Page 73 - Drumul_socialismului_1967_01

MANIFESTĂRI CONSACRATE
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA!

PAGINĂ 3
ANIVERSĂRII

PE- T EM E
UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE

A L E M U N C II
împlinirea a 108 ani de la impor­ coruri şi ansambluri din localitate.
tantul act istoric al Unirii Princi­ Jn aceeaşi zi, poeţi din Capitală au
patelor a fost sărbătorită în întrea­ susţinut un recital de versuri închi­
P O L IT IC E ga ţară. nat Unirii Principatelor Române.
Cinstind memoria celor care s-au La casele de cultură din Bucureşti,
aflat în fruntea maselor populare în profesori' universitari şi cercetători
istorici au reînviat, în faţa a mii de
D E M A S Ă lupta pentru Unire, delegaţii de oa­ auditori, chipuri de luptători înflă­
meni ai muncii, studenţi şi elevi au
ANUL XIX. NR. 3753 MIERCURI 25 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI depus marţi la Bucureşti, Iaşi şi Cra- căraţi pentru Unire, atmosfera de
iova, coroane de flori în faţa monu­ puternic entuziasm cu care a fost
mentelor lui Alexandru loan Cuza întîmpinatâ Unirea, abnegaţia cu
şi Mi hai 1 Kogălniceanu. Ca un oma­ care poporul Ţării Româneşti şi Mol­
0 hotărîre a Biroului permanent giu adus înfăptuirii intîiului pas spre dovei a luptat pentru această cauză.
scene
Cu acelaşi prilej, la căminele cultu­
unitatea naţională, pe două
IMPERATIVUL PRIMULUI TRIMESTRU: bucureştene, la Teatrul Naţional desfăşurat manifestări similare, care
s-au
rale din toate regiunile ţării
minimumzO% al Consiliului Uniunii Naţionale Creangă" au fost prezentate piesa au cuprins expuneri, seri literare şi
„I. L. Caragiale" şi la Teatrul „Ion
programe artistice pe teme inspirate
„Cuza Vodă" de Mircea Ştefânescu
şi, respectiv, premiera pe ţară „Lu­
din perioada’ memorabilului eveni­
a Cooperativelor Agricole
ment de la 1859.
ceafărul dinspre ziuă" de Rodica Ni-
un.
colescu. Şi la Cluj a avut loc
★
spectacol festiv închinat aniversării Cu prilejul aniversării, acad. Şte­
Unirii' Principalelor, susţinut de ac­ fan Bălan, ministrul învăţâmîntuluL
frunlaşe pe raion şi regiune vor pri­
Biroul permanent al Consiliului U­
DIN PLANUL ANUAL DE INVESTIŢII! niunii Naţionale a Cooperativelor A­ mi din partea uniunilor cooperatiste tori ai Teatrului Naţional şi ai Tea­ a vorbit la televiziune despre sem­
gricole de Producţie a hotărît ca, în- respective steaguri şi diplome. Pri­ trului maghiar de stat, de solişti, nificaţia zilei de 24 Ianuarie.
