Page 71 - Drumul_socialismului_1967_01

PAliîNA
DRUMUL SOCIALISMULUI Ni\ 3752

W J w
a p r e z e n t a m : * SESIZĂRI CU ADRESA

Metri cubi... de frig Depinde de Consiliul 0 propunere bună
LICEUL INDUSTRIAL rile K I şi K 6, de pe bulevardul raional U.C.F.S. Cornel Hogman din Petroşani,
Mai mulţi cetăţeni din blocu­
„Dacia", Hunedoara, au trimis re­ face o propunere scurtă sl con­
dacţiei noastre o lungă scrisoare La redacţie au sosii mai multe cisă. Pentru buna aprovizionare a
in care arată printre altele : „Noi, scrisori prin care tinerii din Alba oamenilor muncii din Valea Jiu­
locatarii blocurilor l< 1. K 6. plă­ Iulia insistă să fie sprijiniţi prin lui cu cărţi şi rechizite, să fie des­
chise mal multe magazine de spe­
CONSTRUCŢII D tim încălzirea apartamentelor t la intermediul ziarului. Despre ce este cialitate. In plus, magazinele de
metru cub spaţiu locuibil, ca de
vorba? Tinerii din oraşul Alba
obicei. De fapt, noi nu ştim ce plă­
acest fel din Petrila, Vulcan. Url-
tim : mai degrabă poate fi vorba Iulia vor să aibă şi el un pati­ cani sl Lupenl, să fie mal bine
noar. Vă anunţăm pe această cale,
dc metru cub de frig. Realitatea
este că blocul nu este încălzit din dragi semnatari at scrisorilor, că aprovizionate, căci în prezent duc
ŢInînd seama de preda încă 11 materii te de specialitate. amenajarea acestui patinoar de­ lipsă de multe articole de strictă
nevoile de cadre me­ de cultură tehnică si Construcţia, începută care cauză tremurăm de frig, acum
în toiul iernii".
dii ale economiei na­ specialitate, cura sînt: anul trecut, nu a pu­ pinde de Consiliul raional U.C.F.S, necesitate.
ţionale — sublinia to­ studiul materialelor tut fi dală în folosin­ Citiţi aceste rînduri, tovarăşi dc Poate că măcar acum. cînd mercu­ Desigur că propunerea este a­
li IC».O. Hunedoara, şi luaţi de
varăşul N I C O L A E de construcţii, dese­ ţă la deschiderea anu­ rul terraometrului a coborît mult, dresată C.L.D.C. Deva, care cre­
CEAL/ŞESCU la ce! nul tehnic, tehnologia lui şcolar, aşa că noi urgenţă măsuri de încălzire atît cei în drept se vor gîndî să re­ dem că va întreprinde măsuri efi­
de-al IX-lca Congres construcţiilor, topo­ ara începui cursurile la blocurile K 1, K 6. cît şi la al­
al P.C.R. — se vor În­ grafie, instalaţii în in localul Grupului tele 1 zolve această cerinţă legitimă. ciente.
fiinţa licee Industria­ construcţii, construc­ şcolar profesional,
le, agricole, economi­ ţii civile şi industria­ unde beneficiem de
ce, pedagogice. In a­ le, protecţia muncii şi condiţii bune, avînd
nii viilor!, un număr altele. Pot adăuga că Ia dispoziţie şi atelie- 24
toi mal mare de tineri penlru predarea aces­ rele-şcoală. In prezent
va putea frecventa a­ tor obiecte avem ca­ construcţia scolii s-a „Casa copilului" din Alba îu- Televiziune
ceste şcoli, care. pe dre de specialitate cu terminat în interior, 11a a fost înzestrată cu incu­ IANUARIE 1967
lingă pregătirea de o pregătire metodică luerîndu-se acum la batoare moderne penlru îngri­
cultură generală, ofe­ corespunzătoare. drumul de acces şi jirea copiilor născuţi prema­ 18,00 Pentru cei micii A fost
ră temeinice cunoş- — Care va ii spe­ sistematizarea pe ver­ tur odată... Prîslea cel voinic şl me­
linte profesionale, ab­ cialitatea absolvenţi­ ticală a terenului. In In foto : Asistenta Viorica • •] rele de aur, poveste de Petre Is-
solvenţii lor avind po­ lor ? primăvară şcoala va Dan şi sora Irina Didan în pirescu. Povesteşte artista emerită
sala incubatoarelor.
