Page 74 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 74
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3753
CAHNET C U LT U R A L- zind întreaga pădure. Pentru a-1 pu bucnit o puternică epidemie de,., rîs.
tea stinge au venit pompierii din
Au trebuit sâ fie închise cîteva şcoli.
cinci oraşe, 150 de soldaţi dlnlr-un
Cazuri Izolate se constataseră mai do
cantonament din apropiere şl trei n-
vloane care stropeau apă de sus. In mult, dar acum epidemia a luat pro
porţii mari. Boala nu este primejdioa
cendiul a distrus 50 ha de pădure
să, dar tine aproximativ două sâptă-
„Festivalfil filmului C Â R T I N O I INSTALAŢIE PENTRU CONDIŢIILE tei vieţii şl pe alte planete, a decla EPIDEMIE DE.. RÎS raînl şi este foarte neplăcută pentru
bolnavi.
rat omul de ştllntă american, Fred
DE VIAŢA DE PE ALTE PLANETE
In partea dc est n Tanzaniei a Iz
pentru sate" In Uniunea Sovietică a fost con Johnson, la o conferinţă organizată la
Universitatea din California. El a o-
struită o instalaţie automată în care nuntat că a depistat existenta cloro-
f 1 Iei in particulele dc pral din for
, Sîntem în cea de a doua edapâ a se realizează condiţiile de viată de
„Festivalului filmului pentru sate". pe alte planete. Partea principală a maţiile noroase care voalează lumi
In cadrul acestei manifestări sînt cu instalaţiei constă dintr-o cameră cu na stelelor. Această descoperire, a
prinse cinematografele din raioanele .<• a * Lucrarea constituie o cule vid în care se obţin temperaturi spe spus el. înseamnă că o chimie a vie
Orăşlie, Ilio, Brad şl oraşele regio gere, cuprinzînd materialele: cifice diferitelor planete (plus 25-30 ţii se produce probabil in spaţiu şl
nale Deva şi Petroşani. In total sînt Republica Socialistă România grade Celsius ziua şi minus 20-25 gra produsul linal al acesteia ar putea
angajate în festival 125 cinematogra — stat al oamenilor muncii de de Celslus noaptea), ca pe planeta fi o formă de viaţă similară celei de
fe săteşti. la oraşe şi sate; Constituţia pe Pămînt.
Cu prilejul deschiderii acestei noi Republicii Socialiste România Marte.
etape au fost prezentate numeroase — lege fundamentală a statu Pe fondul variaţiilor de tempera PAPAGAL POLIGLOT
filme artistice şi documentare româ lui nostru; Sistemul organe tură se modelează în cameră şi re
neşti: „Vremea zăpezilor", „La patru lor statului în Republica So gimul atmosferic de pe diferite pla Familia Portnol din Baku a primit
paşi de infinit", „Runda a 6-a", „Tu cialistă România; Rolul econo nete. Instalaţia permite, de asemenea, recent un papagal originar din Cuba. A
nelul", „Steaua fără nume" şi altele. mic al statului socialist; Rolul studierea acţiunii radiaţiilor ultra cesta şi-a salutat stăpinii într-o spa
Publicul spectator a avut, de ase statului în înfăptuirea politicii violete asupra organismelor vii. niolă destul de încilcltă. După ce a
menea, prilejul să vizioneze nume stât o lună la Baku, papagalul Cică
roase filme documentare pe teme so culturale; Dezvoltarea demo şi-a îmbogăţit vocabularul. Acum el
ciale, de râspîndire a cunoştinţelor craţiei socialiste — caracteris CERCETĂRI PRIVIND CÎMPUL cheamă pe fiecare membru al fami
cultural-ştiinţifice, agrozootehnice, tica fundamentală a statului MAGNETIC SOLAR liei pe nume şi dacă cineva bate la
pentru tineret şl copii etc. Au fost nostru; înflorirea naţiunii în usă, întreabă curios „Cine e acolo ?"