cepînd cu acest an, să se organizeze mele trei cooperative agricole cla­
în cadrul tuturor cooperativelor în­ sate pe ţară, la una dintre culturile
tre echipe şi între brigăzi, concursuri sau ramurile respective, vor primi
In ziua de 21 ianuarie a.c. în ziarul nostru a fost publicată pa­ lonări în primele două decade, ale In regiunea noastră
gina intitulată „Conferinţa regională de partid a hotârît ca în pri­ lunii ianuarie. Cifra evidenţiază în-, pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­ din partea Uniunii Naţionale a Coo­
mul-trimestru sâ se. realizeze .minimum 20 la sută din planul anual deplinirea în proporţie de 67 la,sută nului la toate culturile, speciile şi perativelor Agricole de Producţie,
de investiţii. Ce masuri'aţi întreprins în acest sens?". Problemele a planului lunar. Vreau să mai su­ categoriile de animale. Concursul are drapele, diplome şi premii în bani N-a fost club, n-a fpst casă de cul­ cu mult succes, evocarea dramatică
ridicate au ;suscitat un viu interes şi din partea altor specialişti din bliniez că sarcinile de investiţii din ca scop stimularea membrilor coo­ Cu prilejul „Zilei recoltei" se vor tură, cămin cultural, în care a 108-a „Cuza Vodă" de Mihail Davidoglu,
activitatea de investiţii. In relatările lor, tovarăşii Ion Brinzan şi primele două decade au fost. îndepli­ peratori, a şefilor de echipă, a bri­ organiza în centrele raionale, regio­ aniversare de la Unirea Principate­ iar în Sala Unirii din Alba lulia e­
Florin Ândrcescu ne-au vorbit despre modul în care este organizat nite zilnic. gadierilor şi a consiliilor de condu­ nale şi în Capitală expoziţii ale coo­ lor Române sâ nu fie prezentă prin levii claselor VI-VIU de la şcolile
lucrul în sectoarele de investiţii, despre măsurile care au fost Tindem ca, şi în continuare planul cere ale cooperativelor agricole în perativelor agricole fruntaşe, cu programe artistice, simpozioane, seri generale din oraş au avut o intere­
luate pentru ca in primul trimestru să se înfăptuiască sarcina sta­ zilnic sâ fie realizat întocmai. Pen­ obţinerea., unor producţii agricole produsele de vară şi loamnâ şi se literare sau conferinţe. Pretutindeni, santă înlilnire cu profesorul de is­
bilită de Conferinţa regională de partid de a se realiza minimum tru. aceasta,-cîL şi pentru; depăşirea sporite la heclar; şi dezvoltarea sec­ vor înmîna stimulente cooperative­ sărbătoarea a prilejuit manifestări torie Gheorghe Anghel, întilnire ur­
lor declarate fruntaşe in culturile la
20 la sută din planul anual de investiţii. celor 26 de procente pe care ni le-am torului zootehnic' prin organizarea care se pot stabili rezultatele con­ de profund patriotism şi respect pen­ mată de un bogat program artistic.
temeinică a producţiei şi a muncii,
propus în primul trimestru, vom mai tru trecutul bogat de luptă al neîn­
-aplica cîteva măsuri tehnice şi or­ precum şi pentru generalizarea ex­ cursului. Pentru celelalte culturi sau fricaţilor noştri strămoşi. La noi, la Liceul economic din
Ritmuri zilnice citatea de încărcare a acestora. De ganizatorice. Intr-un viitor apropiat rite sectoare' ale muncii din coope­ zultatelor — concursurile se vor în­ redacţie şi veştile telefonice cîteva Şebeş — ne-a transmis elevul Cră­
vagonetelor. sporindu-se astfel capa­
perienţei pozitive acumulate în dife­
ramuri — pe măsura cunoaşterii re­
Am spicuit din scrisorile sosite la
ciun Damian — ziua de 24 Ianuarie
se vor mecaniza operaţiunile de în­
asemenea, s-a dat în funcţiune un
Cu prilejul bilanţului de sfîrşit de
fierăstrău circular de confecţionat cărcare şi descărcare a coliviilor la rativele agricole de producţie. cheia, de asemenea, cu expoziţii în din acţiunile care s-au bucurat de a reunit toţi elevii şi cadrele didac­
cadrul cărora se vor acorda distinc­
tice într-o entuziastă adunare, între­
toate puţurile minei Dîlja, încărca­
constante lemnul pentru armare De cînd ne rea sterilului şi a materialelor de be­ ■ an se va acorda titlul de echipă şi ţiile cooperativelor clasate pe pri­ Montajul muzical-iiterar „Unirea .tistic. O serbare reuşită, prin inedi­
un deosebit succes.
gită de un simpozion şi program ar-
brigadă’ fruntaşă acelor echipe
şi
folosim de instalaţia respectivă, a­
mele 3 locuri.