sibilitatea să devină — Tehnician con­ putea fi dată in folo­ Eugenia Popovlcî ; 18,20 Pentru ti­
tehnicieni sau să con­ structor. Locul lor de sinţă. Ţin să adaug că Foto: I TEREK PROGRAMUL 1 ; 5.40 Progcam neretul şcolar: Scoli $1 tradiţii i
tinue studiile în tnvă- muncă va fî pe şan­ în viitorii ani, aici se muzical de dimineaţă; 6,15 Actua­ Liceul „Vasîle Alecsandri" din
ţămînlul superior. In tiere, în centralele vor construi ateliere- litatea agrară; 8.10 Cîntece dc Galaţi ; 19,00 Telejurnalul de sea­
perioada 1966—1970 trusturilor, in cadrul şcoală, o cantină şi un viată nouă — emisiune de folclor; ră ; 19,20 Buletinul meteorologia i
vor fi pregătite în a­ serviciilor de investi­ cămin pentru elevi cu 8 25 Monent poetic — interpretat 19,23 Cineclub T.V.i 20.00 „108 ani
ceste scoli circa ţii, în atelierele de o capacitate de 200 de Monica Ghiuţă ; 9.30 Sfatul me­ de la actul istoric al Unirii Prin­
130.000 de cadre. proiectare a institute­ de locuri. CREŞTEREA ROLULUI BRIGAZIÎ , dicului : Şcoala mamei; 11.20 Pe cipatelor Române". Vorbeşte aca­
Un mănunchi din lor dc proiectări şi, —Ce va aduce nou scenele cluburilor. Clubul Uzine­
viitoarele cadre, care bineînţeles, cei care anul şcolar viitor ? lor „I Mai “-Ploieşti ; 11.30 Anca demician Ştefan Bălan, ministru]
vor împlini cifra de doresc sâ-şî perfec­ — Am plăcerea să Ageraolu şi Ionel Miron vă oferă învâţâmîntului; 20,15 24 Ianuarie
130.000, se află in c­ ţioneze specializarea anunţ că, începînd cu cincisprezece minule de muzică 1859 — 24 Ianuarie 1987, Specta­
rasul Deva, la Liceul în învăţămintul supe­ noul an şcolar, liceul uşoară; 12,10 Pagini din opereta col cu prilejul aniversării Unirii
industrial de construc­ rior, drumul le va fi nostru va funcţiona A RĂSPUNDERII BRIGADIERULUI (I) „Anton Pann" de Alfred Mendel-
ţii, care $i-a deschis deschis şi cred că-1 pentru anul I cu cinci sohn; 13,30 lntîlnlre cu melodia Principatelor ; 21,30 Film artlstlo
pentru prima oară vor străbate mai uşor. clase, două fiind puse populară sl interpretul preferat? „Duminică la ora 6“ , 22.55 Tele­
porţile în toamna anu­ —. După însuşi pro­ la dispoziţia acelora 16,15 Vechi cîntece patriotice: jurnalul de noapte; 23,05 închi­
lui trecut, o dală cu filul său, liceul pre­ care sînt în cîmptil Modul de organizare a muncii ţă­ producţie ara asigurat o continuitate dicrii nu se preocupă în egală mă­ „Apelul moldovenilor de la 1848" derea emisiunii.