prezentate documentare ca: „Sărbă In Crimeea au fost terminate o se Papagalul reproduce exact intonaţia
toarea Unirii", „Amintiri contempo condiţiile socialismului; Suve rie de cercetări ale cirapului magne
ranitatea de stat în condiţiile interlocutorului. Alteori. Cică îşi a
rane", Zile şi nopţi în alb", „Oameni tic solar, în urma cărora s-a ajuns la minteşte de perioada în care a trăit
la înălţimi", „Tradiţii maramureşe socialismului; Activitatea ex concluzia că cimpul magnetic gene în Cuba şi vorbeşte spaniola Dacă FRANŢA. — Vagon-restaurant cu autoservire pe căile ferate fran
ne", „160 de zile în Atlantic", „Furni ternă a statului nostru. ral al Soarelui este concentrat in e- se află în mijlocul găinilor cotcodă- ceze.
ca", „Gura lumii" şi altele care s-au lcmente foarte mici cu polarităţi şi ceşte şi strigă cucurigu. Papagalul
bucurat de multă apreciere din par mărimi diferite. Totodată, în Soare este deosebit de vorbăreţ dimineaţa, Societatea Naţională a Căilor Ferate franceze va ataşa la trenuri va-
tea spectatorilor. s-au observat cîteva mii de elemen cînd este scos cu colivia pe balcon goane-reslauranl cu autoservire, unul în luna ianuarie pe linia Paris-
Pe marginea filmelor au fost or Strassbourg şi al doilea pe linia Parls-Basel.
ganizate numeroase acţiuni educative te distribuite haotic şl avînd o e Atunci asimilează şl cel , mai bine In cursul anului 1907 şi începutul anului 1968 Încă 4-5 vagoane-
ca medalioane, simpozioane, con xistentă scurtă — dc aproximativ 24 lecţiile pe oare i le dau stăpinii săi. restaurant vor ft transformate în vagoane cu autoservire.
cursuri, prezentări etc. De asemenea, de oue. Cea mal marc parte a lor au Călătorii vor putea servi aici rapid masa, la un preţ convenabil.
în marea majoritate a localităţilor a o singură polaritate, adică Soarele NAŞTERE NEOBIŞNUITA IN FOTO j Vedere de Interior a vagonullil-restaurant cu autoservire.
fost expusă conferinţa „Dezvoltarea Lucrarea redă un tablou sin în ansamblu se comportă ca un mag
cinematografiei româneşti in anii tetic al procesului dezvoltării net cu un singur pol In salul polonez Kostszice. din a-
puterii populare". clasei muncitoare din ţara Studierea cîmpurilor magnetice ale proplere de Zelona Gora, femeia gra
La douăzeci de cinematografe din noastră, al condiţiilor ei de Soarelui şl stelelor, a spus astrofi- vidă Kurkova a Ieşit noaptea în jocuri din Mârginimea Sibiului
raioanele cuprinse în concurs, deschi muncă şi de trai în perioada zicianul Andrei Severnii, conducăto curte să scoată apă din fintînă. Ea' 25 14.30 „De dor, bade şl de drag"
derea festivalului a coincis cu des dintre cele două războaie mon rul acestor cercetări, are o mare Im a alunecat sl a căzut în fîntînă. Apa — program de cîntece sl jocuri
chiderea „Sâptâminii filmului româ diale. portanţă pentru elucidarea cauzelor era adîncă de peste 6 metri, dar fe populare; 15,30 De cc ? De unde?
