Page 72 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3752

VIATA T

Vizita tovarăşului Chemare către Pentru încetarea agresiunii S. U. A. lor din Berlin a avut loc cel de al
0 In marea sală a Congrese­
15-a concert Berolinâ, organizat
Gheorghe Cioară la Paris parlamentele de Radlodlfuzlnea din Berlin. PI-
Dă în prezent, la concertele Bero-
lina au participai 130 de solişti
europene în Vietnam din 24 de ţări. La ultimul concert,
PARIS 23 — Corespondenţii Ager­ cii Socialiste România la Paris, Tudor şl-au dat concursul basul Nicolae
pres, Al. Gheorghiu şi G. Dascal, Ateâ, şeful agenţiei economice ro­ Florei şl soprana Zoe Dragotes-
transmit: mâne, membri ai Ambasadei roma BELGRAD 23 (Agerpres) — exerciţiul financiar 1967-1963, ale că­ kin, el „s-a înşelai'*. De qtuncl, a- cu de la Teatrul de Operă şl Ba*
Luni a sosit la Paris, la invitaţia ne şi ai agenţiei economice române După cum anunţă agenţia Poziţia senatorului rui cheltuieli sînl de 73 miliarde de ceaslă rezoluţie a servil drept bară let din Bucureşti, precum şl artişti
guvernului francez, ministrul comer­ din Paris Taniug, preşedintele Skupşti- dolari, senatorul american il găseş­ a politicii „escaladării44. din Uniunea Sovietică, Bulgaria,
ţului exterior al României, Gheorghe In aceeaşi zi, Gheorghe Cioară s-a nei Federale a R.S F. Iugosla­ Fulbright te „abuziv14. Polonia, Cehoslovacia Şl R. D.
Cioarâ. Ministrul român este însoţit întilnit cu Charles de Chambrun, la via, Edvard Kardelj, a adresat Guvernul saigonez al generalului Germană.
de Nicolae Nicolae, adjunct gl mi­ Centrul National pentru Comerţul ex­ preşedinţilor parlamentelor ţă­ WASHINGTON 23 (Agerpres). — Ky, a spus apoi Fulbright. „nu se Declaraţia lui Siqueiros
nistrului comerţului exterior, Ion Mo- terior (C.N.C.E.) şi a avut o între­ rilor europene mesaje privind Intr-o declaraţie făcută redactorilor
rega, adjunct al ministrului industriei vedere cu conducătorii Grupului in pregătirile in vederea convo­ ziarelor americane „Washington E- sprijină pe nici o bază proprie, cl CIUDAD DE MEX1CO 23 (Ager­ 0 Autorităţile marine militare
construcţiilor de maşini, de consi­ tersindical pentru echipamentul in­ cării unei conferinţe a repre­ vening Star", „Saint Louis Post Dis- numai- pe ajutorul american'4. Re- pres). „Agresiunea americană din din Ecuador au reţinui un vas a*
lieri şi experţi. dustriilor petroliere de gaze naturale zentanţilor parlamentelor eu­ poch", „Detroit News'4 şi „New York lerindu-se la unele ştiri apărute în Vietnam este una din cele mai as­ merican care pescuia Ilegal în a-
Pe peronul gării de est, oaspeţii ro­ şi petrochimice. Ministrul român şi ropene. News", William Fulbright, preşedin­ presa americană, Fulbright a men­ pre si mal nedrepte dintre toate pe pcle teritoriale ale Ecuadorului.
este
„Iugoslavia
pregătită
mâni au fost salutaţi de Charles de persoanele care-1 însoţesc au fost pri­ să-şi aducă contribuţia, pe mă­ tele Comisiei senatoriale pentru pro­ ţionat că anumlli membri civili ai care le-a cunoscut omenirea*', a de­ Acesta este al patrulea vas ame­
Chambrun, secretar de stat pentru mite apoi la sediul Consiliului Na­ sura posibilităţilor sale, la o blemele externe, s-a pronunţat pen­ „adunării constituante" sud-vietnâme- clarat renumitul picior mexican Da- rican reţinut In ultimul timp. Alte
comerţul exterior, de funcţionari su­ tional al patronatului francez de că­ dezvoltare favorabilă in Euro­ tru Încetarea imediată a bombarda­ ze doresc să intre în tratative cu ad­ vid Alfaro Siqueiros, secretar gene­ trei vase au fost eliberate recent
periori din acelaşi minister, de repre­ tre Paul Huvelin, preşedintele aces­ pa şi să se angajeze activ in mentelor americane asupra teritoriu­ versarii lor. Este posibil ca zvonuri­ ral al Partidului Comunist din Me­ după plata unei amenzi de 24.000
zentanţi ai Ministerului Afacerilor tui consiliu, şi Georges Villiers, pre­ această direcţie" — a declarai lui R. D. Vietnam, şi a cerut «ă fie le privind asasinarea unui parlamen­ xic. Intelectualitatea mexicană, a sub­ de dolari.