provizionarea cu materiale de mină tonare lă suprafaţă. Se va extinde . brigăzi , care se situează pe locul 1, De organizarea concursurilor in­ oglindită în literatură" prezentat de tul ei, a avut loc la Şcoala generală
totodată1' lucrul in acord la toate lo­
decurge rapid şi în cantităţi sufici­ . cu condiţia sâ obţină o depăşire de elevii Liceului din Cugir — ne in­ din Simeria. După cum ne scrie ele­
Plenara CC. al P.C.R. din 21-29 ente. curile de muncă unde există condi­ cel puţin 10,la'sută peste.media de- tre cooperative şi în cadrul acestora formează Zina Novac — s-a bucurat vul Dan Bezuz „emoţia pe care a-
decembrie, Sesiunea Marii Adunări ţii şi în mod deosebit în sectorul de . -păşirilor de plan idealizată, de coo­ se vor ocupa uniunile cooperativelor de apreciere unanimă, iar la Casa ceastâ serbare ne-a prilejuit-o va ră-
Naţionale şi Conferinţa regională de ‘ Măsurile amintite, generînd condi­ transport. perativă şi respectiv.; pe brigadă. E­ agricole de producţie. Pentru apre­ raională de cultură din 11 ia un mon­ ;mîne multă vreme vie în sufletele
partid, analizînd activitatea de in­ ţii mai bune de lucru, au determinat IOAN BRINZAN : chîpeloi; ş i ' brigăzilor, care; au obţi­ cierea rezultatelor şi desemnarea co­ taj-literar similar au oferit localnici­ noastre, Programul a fost precedat
vestiţii desfăşurată anul trecut, au realizarea a 322 m l. de săpări şi-be- inginer şef la mina Dîlja nut asemenea rezultate- li se va a­ operativelor fruntaşe se vor constitui lor elevii liceului. Aici — ne infor­ de expunerea- tovarăşei profesoare
subliniat necesitatea îmbunătăţirii , corda steagul de echipă şi respectiv colective la nivelul uniunilor raio­ mează Bujorel Marcu — seara în­ Eleonora Cozac.. Pionierii clasei a
muncii în acest sector de activitate de brigadă fruntaşă:-Totodată, coo­ nale, regionale şi la Uniunea Naţio­ chinată Unirii a fost întregită de o •Vl-a au prezentat dramatizarea după
prin creşterea realizărilor primului Realizări garantate prin peratorilor din echipele'fruntaşe, ca­ nală, formate din activişti ai uniu­ expunere şi un program artistic. Din povestirea lui Ion Creangă „Moş
trimestru şi accelerarea ritmului de re au participat efectiv la’ muncă, li nilor. precum şi specialişti din dife­ scrisoarea aceluiaşi corespondent a- loan Roată şi Unirea": apoi, 21 de
execuţie pe toată perioada anului. In se. va acorda .insigna.de „Fruntaş al rite domenii ale agriculturii. flâm că organizaţia U.T.C. .din ca­ pionieri din clasele a iV-a au ofe­
sprijinul muncii noastre a venit şi organizarea temeinica a muncii * tecoitelor bo'gate". Ca stimulente ma- Acţiunea de organizare a con­ drul sfatului popular raional a or­ rit, un.album confecţionat de ei în­
redacţia ziarului „Drumul socialis­ ' teriale. aceştia vor primi retribuţia cursurilor începe o dată cu adună­ ganizat o interesantă seară literară chinat actului Unirii. Pe harta Româ­
mului". Prin iniţiativa de a dezbate suplimentară, conform statutului. rile generale pentru dări de seamă închinată Unirii niei socialiste: au fost aplicate; la lo­
înlr-un cadru organizat problemele Personal, apreciez ca . bună iniţia­ Iîor.la- de . relevare a acestui adevăr D2 asemenea, se vor organiza pe şi adoptarea planului de producţie In 20 de cămine culturale-din ra­ cul cuvenit, hărţile Moldovei şi Mun­
muncii noastre, specialiştii vor avea tiva redacţiei de a dezbate proble­ poate li găsită in citeva cifre. In nu­ raioane, regiirni şi pe ţară corieursuri şi financiar pe acest an în cadrul ionul llia şi la fiecare centru de co­ teniei, reprezentînd ţărişoara nou
posibilitatea, ca prin coloanele zia­ mele muncii noastre într-un cadru:or­ mai 20 de zile de muncă planul lizî<v , între ^cooperaţi vele . agricole de pro- cărora se iau angajamente pentru mună din raionul Brad au fost sus­ .formată la 24 Ianuarie 1859. Noua
rului, sâ participe la o largă con­ ganizat. Vreau, pe aceaslă cale,, să ce): mai important indicator, a fost ..ductie: pentru -obţinerea titlului de : îndeplinirea şi depăşirea planului de ţinute expuneri despre importantul hartă a fost acoperită cu drapelul