nesc" organizată de întreprinderea întemeiată pe un bogat ma apariţiei magnetismului în Cosmos. meia a reuşit să se prindă de o |ea- IANUARIE 1967 De cînd? (emisiune penlru copii);
Cinematografică regională de stat. In terial documentar, pe o anali S-ar putea ca aceste cîmpuri să con vâ şi să strige după ajutor. Abia după
comunele Zam, raionul Uia, Vinerea, ză ştiinţifică a realităţilor so- stituie şi cauza principală a procese o jumătate do oră vecinii au auzit-o 16.30 Muzică uşoarfl de Petre Ml-
raionul Orâştie, Băiţa şi Vata de Jos, cial-economice ale ţârii, lucra Radio hăescu, Ludovic Div.zl, Alin No-
raionul Brad, Şibot şi Aurel Vlaicu, rea prezintă evoluţia numerică lor explozive in cursul cărora sînt Si au reuşit s-o scoată din fîntînă. xeanu şi Horia Ropcea; 17,40
raionul Orâştie, deschiderii sâplâmî- şi schimbările intervenite în eliberate energii uriaşe. Totodată, Intre timp femeia născuse. Mama şi Cronica literara dc G. G. Ntco-
nii filmului românesc i s-a acordat structura clasei muncitoare, după părerea lut Severnîl. cimpul copilul se simt bine. PROGRAMUL I s 5,40 Program lescu ; 18,00 Uvertura „Ştefan cel
o atenţie deosebită, fiind organizate condiţiile ei de muncă şi de magnetic general al Soarelui deter muzical de dimineaţă; 6,15 Ac Mare" de Iacob Mureşianu ; 19,05
cu acest prilej simpozioane, recenzii trai, gradul de exploatare a mină în cea mai mare măsură starea DRAGOSTE „APRINSA" tualitatea agrară ; 8,25 Moment Ciclul „Figuri şl momente din Is
etc. proletariatului şi scoate in e- coroanei sale, precum şl a plasmei poetic — interpretat de Adela toria muzicii româneşti : Mlhal
La Valea'Bradului, cu prilejul pre videnţâ lupta acestuia, condu interplanetare. Un tînăr soldat francez s-a întors Andricu ; 20,00 Selectiuni din „Es
zentării filmului „De-aş fi Harap să de Partidul Comunist Ro pe neaşteptate acasă într-un conce Mărculescu ,- 9,30 Sfatul medicu trada duminicală"; 20.30 Teatru
Alb", a avut loc o şezătoare — ghi mân, împotriva tendinţei de în CLOROFILA EXISTA Şl ÎN diu special şi a aflat că logodnica lui : Prevenirea bolilor profesio radiofonic. Ciclul „Maeştri ai
citoare organizată pe marginea vieţii răutăţire a condiţiilor de mun SPAŢIU... lui a stricot logodna. Furios lo cul nale în industria minieră; 10,03 dramaturgiei universale". William
şl operei lui Ion Creangă. Această că şi de trai. me s-a dus într-o pădurice de lingă „Mai mindră lara noastră creşte" Shakespearc. „Femeia îndărătni
acţiune s-a încheiat cu o duminică Clorofila există şi în spaţiu, şî a- Toulon, unde şi-a ars toate scrisorile program de cîntece ; 10,30 Emisiu că" ; 22,30 Moment poetic. Ver
cultural-sportivâ deosebit de plă cesl fapt implică posibilitatea existen de dragoste. Focul s-a întins cuprln- ne literară pentru şcolari. „Mlhal suri dc V. Alecsondri ; 23,56 Pa
cută. Eminescu şi opera sa"; 11,20 Lim rada melodiilor lirice.
Acţiuni interesante au fost organi ba noastră (reluare); 12,10 Cin-
zate pe marginea tematicii filmelor tă corul de cameră al Conserva
care tratează probleme de etică so torului „Ciprian Porumbcscu" din
cialistă, de comportare in familie şi Prima confruntare în cadrul Bucureşti < 13,30 Intîlnire cu me Televiziune
societate. GĂRILE ÎN ANOTIMPUL IERNII lodia populară şi interpretul pre
Ca urmare a muncii organizatorice 18,00 Pentru cei mici A.BC,... în
$1 de popularizare a filmelor, a ac ferat; 16,15 Doi Interpreţi — imagini: Litera „A“; 18,25 Penlru
ţiunilor întreprinse, în ziua deschi concursului al Vlli-lea (Urmare din pag. I) folosirea ambelor ghişee în orele dc Pompilia Stoian şi Tony del Mo tineretul şcolar — Antologic şco