Externe, ai Centrului Naţional pen­ şedintele Comisiei relaţiilor econo­ purtătorul de cuvînt al Secre­ recunoscut Frontul National de Eli­ tar care a sprijinit această idee să liniat el. condamnă bombardamente­
tru Comerţul exterior, ai Consiliului mice internaţionale. tariatului de stat pentru aface­ berare din Vietnamul de sud ra tîe reale. le aviaţiei americane asupra Repu­ 0 In provincia argealîneană
Naţional al patronatului francez şi Sindicatul general al construcţiilor rile externe al Iugoslaviei, Du- participant „important şi legal la In încheierea declaraţiei sale. Ful­ blicii Democrate Vietnam şi agre­ Tucuman au continuat demonstra­
de alte persoane oficiale. electrice şi Federaţia industriilor şan Blagoievici, în cadrul unei luptă4'. bright a recunoscut că, votînd in siunea în Vietnamul de sud. „Sîn- ţiile muncitorilor din Industria za­
Au fost, de asemenea, de faţă Vic­ mecanice au oferit o recepţie în cin­ conferinţe de presă care a a­ tem solidari cu poporul vietnamez,
tor Dimitriu, ambasadorul Republi­ stea lui Gheorghe Cioarâ. Această declaraţie a fost făcută 1964 pentru rezoluţia privind apro­ hărului, care cer plata salariilor
vut loc la Belgrad. care duce o luptă dreaptă împotri­ restante. .Poliţia a Intervenit cu
concomitent cu apariţia fn librăriile barea politicii preşedintelui John­
americane a unei cârti scrisă de el şi son după agresiunea din Golful Ton- va agresiunii*', a menţionat Siquei­ brutalitate pentru a-i împrăştia pe
ros.
care cuprinde un plan In 8 puncte manifestanţi. In urma ciocnirilor
Cuvlntarea lui W. Gomulka întrevedere nam. Senatorul a declarat că nu e- fost ucisă şi multe altele rănite.
care au avut loc. o persoană a
de încetare o războiului din Viet­
N asser — \ xîstă o altă soluţie pentru părţile in Acţiunile samavolnice ale poliţi­
ei au provocat Indignarea opiniei
VARŞOVIA 23 (Agerpres). — ţiei agricole în acest cincinal, a re­ conflict decît „un compromis onora­ publice din Argentina. In capita­
In cuvântarea rostită la consfătui­ levat primul secretar al C.C. al bil" care să deschidă ,calea spre re­ la Argentinei, Buenos Alreş, au
rea preşedinţilor prezidiilor sfaturilor P.M U.P., este destul de încărcat, dar, Jackson venirea la prevederile acordurilor de fost împrăştiate mii de manifeste
populare locale, wladyslaw Gomul­ pe de altă parte, se ştie că agricul­ la Geneva din 1954. Potrivit lui Ful- în care sc cerc pedepsirea vino­
ka, prim-secretar al C.C al PM U.P., tura mai are încă rezerve de produc­ CAIRO 23 (Agerpres). — bright, Departamentul de Stat al vaţilor pentru acţiunile din pro­
s-a referit îndeosebi la problemele ţie mari. Aceste rezerve se ascund, Preşedintele Nasser a primit, SALA. nu porneşte de la aprecierea vincia Tucuman.
