Page 76 - Drumul_socialismului_1967_01

•'K'D
3 ^ ^ ! t : ;
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA I
Consfătuire consacrată activităţii de

proiectare în domeniul construcţiilor

Miercuri dimineaţa, în Sala mică a probleme economice si şefii sectoa­ tente, să facă propuneri menite să
Palatului Republicii s-a deschis Con­ relor de investiţii de la comitetele îmbunătăţească substanţial munca in
sfătuirea de lucru a oadielor din do­ regionale de partid, oameni de ştiinţă, acest domeniu important de activi­
meniul proiectării construcţiilor. Con­ cercetători, cadre didactice din învă- tate economică. Îmbunătăţirea conti­
vocată die iniţiativa conducerii parti­ tămîntul superior tehnic şi economic, nuă a activităţii desfăşurate în do­
dului şl guvernului, consfătuirea dez­ reprezentanţi ai sfaturilor populare. meniul investiţiilor, al proiectării con­
bate probleme privind îmbunătăţirea Primiţi cu puternice aplauze. în strucţiilor din toate sectoarele eco­
activităţii de proiectare şi asigurarea prezidiu au luat loc tovarăşii: Nicolac nomiei, — preocupare de seamă a
documentaţiei tehnico-economice a o- Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurcr, partidului şi guvernului — a fost dez­
biectlvelor de investiţii prevăzute Maxim Berghianu. Petre Blajovici, bătută la plenara CC. al P.C.R. din
pentru 1967 şl pentru anii următori Mihal Gere, Manea Mănescu, precum decembrie 1966. Analiza profundă cu­
ai cincinalului. şl tovarăşii Nicolae Bădescu, preşe­ prinsă în documentele plenarei - a
ANUL XIX. NR. 3754 JOI 26 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI La această întilnire participă spe­ dintele Comitetului de Stat pentru încheiat vorbitorul — reprezintă un
cialişti din domeniul proiectării con­ Construcţii, Arhitectură şi Sistemati­ model de exigentă şt răspundere in
strucţiilor de obiective Industriale, a­ zare, Mihal Diamandopol. preşedin­ examinarea şi rezolvarea probleme­
gricole. hidrotehnice, căi de comuni­ tele Băncii de Investiţii, acad. orol. lor economiei naţionale.
Minusuri sectoare a căror activitate este lega­ varăşul Manea Mănescu, membru su­ supleant al Comitetului Executiv al
Aurel Beleş.
Tovarăşul Petre Blajovici, membru
caţii şi social-culturale, lucrători din
Deschi/.înd lucrările consfătuirii, to­
tă nemijlocit de proiectarea obiecti­
C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­
conducători de
investiţii,
velor de
referatul : „Cu privire la asigurarea
mari şantiere, trusturilor regiona­ pleant al Comitetului Executiv, secre­ siliului de Miniştri, a prezentat apoi
tar al CC. al P.C.R., a subliniat că
le de construcţii şl întreprinderilor participanţii sînt chemaţi să anali­ cu documentaţie tehnică a lucrărilor
producătoare de materiale şi utilaje zeze temeinic, cu spirit de răspunde­ de investiţii si măsurile pentru îmbu­
Zilele trecute ne-am de­ ţele. Va fi greu să ne re­ m.c., buşteni de fag 7000 noasă, dar planul lunii ia­ nă atit de grea. Totuşi noi nătăţirea activităţii de proiectare'*.
plasat la D.R.E.F. Hunedoa- dresăm. m c., buşteni de fag pentru nuarie a fost acoperit. In am luat toate măsurile po­ pentru construcţii, miniştri şi condu­ re, principalele aspecte ale activită­
ra-Deva unde am purtat o Al doilea popas l-am fă­ derulaj 1000 mc., lemn ce­ faza apropiat am avut sibile pentru realizarea pla­ cători de Instituţii centrale, activişti ţii de proiectare, să scoată în evi­ Lucrările continuă pe grupe de
discuţie cu cadre de con­ cut la serviciul planificare. luloză 1450 m.c., lemn dc foc 25.000 m.c. buşteni de fag. nului: am creat stocuri de ai C.C. al P.C.R., secretarii pentru denta neajunsurile şi greutăţile exis­ specialitate.