derii celei de a doua etape a „Festi vîrf. Nimeni nu se poate plinge în naco — şl cîteva melodii ; 16.30 lară : Ion Heliadc Râdutcscu ,
valului filmului pentru sale" au fost TARTARIA. Şi aici, acelaşi aspect schimb de întreţinerea îngrijită a ca O poveste pentru voi, copii : „Bă
prezenţi la filme un număr de peste dezolant. Uşa sălii de aşteptare este merei mamei şi a copilului, unde mi iatul care a uitat drumul spre ca 19,00 Telejurnalul dc seară i
22.000 spectatori. Duminică a avut loc în regiunea tori Formaţiile de fluieraşi, de dan plină de crăpături prin care viscolul cii pasageri pot fi adăpostiţi în con să" ; 17,00 Arii din operete inter 19,20 Buletinul meteorologic*/ 10,23
DOBRESCU GHGORGHE noastră prima confruntare artistică suri, de ocOrdeoane, brigăzile artisti intră în voie. Geamul spart, cine ştie diţii optime. pretate de Constantin Drăghicl ; Din via|a animalelor; 19,50 în
MARDARI ALEX. în cadrul celui de-al VI11-lea con ce de agitaţie, numeroşii solişti vo de cînd, a fost înlocuit cu o bucată La halta RUŞI cetăţenii sînt con 17,10 Ani de ucenicie. Din acti trebări la care s-a răspuns... între
inspectori la întreprinderea curs al amatorilor. In cele două cen cali şi instrumentişti, au prezentat de carton presat, care nu asigură o damnaţi sâ suporte getul pentru că vi tatea editorială a unor cercuri bări la care nu s-a răspuns incă;
cinematografică regională tre comunale — Pui şi Baru Mare — programe bogate, mult apreciate de bună etanşeitate. Lipsa de foc din noua clădire de lîngâ barieră, ter literare,- 18,03 Tribuna radio. O 20,30 La şezătoare Emisiune muzi-
de stat s-au întilnit peste 150 artişti ama public. sobă le face să te simţi ca într-un minată încă din toamna anului tre pinia colectivului, mijloc de edu cal-coregralică. Transmisiune de la
gheţar cut, nu este dală în folosinţă. „în caţie ,* 19,00 O melodie pe adresa Sofia; 21,20 Film artistic; Win-
dumneavoastră ; 19,30 Melodia zi
treprinzătorii"
de
la
gospodari
In staţia „AUREL VLAICU", im
netou (seria a If-a); 22,35 Tele
PE S C U R T piegatul de mişcare Sandu Nicolae C.F.R. s-au grăbit însă sâ renoveze- lei : „Glndeşle-le bine" de Aurel jurnalul de noapte; 22,45 închi
declară că pentru gările mici nu este
vechea Clădire, lâsînd în suspensie
Giroveanu. Text şi interpretare
prevăzută nici o cantitate de com adâpostirea numeroşilor călători din Flavia Buref ; 21,00 Melodii-maga- derea emisiunii.
bustibil. Chiar aşa să fie? Oricum,
0 Casa raională de centul" de Horia Lovi- 0 Despre bucuria şi prinsul regiunii Hune cetăţenii care tremură de frig nu se centrele muncitoreşti Câlan şi Hune zin — emisiune muzjcol-dislractl-
doara.
cultură din Alba Iulla — nescu. emoţia pe care a produ doara, alături de condu pot împăca cu o asemenea raţiune v 3 : „Călătoriile muzicalo ale lui Tim pul probabi
ne Informează tovarăşii s-o la Brad filmul do cătorii noştri iubiţi, bu- din partea conducerii Direcţiei re Ar fi timpul să so ştie că şi Guliver" (reluare); 23,00 „Eşti a-
Popcscu Ghcorgho şi A 0 Formaţiile artistice cumentar „Vizită con curîndu-ne de marile gionale C.F.R. Timişoara. Cetăţeanul ocrotirea cetăţenilor in postura dc tît de frumoasă" — muzică uşoa
vram Mihai, metodişti ale Casei raionale de ducătorilor de partid şi realizări hunedorene". Coslea Ioan din Deya, care a trebuit călători pc diferite trasee, che ră. PENTRU 24 ORB
ta această instituţie de cultură din Orâştie, an de stat in regiunea Hu să aştepte în frig mai bine de o oră, maţi dc cerinţele personale sau PROGRAMUL !1 : 7,45 Selectiuni