dezvoltării agriculturii poloneze, sub­ printre altele, in neutîlizarea comple­ la 22 ianuarie, pe Colin Jac- reală că in Vietnamul de sud este
liniind- câ una din' sarcinile princi­ tă a fondului financiar de stat şi în kson, membru laburist al Ca­ vorba de un război civil, şi de aceea
pale ale acesteia constă în rezolvarea existenţa unui. număr însemnat de merei Comunelor După aceas­ Rusk nu lasă altă posibilitate de a­ 0 După cum a anunţat Institu­
problemei cerealelor. In conformita­ gospodării înapoiate. Mai există gos­ tă întrevedere, Jackson a de­ legere decît capitularea. Senatorul a tul Central de Statistică din Ro­
te cu planul, a spus:el, In anul 1970 podării, a spus ei, care obţin rezul­ clarat reprezentanţilor presei subliniat, de asemenea, cheltuielile ma. în anul 1966, populaţia ItaMcl
achiziţiile; de cereale vor fi de 6,5 tate mult mâi scăzute .decît rezulta­ câ a discutat cu preşedintele crescînde legate de ducerea războiu­ a înregistrat un spor de 431.000
milioane tone. Acest indice se va pu­ tele medii pe ţară. Nasser probleme privind dez­ lui din Vietnam ce se repercutează de persoane, numărul total al lo­
tea atinge, în primul înnd, prin lăr­ . Vorbitorul a. subliniat necesitatea voltarea relaţiilor economice negativ asupra economiei americane cuitorilor ţării atingînd la sfîrşll ’l
girea suprafeţelor destinate cereale­ elaborării' unui program care să a­ între R A U'. şi Marea Brilanie. şi perspectiva continuării „escaladă­ anului cifra do 53 milioane, p
lor contractate de,stat,şi prin noile jute la folosirea pentru producţia a­ ^„Tnlîlnirea a fost încurajatoa­ rii". Preşedintele Johnson nu poate Totodată, fn raportul institutu­
condiţii 'de ‘contractări.' ' gricolă a tuturor suprafeţelor arabile re", a spus Jackson. Se ştie câ să nu vadă în ce grad războiul din lui se subliniază că anul 1966 a
Programul de dezvoltare a producv- existente ■ relaţiile diplomatice dintre Vietnam afectează economia S.U.A. cunoscut o Intensificare a emigra­
R A U. şi Anglia au fost între­ Senatorul a insistat asupra faptului ţiei, 87.000 de cetăţeni Italieni
rupte anul trecut ca urmare a că Statele Unite nu au — a spus el părăsind ţara, în căutare de lucru.
Incidente sîngeroase în Nicaragua deosebirilor de vederi în ceea — nici un „interes vital14 în Viet­
ce priveşte problema rhodesia-
0 In oraşul Mtwara, din sud-
nâ şi a unei hotărîrî a Organi­ nam. Politica „greşit orientată", care estul Tanzaniei, a avut loc o ma­
MANAGUA 23 (Agerpres). — Inci­ ţiale de la 5 ■ /februarie, -Fernando zaţiei Unităţii Africane. este urmată în prezent, „ameninţă
dente violente ou Izbucnit duminica Agueroeh, a cerut asigurarea unor viitorul ţârii". re demonstraţie, fn cadrul căreia
mii de persoane apar(inînd popu­
seara în capitala Nicaraguei, Mana­ condiţii normale desfăşurării campa­ In ce priveşte bugetul militar pe laţiei africane au denunţat pe co­
gua, după ce armata a deschis tocul niei' ‘electorale. Participanţii ’ la mi­
asupra participanţilor la o demon­ ting au cerut, de asemenea, .să se lonialiştii britanici. Ziarele rela­
straţie de mesO iniţială de opoziţie. pună capăt amestecului armatei în încheierea conferinţei miniştrilor de finanţe tează că a fost cea mal mare de­
monstraţie anticolonialistă care a
In cursul ciocnirilor, care aii conti­ campania electorală $1 au protestat avut loc pînă acum fn această re­
nuat şi luni, 20 de persoane au fost împotriva încercărilor de a impune ai „celor cinci" S.U.A. caută să explice bombardarea RD, Vietnam. giune. Ea a fost prilejuită de atl-
Funcţionarul de la Departamentul de stat al S U A .: „Vedeţi? Am
omorîte, Iar peste 100 rănite. Străzi­ aienerea in postul' de preşedinte a sit baza legală ! I )". tudinea provocatoare a unor lunc.
le principale ale capitalei eu aspec­ lui Anaslasio Somoza, fiul dictato­ LONDRA 23 (Agerpres); — taliei şi Germaniei occidentale au e­ tionarl britanici la adresa popu­
tul unui cîmp de bătălie. La pala­ rului care a condus Nicaragua din La 21 şi 22 ianuarie a avut loc la xaminat implicaţiile internaţionale laţiei africane şl a autorităţilor lo­
tul prezidenţial au fost amplasate 1936 plnă in 1956. Londra conferinţa miniştrilor de fi­ ale politicii economice şi monetare cale.
tancuri si piese de ar-tjeiie. Dea­ Preşedintele Lorenzo Guerrero a nanţe ai „celor cinei44, la care repre­ duse de aceste ţări.