cele pestfe 50 licee de supune o strînsă legă­ muncii şi doresc să ranilor cooperatori prezintă o deose­ a muncii şi o specializare a unor bri­ sură de mobilizarea cooperatorilor la de Alexandru Flechtenmacher ;
specialitate, înfiinţate tură cu activitatea urmeze liceu! indus­ bită importantă pentru creşterea efi­ găzi. Drept urmare, în anul trecut bri­ muncă, dc controlul calităţii lucrărilor „Trei culori" şî „Pe-al nostru steag"
pe cuprinsul pa­ practică. Există o co­ trial de construcţii. cienţei întregii activităţi de produc­ gada legumicolă, condusă de fon Sin- executate, dc urmărirea aplicării în­ de Ciprian Porumbescu ? „Deşteap- Timpul probabi f?
triei. In dorinţa de a relaţie între pregăti­ Vom avea, aşadar, ţie desfăşurate in cooperativele agri­ dea a depăşit veniturile planificate tregului complex de factori care in­ tă-te române", pc versuri de An­
cunoaşte profilul nou­ rea teoretică si cea două clase destinate cole. Organizarea judicioasă a muncii cu 100.000 lei, Iar cooperatorii ' din fluenţează soarta recoltei. drei Muresianu ; „CînLâm liberta­
lui liceu, condiţiile de practică ? elevilor seraliştl. presupune repartizarea cît mat chib­ brigada de la Strcten au depăşit pro­ Nu este toluna. ca de pe cele cîte tea" de Dumitru Kiriac, pe versuri PENTRU 24 ORE
pregătire a viitoare­ — Bineînţeles. In — O ultimă Între­ zuita a braţelor de muncă şi a mljloo- ducţia prevăzută la porumb cu 1.400 19 hectare cultivate cu cartofi să rea­ de George Coşbuc ; „Pui de lei"
lor cadre, specialita­ primii trei ani de bare. Ce ne puteţi celor de producţie pe ramuri şi sec­ kg boabe la hectar, iar la grîu cu lizezi 192 tone, ca în cazul brigăzii de Ionel Brătianu, pe versuri de Vreme schimbătoare, cu cerul
tea. nc-ara adresat di­ cursuri, practica se spune despre cel 108 toare de activitate, în scopul asigu­ 100 kg". I, sau 433 tone, cît a obţinut brigada Ioan Neniţescu; 17.10 Cadran cui-' mai mult noros, temporar acope­
rectorului liceului, in­ desfăşoară în ateii e- elevi, care peste cinci rării îndeplinirii exemplare a preve­ Referindu-se la însemnătatea pc a Il-a. $i la cultura porumbului, di­ lural : Pagini dedicate Unirii ; rit. Vor cădea precipitaţii sub for­
ginerul Gheorghe Bo- rele-şcoală, făcind ani vor face parte din derilor planurilor de producţie şi finan­ care o prezintă permanentizarea şi ferenţa înregistrată este mai mare la 18,40 Dialog cu ascultătorii ; 10.00 mă de lapoviţâ şi ploaie, iar în
şorogan, care ne-a parte din orarul de prima promoţie a li­ ciare, aprobate de adunările generale stabilitatea brigăzilor, şl inginera Ma- brigada a doua cu 73.285 kg. Aşadar, O melodie pe adresa dumneavoas­ munţi ninsoare. Vînt slab pînâ la
spus : cursuri. Şase ore pe ceului ? ale cooperatorilor. rla Suhov, din cooperativa agricolă este în interesul cooperatorilor şi al tră ; 21,05 Edille radiofonică: fon moderat din sectorul sud-vest şi
— Dezvoltarea sl săptămînâ. In primul — Ne aduc satisfac­ In Statutul cooperativei agricole a­ din Galda, a întărit afirmaţia de mai fiecărei cooperative să acorde o deo­ Luca Caragiale. Copilăria si tine­ vesl. Temperatura aerului staţio­
perfecţionarea conti­ an, elevii îsi desfă­ ţii. Descoperim la ei doptat de Congresul cooperatorilor so sebită atenţie organizării muncii, al­ reţea scriitorului ; 22,20 Interpreţi nară; ziua va fi cuprinsă între
nuă a învătâmintului şoară practica în ate­ dragoste si hărnicie precizează că lucrările în coopera­ cătuirii brigăzilor şi stabilităţii lor, de altădată : Ion Răjenaru; 23.05 -f 2 şi + 7 grade, iar noaptea în­
de toate gradele, este lierele de lâcătuserie. pentru învăţătură, pa­ tiva agricolă se executa prin munca prevederii diferenţiate a sarcinilor de „îmi cînt iubirea" — muzică u­ tre — 2 şi — 7 grade. Dimineaţa
, unul din obiectivele Scopul ? Deprinderea siune penlru meseria personală a membrilor ei, organizaţi producţie şi dotării brigăzilor cu mij­ şoară şi seara ceaţă.