ducere despre rezultatele Discuţiile purtate aici ne-au 4000 m.c. ... Inginerii din c e n t r a l a masă lemnoasă, ne-am asi­
obţinute de forestierii din surprins: Despre cauzele acestor D.R.E.F. şi din întreprinde­ gurat cu buldozere şi plu­
regiunea noastră in primele rile forestiere au fost tot guri pentru dezâpezire, am
— Altă unitate n-aţi gă­ rezultate am discutat şi cu pus in stare bună de fuhe-
două decade. Primul inter­ sit? — ne-a întrebat mai inginerul David IMoculcscu, timpul în parchete. Cu toa­ ţionare mecanismele... „Ca­
locutor a fost tovarăşul Cor­ mult în şagă economistul te astea, din motive obiec­ lamitatea albă", şi lipsa de Şedinţa lărgită i colegiului Ministerului
nel Fulga. inginer şef cu Şerban Iliescu. Rezultatele tive nu ne-am putut face muncitori ne-au produs
probleme de exploatare: noastre sînt slabe. E ceva planul. In primele 17 zile mari greutăţi. Oricine poa­
— Cum aţi păşit in noul caracteristic. Iarna ne cre­ am dus lipsă de 2 500 mun­ te vedea că am făcut totul
an? ează multe greutăţi. Gerul citori Am trimis vreo 78 pentru realizarea planului, Sanaiam şi Prevederilor Sociale
de delegaţi pentru recruta­
— Dacă nu era „calami­ şi zăpada, căzută din abun­ După două rea muncitorilor, dar majo­ că neîndeplinirea pe prime­
tatea albă", păşeam cu denţă. influenţează negativ ritatea dintre ei nu au reu­ le două decade se datoreşte
dreptul. Aşa. . — Rezulta­ transportul, randamentul decade in şit să aducă decît ciţiva lu­ unor cauze obiective, unor Principalele aspecte ale activităţii continuare asupra principalilor in­ paturilor din uni tă ti le spitaliceşti o­
tele din primele două de­ muncitorilor. In celelalte crători. Incepind cu 17 ia­ greutăţi inerente sectorului sanitare desfăşurate în anul 1966 şi dicatori ai stării sănătăţii. Scăderea bişnuite.
cade sînt slabe. La majori­ luni vin alte necazuri. Pri­ nuarie au început să ne so­ forestier. Acum am început pionul tehnico-organizatoric al Mi­ mortalităţii generale se remarcă la In domeniul deservirii^ medicale la
tatea sortimentelor planul măvara, vara plouă, apa unităţile sească muncitorii, dar nin­ să ne redresăm. Drumurile nisterului Sănătăţii şl Prevederilor toate grupele de vîrstă. în speciol la locul de muncă sînt preconizate noi
perioadei a fost realizat în nurilor creşte, provoacă soarea abundentă ne-a în­ au fost dezăpezite, cu mun­ Sociale pe anul în curs au făcut o­ tineret. Mortalitatea infantilă a înre­ acţiuni pentru îmbunătăţirea asisten­
proporţie de numai 50-60 stricăciuni drumurilor, in­ zăpezit drumurile. Pentru citorii stăm ceva mai bine. biectul discuţiilor recentei şedinţe gistrat 44,7 la mie faţâde 75,5 în anul tei medico-sanitare acordate în Între­
ia sută. stalaţiilor de scos-apropiat. forestiere dezâpezîre am lucrat 5-7 Vom recupera restanţele. de colegiu lărgit a Ministerului, 1959, nivel care încă nu poate fi con­ prinderi st pe şantiere. Un accent
— Vorbeaţi de „calamita­ E specific sectorului fores­ zile. In acest timp am livrat După cum rezultă din In domeniul sănătăţii publice, In pri­ siderat satisfăcător, după cum apre­ deosebit se va pune în examenul