supra oraşului zboarâ avioane mili­ publicat un comunicat in care acuză zentanţii S.U.A., Angliei, Franţei, I- In comunicatul comun dat publici­ Nigeria - o tară 0 La 16 aprilie va fl inaugurat
tare. candidatul opoziţiei de .organizarea tăţii se subliniază necesitatea ca ţă­ la Auschwitz un rnonumen» In­
Demonstraţia de duminică, la care unui complot. Guerrero, aliat în tur­ rile reprezentate să relaxeze restric­ cu o conducere dezbinată ternaţional ridicat îţL.W^QAjii ;e-
neu electoral într-o localitate ■ silua- Tratative ţiile monetare şi de credite în scopul
au participat, potrivit agenţiei Uni­ reducerii presiunilor inflaţioniste in­ Jor patru milioane de persoane
tă la 100 km de capitală, a fost che­ LAGOS 23 (Agerpres). ~ ucise de nazişti în acest lagăr.
ted Press International, peste 50 000 mat de urgenţă la Managua pentru terne. Miniştrii participanţi, adaugă de la Acera, a declarat că „trebuie
să fie desemnat succesorul genera­
de persoane, a fost precedată de un a lua măsurile necesare. Agenţia As­ turco — americane comunicatul, au căzut de acord să „înţelegerea de la Acera", cum a lului Ironsi", confirmînd în acest fel 0 Peste 1.400 dc funcţionari
colaboreze în vederea reducerii taxe­ denumit presa africană reuniunea
miting în cadrul căruia candidatul sociated Press scrie despre posibili­ lor de scont la un nivel cît mai co- principalelor personalităţi politice câ el nu recunoaşte autoritatea lui de la Banca colurabiană din fiogo.
opoziţiei pentru alegerile preziden­ tatea declarării stării de asediu. ANKARA 23 (Agerpres). — La An­ borît cu putinţă. Observatorii din ntgeriene, nu a dus la rezultatele Gowon, actualul şef al statului nige­ Ia au declarai grevă ccrînd ma­
kara au început tratativele turco-n- Londra relatează câ redactarea aces­ scontate de autorităţile centrale de rian. Colonelul Ojukwu a fost de pă­ jorarea salariilor, Ca urmare a
mericane în problema revizuirii acor­ tui comunicat a făcut obiectul unor la Lagos. rere câ „guvernul federal de la La­ aceslei greve, peste 70 la sută din
durilor militare bilaterale încheiate discuţii aprinse, dat fiind interesele Recent, colonelul Ojukwu, guver­ gos n-a pus în aplicare hotăririle serviciile acestei imporfanle bănci
în diferite perioade între cele două divergente ale ţărilor participante la nator militar al Nigeriei orientale, luate de şefii militari în cursul con­ sînt paralizale.
ţări. conferinţă. unul din participanţii la reuniunea ferinţei de la Acera". El s-a referit,
Hotărîrea privind revizuirea celor îm pi-imUl rînd, la faptul câ trupele 0 Autorităţile congoleze con­
54 de acorduri militare bilaterale e­ dîn nord au fost menţinute irf Nige­ tinuă să adopte măsurile de ri­
ria occidentală şî în regiunea Lago­
şi Washington în aprilie anui tre­ Anglia doreşte sâ adere la Piaţa comună sului. Această intervenţie a guverna­ goare împotriva luluror ccJor
xistente a fost adoptată la Ankara
care. înlr-un fel sau altul, nu se
cut. Cu patru luni în urmă, guvernul torului militai' din Nigeria ‘orientală supun normelor şi holărîrilor gu­
confirmă câ,Nigeria rămîne în conti­
turc a remis Statelor Unite un pro­ PARIS 23 (Agerpresl. — „Marea Potrivit declaraţiei lui Brown,. cir­ nuare, după părerea majorităţii ob­ vernului dc la Kinshasa. Astfel.
iect de acord continînd principiile Rritanie doreşte să adere la 1Jiata culaţia capitalului englez ar fi la rîn- servatorilor politici africani, o tară Jacques Tshllembe, redactorul se»
oare ar urma să stea la baza aces­ comună", n declarat Georgc Rrown, dul ei afectată de acordurile existen­ * în care principalii eî conducători sînl a! cotidianului ..L'essor du Kalan-
tor revizuiri. După cum informează ministrul de externe al Angliei, in­ te în -cadrul C.F, E. privind investi­ divizat?. ' ga" din Lumumbashl, a fost ares­
agenţia France Presse. recent guver­ tr-un interviu acordat unui corespon­ ţiile directe. tat. El mai fusese reţinut în urmă
nul american a comunicat observa­ dent al revistei franceze „Realites44. In ceea ce priveşte „salvgardarea cu o săptămînă şi eliberat dună
ţiile sale generale asupra proiectu­ El a .recunoscut că o eventuală a­ Intereselor esenţiale ale Angliei4*, trei zile. Agenţia de presă congo­
lui prezentat. După cum a declarat derare a Angliei la Piaţa comuna ai formulă des repetată de oficialităţile leză arată că Tshilcmbc „a incitat
ministrul afacerilor externe al Tur­ avea efecte negative, „cel pulin în britanice atunci cînd este vorba de Mitingul P-C foştii membri ai cabinetelor po-
ciei, Ihsan Sabri Caglayangil, în ca­ prima etapă", asupra costului vieţii aderarea la Piaţa comună, Broun : a lilice din Kalanga".