loacele corespunzătoare bunel des­
importante ale poli­ cu primele noţiuni de pe care şi-au ales-o. pe brigăzi permanente de produc­ Organizarea muncii
ticii partidului şi sta­ tehnică. Pentru anii făşurări a procesului de producţie".
lului nostru. Liceul in­ al Il-lea şi al IlI-lea, îşi spun de pe acum, ţie Prin urmare, aceasta presupune în cooperativele Interlocutorii au abordat şi un alt
dustrial de construcţii se va trece în atelie­ constructori. Asta ne creşterea răspunderii personale a fie­ aspect ol activităţii brigadierilor. F.sle
cărui cooperator pentru munca pres­
bucură. Despre pasiu­
din Deva, cu speciali­ rele de zidărie, beton ne aş adăuga un fapt tată şi a contribuţiei aduse la conso­ agricole de producţie vorba despre respectarea unei obli­ i l t a t e i e c o n c u r s u lu i P r o n o s p o r t nr. 13 — 2 2 - 1 1. 1 9 6 7
tatea construcţii civi­ Si azbociment, faianţă mărunt, dar semnifi­ lidarea economico-organizatorică a u- gaţii statutare a lor. aceea dc a tine 4 1. Atalanla — Foggia Câmp. ilai. A 2—0 1
le şi industriale, este . şi mozaic, încheind cu cativ : pentru vacanta nitJtii. In acelaşi timp', experienţa evidenţa muncii depuse de flecare 11. Bologna — Lanerossl u 2—0 1
membru al brigăzii Şl a rezultatelor
o urmare firească a cele de dulgherie, tîm- de iarnă le-am dat e­ unităţilor fruntaşe evidenţiază nece­ III. Cagliari — Brescia U 2—0 1
hotârîrilor adoptate plărie şi izolaţii. In sus. „In anul trecut, a precizai inter­ obţinute dc aceştia. „Fină acum s-a IV. Florentina — Roma %f 2—2 X
di* "istoricul Congres viitorii ani — al IV- levilor să realizeze sitatea întăririi rolului brigăzii — ca locutoarea, brigadierul Silaghy Arpad pus un accent mai mic pe această la­ ■ V. Internaz.ionale — Mantc_va._. tf 1—i X
de
verigă de bază în organizarea muncii.