cultura — a organizat la gajate în cel de-al VIII- nedoara" ne-au scris to 0 In comuna Vârma- spunea: „Ar trebui să se ia măsuri dc producţie, face parte din an din opereta „Fetiţele din Pădurea Vreme închisă si umedă, cu ce
căminul cultural din lea concurs prezintă pe varăşii Zcghcru loon şi ga, raionul Ilia, ne in de către ceî competenţi, pentru în samblul măsurilor menite să asi Neogrâ" de Vessel i 9.03 Poemul rul mai mult acoperit, cînd vor
,1>ard o manifestare cul- riodic spectacole pe sce Constantincscu Ştefan. formează tovarăşa profe grijirea şi încălzirea gărilor mici. La gure bunăstaren omului, să nu-i simfonic „Evocare" de Dumitru cădea precipitatii sub formă de
luralâ model. In prima nele căminelor cultura „La etatea mea, de 53 soară Valeria Blaj, ca GEOAGIU, o haltă mai mică decît solicite fără rost energia psihică Bughlcl : „Bucureşfi 1959"; 10,05 ploaie şi lapovitâ, Iar în munţi va
parte a avut loc o evo le. Recent — după cum de ani, la vizionarea fil drele didactice împreu precedenta, se găsesc lemne pentru şi fizică. Este ncccsor să se a Lectură în premieră : Lucian Zaf- ninge, Vîntul va sufla din sectorul
care literară consacrată ne informează tovară mului am simţit cum in nă cu tineretul din sat, foc. De ce nu şi la „Aurel Vlaicu"?" bandoneze orice lipsă de Interes tl : „Oraşele dragostei", Ion Ra- sud-vesl.şl vest Temperatura ae
împlinirii a 117 ani de şul Reţea Virgil — for ochi şi pe obraji încep au organizat un reuşit Şi la SIMERIA ar mai fi multe de pentru întreţinerea staţiilor dc hoveanu : „Ţara fără cinice" ; rului staţionară; ziua va fi cuprin
ta naşterea luceafărului maţia de estradă a sus să apară bobiţe de la montaj literar-muzical făcut. Să fie mal curat şi mai cald calc ferată, ca acestea să ofere un 11,30 Din ţările Socialistei 12,25 să intre -}- 2 şl -f 6 grade, iar
poeziei româneşti — Mi- ţinut un spectacol la că crimi. Vizionînd filmul pe tema: „Mihai Emines in sălile de aşteptare. Se cere o maî confort ridicat in orice anotimp, Din comoara folclorului nostru:
hai Eminescu, iar în cea minul cultural din Geoa- mă simţeam, ca şî miile cu, luceafărul poeziei operativă distribuire a.biletelor prin dar mai ales iarna. noaptea între 0 şi — 3 grade.
de a doua, a fost pre giu-Bâi unde s-a bucu de muncitori, ţărani şi
zentată piesa „Adoles- rat de succes. intelectuali de pe cu româneşti".
tegorll de vîrstă. La categoria 10-32 troşani şl Minerul Vulcan, au reuşit B-VI C l-l ; selecţionata claselor VII
ani pc locul întîl s-a clasat Ioan să-şi verifice stadiul de pregătire AB — VII C 1-0; selecţionata clase
Ardeleanu, ior la categoria 22-31 ani înaintea etapelor orăşeneşli ale cam lor VIII ABC — VII C 0-2.
Ioan Tomescu. pionatelor republicane de juniori şî La po l i na j viiezâ, cel mai buni
Proba de săniuţe o reunit cel mal seniori şi să acumuleze puncte pentm
mulţi perllclpantl (210) şl a stlrnit etopa a doua (finală) a competiţiei s-au dovedit o II Schmidt Viliara,
mare animalie po dealul Viilor unde „Cupa Minerului". Cuşniuruc Miha! şl Burlan Anton, Iar
la patinaj artistic Balaş losif, Zsok L.
a avut loc. Cei mal buni s-au dove La reuşita galet au contribuit an Gheza şi Haldu Dionisie.
dit a fi Emil Berian la băieţi şi Adela trenorii Darbu Nicolae (Minerul Lu- MIHAI DANULESCU
Bâlutiu la fete. penl) şt Pop Vasile (Jiul) precum şi profesor
La şah au participat 60 concurenţi. activiştii C.S.O. Petroşani, Brezoianu
Mihai Vilceanu II (băieţi) şi Olimpia
Dumitru şi Zarculea Vasile.
Vilceanu (fete), s-au clasat pe prime
le locuri. Finala acestei competiţii va avea Rezultatele tragerii
Spartachiada do iarnă a fost un loc în ziua de 31 Iulie a.c. la Pe-
trila.