drul unor dezbateri care au avut loc şi a balanţei de plăti a Angliei, HI a menţionai că tratatul de la Roma de la Kinshasa Din surse neconfir mate, agen­
în Adunarea Naţională a Turciei a­ precizat că în prima perioadă, pc ca­ (actnl: de . naştere al Comunităţii E­ ţia France Presse relatează că mai
supra politicii guvernului în proble­ re a caracterizat-o „de tranziţie", conomice Europene) reprezintă în fond mulli directori al unor societăţi
ma revizuirii acordurilor militare preturile la produsele alimentare ar un compromis între „cei şase", lăsîn- KINSHASA 23 (Agerpres). belgiene de la Kinshasa au fost
turco-americane, „cele două guver­ spori cu 10-14 la sulă, iar costul vie­ du-se să se înţeleagă că în ceea ce In cursul mitingului- organi­ arestaţi duminică. Cei arestaţi sînt
ne au căzut de acord ca această revi­ ţii, în general, ar cunoaşte, de ase­ priveşte Anglia acesta ar da o anu­ zat duminică dimineaţa la Kin­ acuzaţi că prin activitatea lor au
•R.P. MONGOLA', — Intr-o secţie e Combinatului textil din Ulan zuire să fie făcută pe baza unor prin­ menea, o creşlere de 2,5 — 3,5 la su­ mită libertate de acţiune şl de inter­ shasa cu prilejul împlinirii u­ prejudiciat securitatea statului
Bator. . cipii enunţate de Turcia". tă. pretare a tratatului. nui an de la crearea corpuri­
lor de voluntari congolezi, mi­
nistrul de interne al Congou- 0 Pcsle 1.700 dc lucrători de la
ului (Kinshasa), Etîenrie Tshî- Centru) atomic ..Tokal Mura" au
sekedi. a dat; citire unui mesaj declarat grevă, cerind majorarea
T u n i s : u n m a r in e \r cu tur­ t e lu i B o u r g h ib a , m i n i s t e r e l e , al preşedintelui Joseph Mobu- salariilor şi îmbunătăţirea condi­
ban sa r e c u â g lU ta te î n tr - o s e c r e t a r ia t e l e d c s ta t, d i v e r s e tu în care se arată câ „lupta de ţiilor de muncă. Dalorllă grevei,
b a rc ă p e n t r u a a d u c e la v a p o r o r g a n i z a ţ i i n a ţ i o n a l e . T u n i s u l eliberare economică dusă de reactorul atomic rlc Ia acest cen­
cablul d e a m a r a f. D u p ă d e ­ Tunisul — capitala unei ţâri e s te s i n g u r u l o ra ş d i n ţa ră u n ­ autorităţile congoleze are de tru şi-a încetat aclivifalea.