fruntare de opinii, care sâ scoală la afirm cu toată certitudinea că impe­ depăşit cu 12,8 la sută, realizîndu-se „Cooperativă, agricolă de: producţie producţie în cadrul tuturor unităţi­ eveniment, iar la casele raionale şi tricolor în timp ce unitatea a into­
iveală rezerve interne valoroase me­ rativul primului \ trimestru .poate 11 103 m l. săpături şt 50 m.l. betonări. fruntaşă în cultura griului, porum­ lor. orăşeneşti de cultură din întreaga nat „Trei culori". Din careul pionie­
nite să conducă la îndeplinirea im­ realizat şi chiar depăşit. Noi ne-am Desigur că rezultatele n-au apărut bului, cartofului, sfeclei de zahăr, Uniunea Naţională a Cooperative­ regiune, la cluburile muncitoreşti din
perativului activităţii de investiţii creat din timp toate, condiţiile. . de la sine : ele siht rodul unor mă­ florii-soarelui, în viticultură, pomi­ lor Agricole de Producţie elaborea­ Valea Jiului, simpozioanele organiza­ resc s-au desprins elevi îmbrăcaţi în
din primul trimestru. cultură, legumicultura, în îngrâşarea ză normele şi instrucţiunile de orga­ te cu acest prilej au fost primite cu costume naţionale care au încins
In prezent efectuăm lucrări de .să­ suri aplicate în scopul organizării
Mă folosesc de acest prilej spre a pare â bazinelor de colectare a apelor mai temeinice a producţiei şi a mun­ ‘taurinelor sau porcinelor, în creşte­ nizare şi desfăşurare a concursuri­ satisfacţie deplină. „Hora Unirii" acompaniaţi prin cîn-
sublinia că este pe deplin posibil ca ia orizontul X, circuitele de. vago-^ cii, a creşterii indicelui de folosire rea vacilor de lapte, a oilor, a păsă­ lor amintite. Colectivul Teatrului de stat din lec de întreaga masă de pionieri. A
in primul trimestru să realizăm mi­ nete de la puţurile oarbe nr. 5 şi nr. a timpului de muncă. Spre deosehire rilor. Pe fiecare raion, regiune şi pe (Agerpres) Petroşani a pus în scenă, prezentînd fost un tablou măreţ, emoţionant". ,
nimum 20 la sută din planul anual. 3, din orizontul IX —. mediu şi ga­ de anii trecuţi, formaţiile de lucru ' ţară vor fi declarate fruntaşe cîte
Afirmaţiile le întemeiez pe faptul că leriile transversale principale la ori­ trei cooperative agricole care au obţi­
încă din anul trecut, sub îndruma­ zonturile X Piscu şi Aninoasa. înce­ Inginer FLORIN ANDREESCU nut cele mai bune rezultate la una
rea comitetului de partid, am creat şeful sectorului investiţii de Ia din culturile sau ramurile de activi­ Pe ecrane:
condiţiile necesare desfăşurării unei putul activităţii din acest an (mă re­ E. M. Aninoasa tate menţionate cu condiţia sâ fi Oaspeţi la căminele Lecţii privind
munci ritmice. Am urmărit să întă­ fer la primele două decade), s-a des­ realizat producţia globală planifica­
rim disciplina de producţie, să di­ făşurat sub semnul bunului augur. (Continuare în pag. a 3-a) tă pe cooperativă. Cooperativele „Vizita conducătorilor culturale buna deservire
minuăm numărul absenţelor de orice
natură. In cadrul unităţii noastre se de partid şi de stat în Duminică, membrii a 14 forma­ Conducerea cooperativei meşte­
desfăşoară o largă muncă politică de ţii artistice de amatori din satele şugăreşti „Retezatul" din Haţeg a
masă în scopul combaterii tendinţe­ raionului Brad au fost oaspeţii di­ luat iniţiativa de a organiza un
lor de absentare, de chiul sau iro­ regiunea Hunedoara"
sire a timpului. Acolo unde abateri­ feritelor scene ale căminelor cul­ ciclu de lecţii privind buna deser­
le au continuat sâ se manifeste, s-a La cererea unui mare număr de turale din localităţile Ţării Zâran- vire a populaţiei, lecţii la care Iau
trecut chiar la sancţiuni. O parte oameni ai muncii din oraşul Deva, dului. Programele au fost prezen­ parte toti responsabilii de secţii Şi
din muncitorii certaţi cu disciplina ’începînd de luni a fost reprogra-
au fost trecuţi disciplinar la lucrări­ mat, la cinematograful „Patria" tate In circuit, sub formă de schim­ membrii cooperatori. Lecţiile sînt
le de suprafaţă, pierzînd astfel o din localitate, filmul: „Vizita con­ buri de experienţă ale formaţiilor predate de cadre din conducerea
seamă de drepturi materiale. Rezul­ ducătorilor de partid şi de stat artistice de la sote. cooperativei.