tea albă”, N^aţi vrea să ex­ tier. puţin material lemnos. discuţii, unii tovarăşi de la mul an al planului cincinal — 1966 — ciază conducerea ministerului. medical Ia angajare, pe asigurarea a­
plicaţi ce greutăţi v-a creat? — Ne-ar interesa rezulta­ — După cîte reţin şi în D.R.E.F. motivează cu prea au fost înregistrate importante rea­ Planul de măsuni tehnico-organi- sistentei de urgentă si pe suprave­
— Prin „calamitatea al­ tele din primele două de­ director al D.R.E.F. Hune- ceilalţi ani aceleaşi cauze, multă uşurinţă că aşa-i în lizări. Dintre acestea au fost amin­ zatorlco prevede pentru anul 1967 gherea condiţiilor de viată şi de mun­
bă" aş vrea să înţelegeţi cade. doara-Deva, care ne-a rela­ sectorul forestier. Cînd nin­ tite unităţile sanitare de mare oapa- importante măsuri de îmbunătăţire că ale constructorilor, a celor care
zăpada abundentă care a — Scrieţi: Din nouă sor­ tat: „obiective” au condus la ge şi plouă planul „s-a dus citate date în funcţiune, creşterea nu­ in continuare a ocrotirii sănătă|ii lucrează în sectorul exploatărilor mi­
căzut în masivii muntoşi. timente complexe numai la — Nu putem spune că râmîneri in urmă. Aţi ştiut pe apa sîmbetei". Interlocu- mărului paturilor de spital la 117.000. populaţiei, cît şi pentru înlăturarea niere, carbonifere şi altele.
Zăpada ne-a blocat majori­ două, la buşteni de stejar nu au fost luate măsuri, că că ele se vor manifesta şi crearea de noi circumscripţii sanita­ deficientelor care mai persistă în a­ In ceea ce priveşte ocrotirea sănă­
tatea gurilor de exploatare, nu ne-am preocupat de rea­ în acest an. Ce măsuri aţi LAZAR DEMETER re. Activitatea desfăşurată pentru o­ cest domeniu. Pentru o mai mare ope­ tăţii mamei si copilului, precum sl n
a întrerupt transportul ma­ şi lemn pentru mină, nc-am lizarea planului. Este ade­ rativitate a asistentei medicale am­ tinerelului, sint prevăzute o serie de
terialului lemnos. Dacă va realizat planul. Restanţă a­ vărat, pentru primul tri­ luat pentru ca planul să fie (Continuare tn crotirea sănătăţii populaţiei şi creşte­ bulatorii, programul de lucru at cir­ măsuri sl acţiuni menite să asigure
rea bazei materiale a ocrotirii sănă­
mai ninge nu ştiu cum şi vem la: cherestea 1730 m c., mestru nu am creat sufi­ îndeplinit? cumscripţiilor sanitare va fi astfel a­ creşterea natalităţii, întărirea lami-
cînd vom recupera restan­ buşteni de râşinoase 2000 ciente stocuri de masă lem­ — Nu am prevăzut o iar­ pag a 2-a) tăţii a avut o influentă pozitivă în daptat îneît să corespundă nevoilor Iiel.
populaţiei. Se generalizează tn mod In acest an vor fi încadraţi etrea
sistematic programarea bolnavilor Ia 1.600 de absolvenţi al facultăţilor da
consultaţii prin ore reţinute. Asisten­ medicină generală, pediatrie, stomato­
ta medicală la domiciliu va fi reor­ logie si farmacie. Totodată se vor i.
ganizată, slabilindu-se gărzi în poli­ labora norme sl Instrucţiuni mai bine
Sesiune de examene la I.M. Petroşani clinică pentru efectuarea vizitei me­ fundamentate privind recrutarea. i<?-
dicale la domiciliu. Se prevede înfiin­ parlizarea, promovarea sl translera-
ţarea unor noi servicii de tratamen­ rea personalului mediu si auxiliar sa­
te In policlinici, noi criterii privind nitar.