fiecare un plan
al.pflriiriului nostru. lea al V-lea, — o­ casă. La prima oră a organizat mai bine munca brigăzii tură a problemei — remarcau interlo­ VI. Lazio — Juventus 0—0 X
„O condiţia esenţială pentru des­
Interesul ou care oa­ rele de practică vor de desen, din noul făşurarea în bune condiţii a procesu­ la îngrijirea şi recoltarea griului. cutorii. Socotitorii nu făceau altceva VII. Lecco — Milan P 1—1 X
menii, părinţii au pri­ trece din atelierul- trimestru, multe lu­ Strădanie i-a fost răsplătită din plin decît preluau una din sarcinile ce re­ VIII, Torino — Napoli li 0—0 X
mit vestea înfiinţării şcoală pe şantiere, crări au fost penlru lui de producţie si aplicarea unor de recolta obţinută. De pe ficcard hec­ veneau brigadierilor, aceea de a evi­ IX. Venezla — Spăl M 1—0 1
acestui liceu, a fost unde se va desfăşura mine adevărate sur­ forme corespunzătoare de cointeresa­ tar brigada pe care o conduce a re­ denţia în documentele primare can­ X Alossandria — Sampdoria Câmp. ital. B 2—2 X
dovedit prin numărul timp de un trimestru prize. Dorinţa de a re materială a cooperatorilor o con­ coltat cîte 2 600 kg grîu. faţă de 2.427 titatea de muncă prestată de fiecare XI Catanznro — Modona K 1—1 X
mare de candidaţi pentru fiecare an. In realiza ceva frumos a stituie alcătuirea unor brigăzi stabile, cît a fost media pe cooperativă. In membru al brigăzii. Uneori pe aceas­ XII Messina — Varese U 1—1 X
cu un număr potrivit de membri şi
prezenţi la examenul anul al V-lea, elevii dat. în aceste lucrări, schimb, la cultura porumbului cele tă cale se risipeau sule sau chiar mii XIII Sovona — Catania i$ 2—1 1
de admitere. vor face practica ti­ drum liber fanteziei. cu sarcini de producţie raţional re­ mai bune rezultate au fost înregistra­ de zile-rauncă pentru funcţii nepro­ Fond dc premii : 376.581 lei,
tovarăşul
partizate — nc-a relatat
ductive.
Cursurile au înce­ vind oa funcţie califi­ Si, pentru a conlir- te de brigada condusă de Veronica
put cu trei clase, în carea cu care vor ab­ ma cele spuse, direc­ Ion Munleanu, preşedintele coopera­ Cretu. Aceasta a obţinut 4 200 kg Se diminuau astfel artificial venitu­
care au fost cuprinşi solvi. torul liceului întinse tivei agricole din Dobra. Propria ex­ boabe la hectar, fată de 3.373 cît a rile cooperatorilor şi ale unităţilor.
108 elevi. Durata şco­ — Se cunosc condi­ pe masa biroului zeoi perienţă ne-a dovedit că practica dea fost media pe întreaga uni tale. Calcu­ Cu alte cuvinte, se simte nccesitoleo
larizării este de cinci ţiile minunate de care de planşe... schimba deseori componenta brigă­ lele ne dovedesc că dacă nivelul pro­ creşterii răspunderii fiecărui briga­
ani, după care absol­ se bucură în şcoli ge­ zilor şi de a înlocui brigadierii este ducţiilor la toate culturile atingea dier pentru ducerea la îndeplinire a
venţii vor avea de tre­ neraţiile de azi. Ne Viitoarele construc­ dăunătoare, ducînd la diminuarea pro­ rrtediite superioare realizate de cele obligaţiilor statutare, intre care un loc
cut examenul de ba­ Interesează insă în ţii se desprindeau din ducţiilor şi a veniturilor. Aceasta nu două brigăzi, cooperativa obţinea în de seamă îl ocupa şi cea privind ti­ iii
calaureat. mod deosebit cele e­ liniile trase îngrijit pe presupune insă ca în funcţia de bri­ plus peste 100 tone cereale, lată una nerea evidentei muncii".