tatele s-au concretizat în întărirea in regiunea Hunedoara". Filmul
disciplinei. Această acţiune o vom continuă sâ ruleze şi astăzi, de B. AUREL NICU SBUCHEA
desfăşura şi în continuare, în cazul la orele 16 şl 17,30. corespondent corespondent
că vor apare abateri de Ia regula­
.' mentul de ordine interioară.
Pentru a cointeresa muncitorii' la
realizarea planului de producţie s-a CE SCOT ÎN EVIDENTĂ
extins salarizarea în acord, mai cu
seamă la personalul care lucrează la
complexul de inhaldare a sterilului
de la puţul auxiliar nr. 1. Creşterea
productivităţii acestora s -a . râsfrînt
imediat şi în planul de aproviziona­
re prin majorarea cu 15-20 la sută
a numărului de vagonete culbutate.
De altfel, muncii în sectorul de apro­
vizionare i s-au adus şi alte îmbună­
tăţiri în scopul creării condiţiilor ne­ A LE COOPERATIVELOR
cesare folosirii mai temeinice a tim­
pului de lucru. Materialele pentru
betonare şi armare se transportă în Cu cîteva zile în .urmă, membrii
cantităţi care sâ permită existenta cooperatori din Peşteana, raionul
nerală pentru a face bilanţul activi­ S-au stabilit măsuri chibzuite
unui stoc minim necesar cîtorva zile Haţeg, s-au întrunit in adunarea ge­
de execuţie. In urmă cu cîţva timp
s-a iniţiat o acţiune de curăţare a tăţii lor pe anul 1966 şi a aproba
planul de producţie pe acest an.
Adunarea generală a dovedit că toţi spus tovarăşul Mărgăriloni Binuc, de contract cantităţi însemnate de
deşi suprafeţele ce le avem în pri­
cooperatorii sînt preocupaţi de bu­ mire nu au o structură chiar cores­ produse din cultura plantelor, cît şi
nul mers al activităţii unităţii, că din sectorul zootehnic. Numai la lap­
sînt hotârîţi sâ lupte pentru întări­ punzătoare. Insă, maşinile şi semin­ te de vacă noi am depăşit prevede­
rea puterii economice a cooperati­ ţele pe care le-am avut la dispoziţie, rile cu peste 15.000 litri, lucru ce a
vei lor. Aşa după cum spunea to­ aplicarea în practică a celor învăţa­ influenţat şi asupra creşterii valorii
te la cursurile agrozootehnice au dus
C A N D C A T I I F . D J > . industria].^ varăşul Pîrvu Paulin, preşedintele la obţinerea unor producţii mari, Grija permanenţă pentru sporirea
zilei-muncâ.
HUNEDOARA: Peisaj
cooperativei, s-au obţinut rezultate
recolte
Se înţelege că, obţinînd
frumoase in anul care a trecut, de-
sectoare care pot valorifica bine con­
păşindu-se producţiile planificate la mari de cereale, legume şi producţii producţiei, pentru dezvoltarea acelor
Folo: V. ONOIU culturile de grîu şi porumb cu citeva bune de la animale, cooperativa a diţiile naturale existente, pentru bu-,
sute de kg Ia hectar. Dar sînt aceste valorificat cantităţi însemnate de na organizare a muncii — iată pe
rezultate pe măsura posibilităţilor? produse ' scurt factorii care au determinat suc­
— De cînd conduc brigada a lV-a In anul 1966, spunea tovarăşul cesele amintite.