b a r c a r e şi c lt e v a f o r m a l i t ă ţ i d e se g ă se sc i n s t i t u ţ i i d e in - fapt o semnificaţie continen­ ft
v ă ţ ă m î n t s u p e r i o r : U n i v e r s i ­ tală" Preşedintele condamnă 0 Un grup dc lideri sindicali
v a m a l e s i m p l e , n o ii so siţi se
î n g h e s u ie in a ş a - n u m i t e l e „t a - ta te a , Ş c o a la n o r m a l ă s u p e ­ „campania de denigrare" dusă din Anglia au semnat o pofide
x i s - b e b e s " v o p s i te fn a lb şi rio a ră ( c a re s-a s u b s t i t u i t în de presa belgiană împotriva tn care cer guvernului Marii Bri-
guvernului de la Kinshasa şi n
ro şu , c a re a le a r g ă to a tă ziu a in plină dezvoltare m a r c m ă s u r ă î n v ă ţ ă m i n U i l u i personalităţilor politice congo­ lânii să permită unei delegaţii i
în c o a c e şl în co lo , p r i n în tr e g u l cu c a r a c te r r e lig io s p r e d a t la Frontului Naţional de Eliberare
M a r e a M o sc h e e ), I n s t i t u t u l a - leze. d)n Vietnamul de sud să viziteze
o ra ş s t r e c u r i n d u - s e ca n iş te In mesajul său, preşedintele
b o n d a r i p r i n t r e c e le m a i în­ g r o n o m lc , I n s t i t u t u l b o ta n ic , Mobulu cere eorpuri)or dc vo­ Anglia şl să expună punclut său
tortocheate stră zi ale c a r tie r e ­ c o n d u c e r e a u n u i bel. C u t i m ­ to r to c h e a te , u n d e p o ţi rătăci El B e r k a “ — î m p ă r ă ţ i a b i j u t e ­ lumii vase p u r t i n d in p ln te c e - I n s t i t u t u l d e a r h e o lo g ie , c ite - luntari sâ dea dovadă de o vi­ de vedere. „Poporul ţării noastre,
lor a ra b e . p u l a c este m e l e a g u r i a j u n g o v r e m e î n d e lu n g a tă , cu o c u r io ­ riilor, In a p r o p i e r e d e „ S u k le lor în c ă p ă to r , m a t e r i i p r i ­ va institute d e c e r c e tă r i ş t i i n ­ gilenţă sporită pentru a preve­ sc arală in poliţie, Irebuic să al­
t e m u t ă r e d u t ă a p ira ţilo r. P rin z i t a te m e r e u n o u ă , în sp e c ia l E l B e r k a " se a flă fo s ta p ia ţă m e ca m i n e r e u r i d e (ier, ţific e , B ib lio te c a N a ţ io n a l ă şi bă posibilitatea dc a fi inform.,f
T u n i s u l e ste c o n s id e r a t m o ş ­ e x c e l e n t u l m u z e u B a r d o (ca re ni orice acţiuni, atît pe plan
te n ito r u l s tr ă v e c h ii . C a rta g in e s e c o lu l X V I I , o d a tă cu e m i ­ p r i n „ s u k ‘‘- u r i (p ieţe d e t ip d c s c la v i, c o n s tr u ită p e v r e ­ p l u m b , f o s f a ţi s a u p r o d u s e a - intern cît şî extern, împotriva asupra părerii Frontului Nailon-,I
fiin d , d e a ltfe l, s itu a t la c îţi- g ra r e a a n d a l u z ă , a c ti v it a t e a o r ie n ta l) cu case şi terase m e a B e iu lu i Y o u s e f , p r i n s e ­ g r o a lim e n ta r e . T o t a ici sîn t p o s e d ă o f a im o a s ă c o le c ţie d e statului congotez. de Eliberare din Vietnamul de
m o z a ic u r i) .
va k i l o m e t r i d e v a t r a s t r ă l u ­ m e ş te ş u g ă r e a s c ă c u n o a ş te u n v o p s i te in culori ţip ă to a r e , cu c o lu l X V I I . A ic i se v l n d a ­ d e s c ă r c a te tre i p ă t r i m i d i n sud in legătură cu lupla care se
o a re c a r e a v în t. In 1881, c in ă m o n u m e n t e d e se c o le şi c a r ­ p r o d u s e l e m a n u f a c t u r i e r e n e ­ C o n f o r m p i o n u l u i d e c e n a l duce in prezent în Vietnam".
c ito a re i c e tă ţi a n tic e . Isto ric ii c u m o b ie c te m e ş t e ş u g i t l u c r a ­ d e d e z v o l t a r e , tn c u r s d e t r a ­
a f i r m ă câ T u n i s u l îşi tra g e o- T u n i s i a d e v i n e „p r o t e c t o r a t " tie re d ife r e n ţ ia t e . D in in im a te in argint, a u r, a r a m ă , c h i ­ c e s a r e u n u i sta t c a re d e p u n e d u c e r e In v ia ţă , in T u n i s i a se
b irşia d i n t r - u n v e c h i o ră şel f r a n c e z , o r a ş u l n u m ă r ă 110.000 M e d in e i ră s a re u n i m p o z a n t e fo r tu r i in d ir e c ţia I n d u s t r i a ­ d e p u n e fo r tu r i p e n t r u î n t ă r i ­
in d ig e n d e la p e r ife r ia C ar- d e lo cu ito ri, /lsfărt d e p ă ş e ş te m i n a r e t — cel al „ M a rii rrţos- h l i m b a r şi p i e t r e p re ţio a s e . U n lizării.