— Am dori să fa­ xistente în liceul In­ hîrtia imaculată, iar gadieri să fie menţinuţi oameni in­ din marile rezerve de creştere a pro- Din experienţa unităţilor agricole
cem cunoscut citito­ dustrial pe Care-1 con­ alături, în coltul din suficient pregătiţi, care manifestă o ducliei agricole: îmbunătăţirea orga­ amintite se desprind o serie de învă­
rilor obiectele ce se duceţi, fiind o unitate dreapta, scrise cu ma­ slabă răspundere fală de îndeplinirea nizării muncii în cadrul brigăzilor". ţăminte de care va trebui să se tină
predau fn liceu şi, nou înfiinţată. juscule, erau numele sarcinilor ce le sînt încredinţate. De Reluind ideea enunţată de Inginera seama pentru creşterea eficien­ Elena Pasca Şi
v-am ruga să vă re­ — Penlru liceul nos­ viitorilor făurari de cîţiva ani, în cadrul unităţii noastre Maria Suhov, tovarăşul Constantin tei întregii activităţi a coope­ Vasile Caraşca se
feriţi. mal ales, la tru s^o construit un frumuseţi: Tiberîu am reuşit să îmbunătăţim simţitor or­ Ropotâ, inginer la cooperativa agri­ rativelor agricole. Desfăşurarea adu numără printre cei
cele de specialitate. local modern, plasat Trică, Mihailă Bojan, ganizarea muncii. Rezultatele înregis­ colă din Miercurea, a reliefat prin e­ nărilor generale ale cooperatorilor şi mai buni munci­
— In decursul celor Sntr-o poziţie excep­ Cornel Macarle, 1. trate în această privinţă se concre­ xemple concludente necesitatea întă­ a adunărilor pe brigăzi constituie un tori ai Fabricii
cinci ani, în alena o- ţional aleasă, cu 16 Trlf.. tizează în producţiile şi veniturile ob­ ririi rolului brigăzilor specializate sau bun prilej pentru înlăturarea neajun­ „Vidra" din Orâş-
blectelor de cultură săli de clasă spaţioa­ ţinute. Astfel, repartizind brigăzilor mixte. „Faptul că în condiţii care nu surilor care s-au manifestat în orga­ tie. Eî îşi depăşesc
generală predate în se şl luminoase, cu Interviu realizat de pe o perioadă de mulli ani suprafe­ diferă prea mult, brigăzile obţin re­ nizarea muncii şi pentru ridicarea cu regularitate
liceul teoretic, se vor laboratoare şl cabine­ LUCIA LICIU ţele de teren şi celelalte mijloace de zultate mull diferitc. denotă că briga- continuă a rolului brigăzilor de pro­ planul şi dau pro­
ducţie. Ţinînd seama de faptul că bri­ duse de calitate
găzile constituie veriga unde se ho­ superioară.
tărăşte soarta producţiei în cadrul
cooperativelor agricole, se impune ca
la acest nivel să fie dezbătute cu spi­
rit de răspundere deficienţele care au
existat pe linia organizării muncii si
să se stabilească măsuri eficiente me­
nite să asigure valorificarea superioa
ră a rezervelor de creştere a pro
ducţiei agricole.
N. TÎRCOB

in competiţia tehnicii înaintate

De dala asta nu se pune în joc un cintă a trei din cele cinci tipuri cu te. Fireşte că aceste detalii constituie
titlu de campion mondial sau euro­ care ne vom prezenta. Maşina de numai o parte din caracteristicile
pean la nu ştiu ce probă sportivă. In rectificat interior SM-ME-63 face maşinii. Spre a nu abunda în prea
esenţă însă este vorba tot de'o com­ parte dinlr-o familie, care are -f-2 multe elemente tehnice voi mai a­
petiţie, în care se înfruntă măiestria, variante. Varianta 63 pe care o vom minti doar un singur amănunt. Sub
priceperea şi fantezia tehnică. Lupta trimite este destinată operaţiilor de aspectul vibraţiilor este foarte stabi­
se dă pentru milimetri, pentru preci­ rectificare interioară şi plan-fronla- lă, ceea ce-î conferă rigiditatea ne­
zie, pentru un grad de tehnicitate lâ pentru unicate de serie mică şi cesară realizării unor regimuri inten­