nu am obţinut asemenea producţii, a Gheorghe Ursu, am vindut pe bază Din darea de seamă şi din discu­
ţiile purtate a reieşit că membrii co­
operatori. au cîştigat o bună expe­
rienţă în aplicarea metodelor agro­
In postura de călători cu tre­ zootehnice înaintate. Cu ajuotrul me­
canizatorilor, s-au făcut arături a-
rpentviL pum tueţea gări şi halte. Constatările nu sînt GĂRILE ÎN dînci de toamnă pe toate suprafe­
nul, am organizat un raid de la o
extremă la alta a regiunii prin
ţele, o mare parte din teren fiind bi-
prea îmbucurătoare. Invităm or­ nb îngrăşat, iar însămînţalul s-a fă­
ganele C.F.R, sâ ia notă, şi mai a­ cut la timp, folosindu-se seminţe din
Comuna Criş este una în fruntea acţiunii. Co­ mei şi bărbaţi. Gheorghe împrejmuită incinta clă­ les măsuri, care să ducă la îmbu­ soiuri de mare productivitate.
dintre cele mai îndepăr­ mitetul executiv a inter­ Furdui, Nicolae Stînga, dirii sfatului popular po nătăţirea cit mai rapidă a situa­ ANOTIMPUL IERNII La baza acestor realizări — arăta
tate localităţi din raio­ venit la raion unde a Candin Micu, Nicolae o lungime de 120 m. ţiei. începem cu... brigadierul Preda Istafiu — stă buna
nul Brad. Aşezate pe o găsit sprijinul necesar. Furdui, Avram Rusu şi In întrecerea patrioti­ organizare a muncii. A fost bineve­
pitorească vale de mun­ In sat a sosit un tehni­ Micu Avram sînt cîţiva că pentru înfrumuseţa­ nită măsura luată la începutul anu­
te, casele locuitorilor cian pentru trasarea no­ dintre cetăţenii care s-au rea şi gospodărirea sate­ SÎNT1MBRU-HALTA. De aici făţişeazâ cu o ambianţă mai plăcută Iadă de gunoi. Tabloul cu mersul tre­ lui trecut cînd s-au repartizat su­
poartă amprenta hărni­ ului drum, s-au trimis evidenţiat în mod deose­ lor, locuitorii comunei pleacă dimineaţa în diferite părţi a­ faţă de anii precedenţi. Sălile de aş­ nurilor, confecţionat dintr-un carton prafeţele pe brigăzi în raport cu for­
ciei, a dragostei pentru tuburi pentru podeţe şi bit la efectuarea acestei Criş au ocupat locul 1 proape 100 de oameni. De mai mult teptare se cer a fi însă mai mult în­ de dimensiuni mici, pe care s-a lipit ţele existente.
frumos In ultimii ani un compresor. lucrări. Terminarea ei a •pe raion. A fost o răs­ timp s-a preconizat construirea unui călzite. o coală de hîrtie, este scris cu cer­ Cooperatorii Vîrvoni Pascu, Mi-
aceeaşi preocupare o — E lucru nu glumă! avut şi o altă semnifica­ plată a hărniciei şi a local nou de staţie prevăzut cu o Dezamăgirea călătorului creşte în­ neală albastră. Stropit cu apă sau cloşani Romuluţ, Ştefânescu Ştefa-
manife^Lă cetăţenii de a­ Nu şlim dacă o sâ izbu­ ţie: în comună a fost i­ simţului gospodăresc.: In sală de aşteptare. Lucrarea a început să pe măsură ce poposeşte în gările poate cu zăpada de pe hainele unui nia, şi alţii au -analizat cu simţ de
ici pentru treburile gos­ tim — îşi dădeau cu pă­ naugurat pentru prima aceste zile, cînd se de­ dar se tărăgănează neiertat de mult mai mici de pe linia Vinţul de Jos- călător îngheţat de frig, este impo­ răspundere rezervele de sporire a
podăreşti de interes rerea unii. dată un traseu pentru pun candidaturile pentru Este terminată doar fundaţia. Cei Simeria. sibil să-ţi faci o idee despre mersul producţiei agricole" fâcînd propuneri
obştesc. Prin grija co­ — Avem forţe sufici­ autobuze. O precizare: alegerile de deputaţi in care îndură frigul iernii sînt cetăţe- - trenurilor. Uşa care stă deschisă tot preţioase de îmbunătăţire a muncii.