750.000, m a j o r i t a t e a f ii u d fo r ­ C a p ita la T u n i s i e i e s te p r i n ­ re a s e c to r u lu i d e sta t. P o tr i ­
ta g in e i p u n ic e . D u p ă c u c e r i ­ v it a c e s tu i p la n , o b i e c t i v u l
rea ei d e c ă tr e r o m a n i, C a rta - m a t ă d i n m u s u l m a n i , ita lie n i ‘ c ip a lu l c e n t r u i n d u s t r i a l al ţ ă ­
g in a i n c e p e t r e p ta t să d e c a d ă şi fr a n c e z i. rii, a ici s în t lo c a liz a te u z i n e p r in c ip a l a l T u n i s i e i e s te c r e a ­
d e s u p e r f o s f a ţ i, î n t r e p r i n d e r i rea u n e i i n d u s t r i i m o d e r n e şl
In s c h i m b se a f i r m ă o r a ş u l T u n i s i a este, în p r i m u l rîn d , N O T E DE D RU M
l im it r o f . I n t i m p ce C a r t a g i - o ţa r ă ag rico lă . T r e i p ă r ţi d i n c a re p r o d u c a c id s u l f u r i c , t o ­ m o d e r n i z a r e a a g r ic u ltu r ii. I n
p ito r ii d e p l u m b (la P e n n a r o - a c est s c o p s-a c o n s t r u i t o r a ­
na c o n s t it u i a o f e r e a s tr ă la p o p u l a ţi a a c ti v ă m u s u l m a n ă
y a ) t a te lie r e d e că i f e r a te , f a ­ f in ă r ie d e p e tr o l la B iz c r ta şi
m a r e , c a p ita lă a u n e i r e d u t a ­ se î n d e l e tn i c e s c cu a g r i c u lt u ­ o f a b r i c ă d e z a h ă r la B e ja . L a
b ile p u t e r i m a r i t i m e , v e c h iu l ra U n s p r e z e c e la s u tă este c h ei", denumită „ D ja m a a - E z - c o lţişo r d e l u m e cum nici A i i b r ic i d e c i m e n t (la H a m m a n - T u n is , in a fa r a u n u i c o m p l e x
T u n i s se d e z v o lt a in p r i m u l c u p r in s ă î n s e c to r u l i n d u s ­ Z i t o u n a " sa u „ M o s c h e e a M ă s ­ B a b a . cu vestiţii săi p r i e te n i L iff), a te lie r e m e c a n i c e d e r e ­ m e t a l u r g i c sc a flă în c o n s t r u c ­
rîn d ca a ş e z a r e c o n tin e n ta lă . tria l şi a r tiz a n a l, iar r e s tu l d e lin u lu i" . A c e s t a e ste cel m a i n u a r fi î n d r ă z n i t să v is e z e : p a ra t u t i l a j a g ric o l, fa b r i c i d e ţie u n c o m b i n a t d e î n g r ă ş ă ­
I n u r m a c u c e r ir ii a r a b e , s u v e ­ 14 la s u tă în s e r v ic iile p u b l i ­ v e c h i şi m a i v e n e r a i s a n c tu a r c o liere, cercei, i n e le cu p ie tr e p ie le şi î n c ă l ţ ă m i n t e , d e a r t i ­ m i n t e c h im ic e şi u n m a r e c o m ­
ra n ii d i n K a i r o u a n îl î n z e s ­ ce, c o m e r ţ etc. T u n i s i a se s i­ d in oraş, m o n u m e n t d i n s e c o ­ s c u m p e , b r ă ţă r i, v a s e şi t ă v i co le d i n a l u m i n i u d e u z c a s­ p l e x te x til. A g r i c u l t u r a , tn
tr e a z ă cu o minunată m o s c h e e tu e a z ă p r i n t r e p r i m e l e ţă ri a le lul al I X - le a , folosit a tît ca c a re m a i d e ca re mai cu g u st nic, d e a m b a l a j e , d e h i r t ic şl u r m a n a ţio n a liz ă r ii, a c u m d o i
şi cu z i d u r i g r o a s e d e a p ă r a ­ h u n i i în ce p r i v e ş te e x p o r t u l m o s c h e e cit şi ca u n iv e r s ita te fă u r ite . c a r to n , d e v o p s e le etc. L a T u ­ a n i, a 450.000 d e h e c t a r e d e
re (secolul IX ). M a i t îr z i u d e ­ d c u le i d e m ă s lin e , f r u c te tr a d iţio n a lă . T u n i s u l o fe r ă p a r a d o x u l d e n is şi în î m p r e j u r i m i sînt c o n ­ p ă m în .t a p a r ţ i n i n d s tr ă in ilo r ,
c e n tr a te n u m a i p u ţ i n d e 75
v in e c a p ita la M a g h r e b u l u i o ­ ( s m o c h i n e , m i g d a l e , caise), D i s - d e - d i m i n e a ţ ă te întimpî- a fi u n p o rt c o n s tr u it in tr -o
la g u n ă . El e ste leg a t d e m a r e la s u t ă d i n î n t r e p r i n d e r i l e d i n o b ţ in e î n s e m n a t e s u c c e s e pe
rie n ta l, p e r io a d ă în ca re se c h e r e s te a e tc L a p r i m a i m ­ nă o a n i m a ţ i e d e o s e b ită . D a ­ ca lea c o o p e r a tiv iz ă r ii.
