mull In visurile melc înflorit ^ ***** s
mai temeinic sc ridică un
au luat parte la acea înde­ sc arată viitorul României ksfi» &**»»** ' **
lungată luptă pentru sfin- popor, dccit prin crudele Suntem milioane dc români Voinţa poporu­ L£g*
ta cruce!... nume strâluci- mijloace de singe şi de stîr- răslcţili !... lui român de a se L r~~***«~
te, cari vor răminca veş­ pire ! ..Ce ne lipseşte ca să a­ uni într-un singur . V- *** St
Iii înzestrară şcolile cu a­
nic neşterse din inimclc fi­
. ilor României, pc cil timp veri dc moşii... astăzi pra­ jungem un neam tare ? U- stal a fost expri­
mată cu deosebită
va mai bate in lume o ini­ dă unor călugări.. Dar bun nirca. Numai Unirea !,.. Să vigoare de nume­
mă de român ! este Dumnezeul părinţilor trăiască Unirea românilor ! roase publicaţii *«1»* w*»»4*
Urarea şi închinarea mea
Mir cea, marc în pace, dreptăţii, unde fictarc să este că această strălucită care au militat
mare in războaie ! rămic cu ale sale ! zi. în care nc-am adunai ca pentru Unire.
l\1ihai Viteazul, frunte în­ să serbăm falnica umbră a
Uraţilor ! azi c ziua sfîn-
tre viteji, biruitorul a su­ tului Ştefan, azi c sărbătoa­ lui Ştefan, patronul faptelor k*?} <<0^
te dc mii dc duşmani, c-o
mină dc fruntaşi cit şi cl rea domnului Ştefan ccl măreţe, această zi să fie şi
pornirea unei strins încleş­
nepăsători de moarte. Marc, acest fiu al unei ma­ tate legături între noi dc a
Novac hatmanul mina me române, care, înădu­ lucra cu toţii la ridicarea
dreaptă a lui Mihai, cl care şind glasul ininici, zicea dc din ţărînă a României, şi
striga înaintea unei crunte pc zidurile cetăţii Neamţu­ dc 4» 11c trezi . in sfirşit la
loviri : lui : Mergi, fiule, de te ba­ glasul eroicului său trecut,
„Agerii mei fraţi, decît o
viaţă cu ruşine, mai bine te cu duşmanii ţării noas­ slrigind cu toţii: TRĂIAS­
zece morţi cu c in s te !“ tre şi să nu mi te întorci CĂ UNITA ROMÂNIE !
i-iiugiaiie
simbolizează Unirea ’ v- x~l <*>. ^ :-*s* » ţWA w<*»|« «<
<J«t W.** *» fi\*<r*î: *•»«< .. •
«niwm^ <* «T<ţ» #6il**S>8w^ -3 Mofc-
> - «»* «w» mţ-v^fe . w « y*t\M,;*
N. T. ORÂŞANU
(9 pagină a tiieţii mate..
— FRAGMENT —
La ze c e o re în c e p u T e - D e u m , şi ia a d u n a s e d e p rin to a te g ă u rile C a p i ­ — A lţii s in i alţii, r ă s p u n s e o liferu l,
u n s p r e z e c e . d e p u /a fii m e r s e r ă să -ş i o ­ ta le i p e deal, şi v o ia să s tr ă b a tă in şi n - a v e m să v ă d ă m so c o tea lă
c u p e lo fo /iu ri/e in C a m e ră P u b licu l in tru . De a slă d a lă nu m a i c ă u la i a (1-voaslră.
la v o r i/a t d e so a rtă , şi p o s e d i n d b i le ­ in tr o d u c e lu m e a p rin sp ă r tu r a d in s p ă ­ — Ei b in e I şi n o i d a r s i n l e m noi.
le d e d ilc rile tr ib u n e intră a s e m e n e a lătorie, şi v ă z ln d u - tje m u lt m a i s u p e ­ şi v o m i n tr a şi f ă r ă v o ia d - v o a s tr ă .
să-şi ia lo cu rile , şi e u c u m u lţim e a ră ­ riori In p u le r e d e c lt g u v e r n u l, o la rii — Ce se p o tr iv e ş te , 2 isc e l cu iro ­
m ă s e i p e d in a fa ră . D u p ă ca in cc rc a i să -l b r a v e z , şi să d a u s e m n a lu l o p o - nic.
m a i m u lte m ijlo a c e d e a intra, it\ c a te zitiu n ii pe lată A I p o p o lu l e s te ca — V e i v e d e a , li ră s p u n se i.
nu izbutii, n e o tă r ir ă m v r e o c lf i v a a u n o ro lo g iu lo a rte b u n d a r fo a rte d e ­
/oria s e n tin e le le şi a d a n ă v a lă i n a ­ licat: tr e b u ie sd şl ii să u m b li c u d in - Ş i ln tr o c ln d u * m ă c ă tr e m u lţim e a
bile. O lă r ir c a n o a stră o şi p u s e r ă m su l şi a j toi c e v o ie ş li d e la el. ce se i m b u l z e a î m p r e ju r u l m eu :
in lucrare, şi a p u c i rid tără v e s te p u ş- lc ş ii iar afară d in M itr o p o lie , tu şin d — La porfi, fraţilor, le zisei. Ş i d e o ­
c c le so ld a ţilo r d e la u şă, fă c u r ă m c i/ i v a a m ic i lin g ă p o a rtă p e d in în tr u . d a tă a cea m u lţim e , m iş c in d u - s e In tr-o
s e m n lu m e i p a ra p o n isite să n ă v ă l e a s ­ ca la u n se m n a t d a i să se re p e a ză şi m a să c o m p a ctă , n ă b u ş i pe b ie tu l o f i ­
că. B ieţii so ld a li se a!Iau S triviţi d e să tragă c u iu l d c fier ca re in c lu d e a ţer şi p e ja n d a rm i, pe c in d a m ic ii d i-
m u l f im e r şi nu se m a i p u te a u n i c i p o a rta . M ă a d r e s a i a tu n c i c ă tr e v r e o n in tr u Irâseră c u iu l şi p o rţile lură
c h ia r m işc a . I n l i i u l p a s co stă t o t d e a ­ ze c e ja n d a rm i, ca re cu u n o tife r al d a t e d e p e re te . P o p o lu l d e t e n ă v a lă
u n a şi p o p o lu l f ă c u s e în ti i u l p a s fă ră p o litie i p ă z e a u in trarea, şi le zise i să c u strig ă tu ri a su r z ito a r e d c ura, c ă ci
m u llă o ste n e a lă ; a c u m era l in d u l g u ­ lase lumea in intru.
v e r n u l u i să se fie b in e , că ci p o p o lu l — N-avem p o ru n c ă , d o m n u le . Im i s u c c e s u l era al lui. şi c iş lig a s e v i c ­
toria a su p r a a v a n g a rd e i.. P olitia era
n u se m a i p u te a o pri. ră s p u n se ră ci.
Pe c ln d c u r te a M itr o p o lie i g e m e a — D at a lţii c u m a u intrai t le o- î n v i n s ă c u d c s ă v it ş i r c , şi in tra rea p e
d c lu m e. u n p o p o l şi m a i n u m e r o s se b ic c la i c u . v iito r liberă o ricui.