In sprijinul asigurării unui nivel
internarea sau spitalizarea acasă, pre­
Emoţii şi satisfacţii cum şi in legătură cu obligaţiile ce calitativ superior al ocrotirii sănă­
tăţii, cercetarea ştiinţifică va fi
revin de a supraveghea la domiciliu
pe bolnavii cronici după părăsirea rientată spre rezolvarea celor mal
de către el a spitalului. importante sl actuale probleme me­
In scopul creşterii în continuare a dicale. puntndu-se un accent deosebit
fn facultăţi, sesiunea mai contenesc (foto nr. ful de lucrări, ingine­ accesibilităţii populaţiei la asistenta asupra aplicării rezultatelor obţinute
de iarnă s-a declanşat. n rul Aurelian Simiones- spitalicească $i îmbunătăţirii calităţii în rezolvarea problemelor legate de
De o săptămînâ stu­ La rectorat îl înlîl- cu a primit spre exa­ acesteia, vor fi dnle in folosinţă noi morbiditatea specifică şl îmbunătăţi­
denţii se află în exa­ nim pe tovarăşul Ilic minare la economia, spitale, maternităţi, policlinici şi dis­ rea stării sănătăţii populaţiei noastre.
mene. Zile de emoţii, Constantinescu, prorec­ organizarea şi planifi­ pensare. In aceste condiţii va creşte Discuţiile pe marginea expunerii au
succese, bucurii. tor al institutului, li carea uzinelor de pre­ cu peste 2.000 numărul paturilor de contribuit la îmbunătăţirea planului
Am pătruns deunăzi solicităm aprecieri a­ parare, 18 studenţi din spital. Se prevede organizarea a nu­ pc anul în curs.
în impunătoarea clădi­ supra primelor rezul­ grupa 1206 a anului al meroase secţii spitaliceşti în specia­ Printre hotărîrlle luate în şedinţa
re a Institutului-de mi­ tate. V-lea preparare. Şi tot lităţile mol mult solicitate dc popu­ de colegiu, se înscrie si. elaborarea
ne din Petroşani, în a­ — E prea devreme atîţia âu declarat: am laţie, precum şi servicii unice de la­ unul studiu, privind organizarea asis­
cea cetate a cărţii şi pentru a ne pronunţa, promovat, Iar jumătate borator, comune pentru spital st po­ tentei sanitare în tara noastră, ce ur­
tinereţii în care con­ pentru a concluziona. din studenţii grupei liclinică. Vor (i luate de asemenea, mează să fie supus unei laTQl dezba­
tingente de adolescenţi O pulem face doar la 1205 aii reuşit să obţi­ măsuri pentru dezvoltarea unităţilor teri. In ultima zl a lucrărilor, cola-
se maturizează in in­ nivel de grupe. Unele, nă, prin răspunsurile pentru (X>st-cură si pentru boli cro­ giul a apTobat nomenclatorul de me­
date, numai note de 9
gineri. Pe coridoarele şi cele mai multe, nice, in vederea descongestionării dicamente pe anul 1968.
lungi, larma obişnuită, ne-au adus satisfacţii, şi 10.