c o n s tr u ie ş te C a s b a h u l şi n u ­ p re sie T u n i s u l a p a re mai pu­ că d a i o ra ită p r in „ s u k ’ - u r ilc p r i n l r - u n c a n a l d e 10 k m , în tr e a g a ţa ră , 60 la s u tă d in
d u p ă ca re v a s e le a j u n g în- s o c ie tă ţile d e tr a n s p o r t, 40 la P o p o r h a r n ic , t e n a c e , t u n l -
m e r o a s e m o n u m e n t e . ( A p r o a ­ ţin ... a f r i c a n d e c ît a lte o ra şe „El t f a t t a r i n e ", „El F a k h a “
Ir-un bazin fiind apoi p ilo ta te su tă d i n î n t r e p r i n d e r i l e a g ro - s ie n ii d e p u n a s tă z i in t o a te d o ­
p e f ie c a r e o ra ş a ra b îşi a re d i n n o r d u l c o n ti n e n tu l u i . S e şi „El L e f f a \ cu p a r j u m u r i , m e n i i l e o a c t i v i t a t e intensă
c e tă tu ia , a d ic ă „C a s b a h u l “ să u , p a re câ a f l u x u l e u r o p e a n a f r u c te şi sto fe, ţi se î n f ă ţ i ş e a ­ p r i n l r - u n a lt c a n a l în p o r tu l a l im e n t a r e .
p r o p r iu - z is , î m p ă r ţ i t la r i a d u l C u m e ste şt firesc, T u n i s u l p e n t r u d e z v o l t a r e a ţă rii, p e n ­
nu in să d e a c e le a ş i p ro p o r ţii, fă cu t d i n el u n o ra ş a ra b n u ­ ză o c h ilo r cel m o i o r ig in a l tr u r id ic a r e a n i v e l u l u i d e trai.
î n s e m n ă t a t e şi r e n u m e d e care m a i cu n u m e l e . S i to tu ş i, o ­ sp e c ta c o l P r i n tr e cele m a i său in a lte d o u ă b a z i n e cu o r e p r e z i n t ă în a c e la şi t i m p şi T u n i s u l u i, ca v e r it a b i lă i n im ă
s u p r a fa ţ ă d e 25 k m . In c u ­ p r i n c ip a l u l c e n t r u p o litic o -a d -
se b u c u r ă c e l e b r u l c a rtie r A l ­ ra şu l s t r ă v e c h i d i n M e d in a îşi
v iz it a t e s în t „S u k El T r u k ” m i n i s t r a l i v al ţă rii. • A ic i se a ţă rii, ii r e v i n e u n ro l i m ­
ger). I n 1574, T u n i s u l şi ţ i n u ­ p ă s tr e a z ă f i z i o n o m i a o r i e n t a ­ p r i n s u l p o r t u l u i d o m n e ş t e o
u n d e se v i n d sto fe , î m b r ă c ă ­ a c ti v it a t e fe b r ilă . De aici por­ a flă p a l a ţu l C a r ta g in a (n o u p o r ta n t in a c e a s tă a c ţiu n e .
tu l î n c o n j u r ă t o r , a j u n g s u b d o ­ lă c a r a c te ristic ă . U n c o n g lo ­ c o n s tr u it), r e ş e d i n ţa p r e ş e d i n ­ C. BENGA R.A U. — Vedere a fabricii de ciment de la El Tabbin.
m i n a ţ ia tu rc ă , f i i n d p u s e su b m e r a t d e s tr ă z i î n g u s t e şi î n ­ m i n t e , c o v o a r e , ţ e s ă tu r i şi „ S u k nesc spic d i v e r s e colţuri ale
40.065
Redaotia şl administraţia flsrtUl fîr. Rr, P.ţl.- J Sroza nr. 83, telefon 12 ÎS, iS 83, £3 17, 8517, Taxa plâtltă în numerar, eonform aprobării Dlreollel Generale P.WP.R, nr, 263 328 din 8 noiembrie 1649, Aparul l întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.