ridicat — singurele elemenle care mijlocie. Maşina are caracter uni­ sive de aschiere
pot spori gradul de competitivitate a versal, adică poate executa difertie Al treilea produs esle maşina de
produselor industriale. Pe orbita a­ piese. Şi acum două dintre particu­ fi ezal universală FU-400. Caracteristi­
cestei confruntări tehnice europene, larităţile care, după părerea mea, o cile ei de bază rezidă din următoa­
poate chiar intercontinentale, si-a' definesc mai complet: este dotată cu rele elemenle: suprafaţa mesei de lu­
înscris numele şi Uzina mecanică sistem de control • automat al di­ cru esle de 400XL600 mm; mărimea
din Cugir. In uzină se simte febra mensiunilor prin măsurare indirectă,
acestor pregătiri. De la constructorul după poziţia diamantului de corec­ deplasărilor pe longitudinală, trans­
şef şi pînâ la ambalaj se pregătesc, tat piatra de rectificat şi cu sis­ versală şi verticală esle 1.200 mm,
cu extremă, atenţie şi migală, cinci, 320 mm şi respectiv 450 mm numă­
tem de control automat al dimensi­
maşini-unelte a căror simboluri de unilor prin măsurare electronică di­ rul vitezelor arborelui princip.il si al
reprezentare sînt: SM-ME-63 FU- rectă, cu palparea piesei. In esenţă, treptelor de avans se ridică la 18,
400 şl FU-1, FD-320 A şi UAS-200. tipul în discuţie are cea mai ridicată cuprinse înlre 32-1 600 rotaţii pc mi­
Considerîndu-le in ordine, ele defi­ tehnicitate şî gradul cel mai înalt nut şi respectiv 16-800 mm pe minut.
nesc maşinile-unelte de rectificat in­ de automatizare. Spre a vă sugera Acest produs face parte dinlr-o fa­
terior, două freze universale, dantu­ precizia de lucru a maşinii am să milie de maşini de frezat concepute
rat prin rostogolire si ascuţit scule. vă relev încă un amănunt esenţial: în uzină. Este prevăzută cu un dis­
De ele se leagă gînduri, speranţe, toleranţa cu care esle prelucrat dia­ pozitiv de retragere şi revenita la
multe năzuinţe la expoziţia tehnică metrul piesei este de plus, minus cotă a consolei, are o construcţie ro­
internaţională care se va deschide trei microni ! bustă şi se remarcă prin precizia pre­
în luna februarie la Leipzig, în Re­ lucrării şi simplitate in utilizare...
publica Democrată Germană. Al doilea tip care va lua drumul In cîleva minule, cu o uşurinţă
Expoziţiei de ia Leipzig este maşina
Pînâ în momentul deschiderii ex­ de danturat prin rostogolire. De ea care sugera cunoaşterea extrem de a-
poziţiei zilele sînt numărate. Care-i ne leagă năzuinţe deosebite. Iată pe mânunţitâa produselor, constructorul
stadiul pregătirilor ? ‘ ce elemente se bazează speranţele şef ne-a relevat o abundenţă de ca­
— Se poate vorbi de o febră a noastre. Fabricată după proiect ori­ racteristici tehnice Erau spuse cu
pregătirilor, penlru a defini mai e­ ginal, concepută de inginerul Tra- căldura părintelui prin a cărui filie­
xact situaţia din uzină, ne şpunea ian Haneş şi Ioan Olaru, maşina se ră cerebrală au trecut şi s-au născut,
tovarăşul inginer Nicolae Teodorii, pretează pentru prelucrarea roţilor cu mîndrîa .şi dragostea creatorului
constructorul şef de la U.M C. care caută cu înfrigurare şi deose­
— Ce trimiteţi la Leipzig ştim, dinţate cilindrice cu dinţi drepţi şi bită pricepere să adauge muncii lui,
Ne-ar interesa cileva caracteristici înclinaţi şi roţi melcate Clasa de prin amprenta gîndiriî de îna'lă ca­
Uzina ale principalelor maşini-unelte. precizie a pieselor prelucrate este 7 litate, valenţele tehnicităţii ridicate
■ ' 1 , ale maşinilor de spălat rufe. Foto: V. ONOIU
— Am să încerc o prezentare suc­
şi poate lucra în cicluri semiautoma­
A. OARGA