înlîlnită de atîtea ori altele, nu. In general, înainte de a ne în­
în pauze, cedase locul gruj)ele anului al V- soţi în amfiteatre, şe­
unei linişti nefireşti lea se prezintă bine. ful caledrei de mate­
parcă. Se vorbeşte in Aprecierea e con fil ­ matică, tov. Wilhelm Anul turistic 19 6 7
şoaptă, se răsfoiesc no­ mată. Din grupa 1132 Kecs. decanul facultă­
tiţe. Emoţia e mai vi­ a anului ai V-Iea a ţii dc electromecanică,
zibilă la cei care a­ profesorului inginer ne-a împărtăşit bucu­
cum şi-au dai pentru Vasile Poboran s-au ria primelor rezultate. Bogăţiile naturale şi spirituale, pei­ de alte 16 ţări europene, membre ale
prima oară întilnire cu prezentat, la exploa­ — Multe grupe ne-au sajele de o rară frumuseţe ale ţinu­ E C O S.O C., organism al O.N.U., a
o sesiune universitară tări miniere (cursuri de prilejuit satisfacţiile turilor dintre Dunăre şi Carpaţi, au unei rezoluţii in care se prevede ca
— studenţii anului I. zi), 19 studenţi şi tot dorite. La tehnologia dus departe in lume faima României anul 1967 să fie declarat an turistic
construcţiilor şi repa- Cu fiecare an ce trece, tot mai mulţi internaţional. Rezoluţia a fost adop­
Cînd un coleg apare pe
atîţia au promovat e­
OTELUL ALIAT ACTUALITATI uşa amfiteatrului, toţi xamenul. Soţii Eugenia Foto: LUCIA LICIU turişti străini vin să ne admire mi­ tată cu aclamaţii, deviza ei fiind
„Turismul — paşaport pentru pace".
nunatele privelişti montane şi mari­
îl înconjoară: „Cum a
gu în­
Aşezată la întretăierea drumurilor
şi Ioan Dulfu
fost?" „Aî ştiut?", „Te scris, şi de această da­ N MOLDOVEANU ne, să viziteze obiectivele economice de mare circulaţie turistică a ţării,
HUNEDORENE ajută ?“, „Ce notă ai tă, in carnetul de stu­ (Continuare în porului român. regiunea Hunedoara concentrează pe
şi social-culturale — mindrîe a po­
suprafaţa ei o diversitate de obiecti­
luat ? \ întrebările nu
dent, nota maximă. Şe­
pag. a 2-a)
ClŞTIGĂ NOI VALENŢE In raionul Alba s-a încheiat a­ Ţara noastră este coautoare alături ve deosebit de interesante. Turistul
ajuns pe meleagurile hunedorene
poate face o incursiune în istoria a­
chitarea pensiei pe luna ianuarie cestor ţinuturi, pornind de la cetă­
pentru toti ţăranii cooperatori ţile dacice din munţii Orăştief, la
In lucrările recentei plenare a Comitetului Central al partidului ruinele Ulpîei Traiane Sarmizegetu-
s-a subliniat necesitatea sporirii producţiei de oţeluri speciale şi a care îndeplinesc condiţiile stabi­ IN P A G I N A A 3-A sa, apoi la biserica din Derisuş, la
îmbunătăţirii calităţii acestora. Pentru ca uzinele constructoare de lite de Statutul adoptat de primul bisericile întărite din ţinutul Sebe­
maşini din ţară să-şi poată îndeplini sarcinile sporite ce le-au fost Congres al ţăranilor cooperatori. şului, la castelul Corvineştilor din
încredinţate trebuie să aibă asigurat metalul necesar, mărcile şi Cu acest prilej s-au distribuit Hunedoara, la cetatea din Alba Iulia,
sortimentele prevăzute în tehnologiile de uzinare. Realizarea de peste 220 000 lei, ceea ce reflectă la gorunul lui Horia şi pînă la rea­
maşini şi utilaje cu performanţe tehnice ridicate cere in primul grija partidului pentru bunul trai lizările din zilele noastre.