Sparfachiada bun prilej de afirmare a unor talen AUREL SLABÎI autoturismelor LOTO
te. Este vorba de tinerii Weber Iu-
lius, Simu Viorica, Bîldea Dumitru corespondent din 24 ianuarie 1967
de iarnă şî altîi. '
Nu putem încheia aceste rtndurl Snifiafivă FAZA I
Bucurindu-sc de o mare populari fără a reliefa munca depusă de an
I
tate, întrecerile contînd penlru spar- trenorul Nicolae Dornic în reuşita în Extragerea a Iî-a 15 82 10
Extragerea
tachiada de iarnă au atras pînă în trecerilor spartachiadel de lamă ca lăudabilă 68 32 88
prezent peste 60Q de participanţi din şi a tovarăşilor Ioan Ciucurel şi Vil Extragerea a m-a 74 44 3
27
oraşul Cugir. Atractive au fost dis ceanu Mihai I. Consiliul asociaţiei Ştiinţa, de pe Extragerea a IV-a 31 49
putele organizate la tenis de masă, TOMUŢA VALENTIN lingă Scoale generală „Petfifi Sondor" Extragerea a V-a 53 4 e‘4
schi, săniuţe şi şah unde au partici corespondent din Deva, cu sprijinul conducerii şco FAZA A II-A
pat sportivi de la asociaţia Metalur lii şi al comandamentului unităţii de Extragerea a Vi-a 40 79 14
gistul. La tenis de masă au concurat pionieri a amenajat un modern pa Extragerea a VII-a 56 81 62
180 de tineri. Pe primul loc s-a cla Box Extragerea a VUI-a 21 80 -10
sat Mihai Dogaru (15 ani) la băieţi tinoar, luminat electric. Pe acest pa Extragerea a IX-a 62 10 74
tinoar a fost organizat un reuşit con
şi Maria Pîruan la fete Sala de sport a asociaţiei Minerul curs de patinaj şi un campionat de FAZA A III-A
Desfăşurata pe dealul „Cetate", Lupenî a găzduit prima gală de box hochei. Au plăcut în mod deosebit Extragerea a X-a 25 19 HO
proba de schi a fost la fel de atracti a anului dolală cu „Cupa Minerului". jocurile de hochei care, deşi organi Extragerea a Xl-a 47 56 28
vă. Ea a reunit pe pîrtii 150 de par Cel 24 de boxeri, reprezentanţi ai zate pentru prima dată, au constituit FAZA A IV-A
De dota aceasta îl veţi crede cu siguranţă E o dovadă incontestabila că n-a fost o... glumă vinâlo- ticipanţi. A avut loc o singură pro secţiilor de box din cadrul asociaţii o frumoasă surpriză. Iată rezultatele Exlragerea a XH-a 72 75 r.9
iească. Foto ; V. ONOIU bă, cea de slalom, însă pe două ca- lor sportive Minerul Lupenî, Jiul Pe la hochei : selecţionata claselor VI A FOND DE PREMII 2.503,429 LEI.
I IES SS s b I B a a ■ M M - ob n m
„Responsabilul" Acul şi lozul în plic „Băiat cuminte" I Al naibii stîlp! Autobuzul de Mârtinesti Omletă uriaşă
• •
E vorba de Poscu Ciorcan, res Un ac şi un loz în plic. Bizară Plumb Mircea din Hăşdat — Hu loan Trosan, şofer la I.G.O. Pe multe trasee din regiune s-au
nedoara, a găsit .într-o zi port-
ponsabilul centrului de comandă asociere 1 Dar celăleana Florica moneul cu buletinul de indentitate I Hunedoara, s-a întilnit, după Ie introdus curse speciale pentru Cetăţeanul Loghin Moijo este
încălţăminte al cooperativei „So Mişeii, vinzăloare de lozuri, nu şirea din serviciu, cu Alexandru transportul elevilor la şcoală. Cu autorul unei omlete neobişnuite. A
lidaritatea" din Deva. O să aflaţi e de acord. Dacă ati şti dumnea şi permisul de conducere al ce Roja — şofer, Mihai Sofian, Cor aceeaşi lăudabilă intenţie s-a in făcut-o din... 42.000 dc ouă. Unde?