mitetului executiv al ente — susţineau cei mai valoarea lucrărilor pa­ sfaturile populare comu­ nii din satele dimprejur. La 2 km timpul ţine parcă sâ demonstreze in­ Planul de producţie aprobat de a­
sfatului popular comu­ mulţi. Dacă muncim cu triotice efectuate la con­ nale, cetăţenii fac noi mai jos, la Sîntimbru-gară, situaţia tenţia de a uniformiza temperatura dunarea generală prevede sarcini
nal, a deputaţilor, locui­ strucţia drumului este propuneri pentru exe­ se prezintă întrucîtva mai bine. Sala RAI D din sală cu cea de afară. Eşti încli­ concrete şi mobilizatoare pentru fie­
torii satului au partici­ rivnâ în cîleva luni îl de 198.000 lei. cutarea altor lucrări de S de aşteptare este încălzită, însă se nat să crezi că dacă nu este foc în care sector de activitale. In vederea
pat la realizarea a nu­ terminăm! Cetăţenii din Criş; şi înfrumuseţare a satului. dovedeşte neîncăpâtoare. sobă s-a hotărît să fie măcar aer realizării lor s-au stabilit o serie de
meroase lucrări obşteşti. Mobilizaţi de deputaţi, Grosuri nu s-au oprit Cu toţii sînt convinşi de SEBEŞ. Gara se află în renovare, „condiţionat". întrebat de ce nu se măsuri tehnîco-organizalorice printre
In anul care a trecut, toţi locuitorii comunei aici. Ei au participat cu înfăptuirea lor. Fiindcă, g S-a prevăzut mărirea capacităţii să­ face foc, impiegatul de mişcare răs­ care amintim: amplasarea judicioasă
cel mai mult i-a fră- Criş şi ai satului Grosuri însufleţii^ şi la alte ac­ toţi ca unul, vor pune lilor de aşteptare. Se aşteaptă termi- LA BLANDIANA eşti izbit de as­ punde: „Este inutil să se facă foc a culturilor, fertilizarea solului cu
mînlat pe oamenii de au ieşit la munca pa­ ţiuni obşteşti. In satul umărul la' noile con­ pectul neîngrijit al sălii de aşteptare, pentru o singură persoană". Oare îngrăşăminte organice şi chimice,
triotică de construcţie a Grosuri a fost constru­ strucţii sau la lucrările _ narea cit mai grabnică a lucrărilor procurarea de sămînţă din soiuri de
aici construcţia unui de reamenajare. Dorinţa B pentru ca oamenii care pleacă cu de dezordinea băncilor şi de mur­ ceilalţi călători găzduiţi în biroul său
drum ce duce la Blâ- drumului pe o distanţă ită o magazie de măr­ unanimă a tuturor cetâ- dăria de pe jos Undeva, intr-un un­ sînt nişte entităţi inexistente? Cum înaltă^ productivitate, întreţinerea la
jeni. Deputaţii Ştefan A­ de 4 km. La săpături în furi pentru cooperativa • ţenilor este să facă din trenul sâ se bucure de toate condi- gher, se observă o gheată veche pli­ se va descurca cînd în staţie vor aş­ timp a culturilor etc. Toate acestea
vram din circumscripţia buza dealurilor, trans­ de consum, iar în comu­ | ţiile bune pe care trebuie sâ Ie gă­ nă de noroi, azvîrlită de nu se ştie tepta cîţiva zeci de oameni ? vor permite cooperatorilor din Peş­
na Criş s-au rmai cons-r comuna lor o localitate teana ca şi în acest an sâ obţină
nr 4 Criş şi Leana So- portul pietrişului, ame­ cit mai frumoasă şi mai sească acolo unde sînt nevoiţi să sta- cine. Sub altă bancă soaţa ei in a­
truit 2 podeţe de 10 m.l., ceeaşi stare, aşteaptă probabil să GH. LIMBEANU rezultate pe măsura cerinţelor.
lomon din circumscrip­ najarea podeţelor au s-au consolidat malurile bine gospodărită m ţioneze un timp oarecare. audă intervenţia impiegatului de
ţia nr. 11 Grosuri, erau muncit zilnic zeci de fe­ Crişului' Alb şi a fost S. BRADU ■ LA VINTUL DE JOS. gara se în- mişcare pentru a fi aruncată într-o (Continuare în pag. a 2-a) ALEXANDRU MÂGUREAN
corespondent