tăţeanului Petraru Dumitru pe care In ce? In nici un caz. în casă şi
imediat dc cc i-am pus titulatu voastră ce înseamnă asta penlru nel Măgheruşan, Ionel Dinu, Va trodus şi autobuzul Mărtineşli-O-
ra între ghilimele. Acest respon ea ? Acul poate să fie cit de mic. îl pierduse intr-un mogazin ali- sile Bodea, prieteni şl încă alţii şi răştie. Dar aici lucrurile se petrec nici într-o tigaie. Si totuşi a fă
sabil, a vindut, în perioada 1965 Punga cu lozuri să fîe cît mai bo mentor. Cu permisul găsii s-a pre au plecat la „Corvinul". Au băut cu totul altfel. Cursurile încep cut-o. Iată cum s-a înlîmptat...
Numitul cetăţean ieşea dc pc
1966 comenzi executate la dife gată. Cu unealta mică de otel dîn- zentat la şantierul Energoconstruc- aici zdravăn de tot. Ar mal fi dimineaţa la ora 8. Autobuzul un drum lateral cu atelierul mo
riţi cetăţeni, Iar contracostul a sa înţeapă lozurile şi vede dacă tiî Mintia, unde s-a angajat ca şo vrut încă, dar a venit ora închi pleacă din Mârtineşti la 8,30. bil cu numărul de circulaţie
fer pe numele lui Petraru.
alunecat in buzunarele lui. Si-a sînt sau nu cîştigătoare Dacă sini, A fost angajat. Intr-una din se derii. Atunci au luot autobuzul din Repetîndu-sc des această situa 31 HD 2458. Nerespectînd priorita
însuşii în acest mod necinstit su alunei e clar. Le desface pe loc şi rile lui septembrie 1966, a văzul garaj şl au plecat la Deva. Cînd ţie, sfatul popular din comună a tea de trecere, el a intrat în şo
ma de 11.760 lei. işî însuşeşte banii. A violat în pe marginea şoselei o maşină. A le-a fost lumea mai dragă, pe la luat legătura cu autobaza din O- sea. O altă maşină care venea la
„Dumnealui" nu s-a oprit din acest chip peste 150 de lozuri descuiat cabina şi i-a furat din Cristur, le-a Ieşit în cale un răştle. Aici o dat peste şeful teral, ca sâ nu intre in el, a' vi
lunga cursă q delapidării. A e- din seriile 1094, 1095, 1073, 1077, haina şoferului Constantin Be- autobazei care s-a dovedit foarte rat şî s-a ciocnit cu lin camion
liberal din unitate la diferiţi cli nndci buletinul şi permisul de stîlp de înaltă tensiune. Al naibii recalcitrant. Se zice că dumnea de Braşov care venea din cealaltă
enţi cunoscuţi comenzi fără a în In afară de altele pe care le-a conducere. Ştia că n-o să-i tină stîlp 1 S-au accidental, maşina s-a lui s-ar fi rugat de C.A P. din co parte şi în care erau 42.000 do
casa contravaloarea lor. Printre a rupt. > mult aşa şi a vrut s-o întindă In avariot, alcoolul a rămas necon- mună sâ-1 dea nişte alimente, ce ouă Camionul s-a răsturnat şi ast
ceşti clienţi suspuşi se numără şi A gâsil ac pentru cîştîg ne altă parte, să păcălească şi pe sumal. Au abandonat c.aşîna şl fel s-a născut uriaşa omletă. Tre
Dorin Josan, contabil, Ioan Ctir- rere neonorată. De aceea şi-a
cinstit. Nu-i nimic, allii or să gă alţii. Dar nu i-a mers. De mers buie sâ recunoaştem că e o per
bu, preşedinlele cooperativei. tot va merge, dar nu acolo unde s-au dus care încotro. S-a întîm- înfundat urechile sâ nu maî audă formantă rar înfîlnilă. ,
sească ac penlru „cojocul" ei.
A făcut-o şi acum o trage! vrea el. plat fn goana după alcool l nimio. 0 fi şl ăsta un „motiv" I I Rubrică redactată de GH. JURCÂ
U --------------------- -----------------