rînd oţeiuri cu caracteristici superioare. Aceasta este o cerinţă pri­ al lucrătorilor de pe ogoare. Urcînd în Retezat într-o zi fru­
mordială impusă de dezvoltarea întregii economii naţionale. Oţe- moasă de vară, ajungi cu privirea
larii de la Combinatul siderurgic Hunedoara, care aprovizionează pînă la Dunăre şi tot din Retezat
cu materia primă necesară sute de întreprinderi şi uzine construc­ priveşti cu nesaţ smaraldul iezere­
toare de maşini din ţară, au întreprins o serie de măsuri şi acţiuni Iubitorii muzicii din Valea Jiu­ lor glaciale şi văile sălbatice tăiate
menite să asigure aplicarea in practică a indicaţiilor dale de con­ lui au în mijlocul lor pe cunoscu­ de ape in roca dură a munţilor.
ducerea de partid şi de stat privind producţia şi calitatea metalului. ţii Inlerpreti de muzică uşoară Dar oricît de frumoase şi intere­
Am ţinut să vedem care sint realizările şi perspectivele la oţe- llinca Cerbacev, Ovid Teodorescu, sante ar fi locurile, posibilităţile de
lăria electrică, unde calitatea producţiei a ridicat în anii trecuţi Anda Călugăreanu şi Aureli'an An- valorificare sînt minime atîta timp
multe probleme. De la tovarăşul inginer Adrian Popovîci, şeful dreescu Acompaniaţi de orchestra cît baza materială este încă restrîn-
acestei importante unităţi producătoare de oţeluri aliate şi oţel condusă de Horîa Moculescu, ei sâ. Peisajul îţi incintă ochiul, dar
carbon de calitate superioară, am aflat că lucrurile s-au îndreptat au prezentat între 22 şi 25 ianua­ trebuie create condiţiile materiale
mult şi s-au creat posibilităţi şi rezerve de sporire continuă a ca­ rie spectacole în localităţile Lonea, să te poţi bucura din plin de fru­
lităţii producţiei şi oţelului. Petroşani, Petrila şi Vulcan. Astă museţile lui.
Oamenii şi-au însuşit mai bine tehnologia de elaborare pentru seară, la Casa de cultură din Pe­ RAM FRO PONDICHY
fiecare marcă de oţel în parte. Dozarea încărcăturii cuptoarelor se troşani va avea loc al doilea spec­ şeful filialei O.N.T. Deva
face după reţete întocmite ştiinţific. S-au stabilit, încă din anul tre­ tacol „întilnire cu muzica uşoară".
cut, temperaturile optime şi regimul termic corespunzător al cup­ (Continuare in pag. a 2-a)
toarelor pentru elaborarea oţelurilor pretenţioase destinate fabri­
cării de rulmenţi, sape de foraj la mari adincimi, utilaje electro­
tehnice etc Inginerii şi maiştrii de schimb urmăresc cu ajutorul
lermocupJei de măsură şi control respectarea întocmai a tempera­ Astăzi, colectivul Teatrului de lar comunal — el s-a dovedit şi un
turilor prescrise, in tot timpul funcţionării cuptoarelor. La turnarea stat de păpuşi din Alba Iulia a bun gospodar. Pe târîm obştesc, ac­
oţelului lichid s-a introdus şi se aplică cu rezultate bune folosirea poposii în oraşul Călan. Pe scena tivează ca deputat de 17 ani. Este
prafului izolant „Termofin" de fabricaţie românească ce contribuie clubului de aici, el va prezenta şi membru al comitetului executiv al
)a îmbunătăţirea calităţii lîngourîlor turnate. S-au făcut reparaţii penlTU micii si marii spectatori sfatului popular, autor al multor i-
şi amenajări la gropile şi instalaţiile de răcire lentă a oţelurilor piesa „O vacanţă în anul 2222”. mţiative de înfrumuseţare şi gospo­
aliate Miine, actorii teatrului de păpuşi dărire mai bună a comunei.
Iată şi cileva din rezultatele ce oglindesc preocuparea acestui vor li oaspeţii oraşului Brad. — Anul trecut — preciza tovarăşul
colectiv şi eficienţa măsurilor aplicate. Aşa după cum precizează Samoilâ Jojleiter — a început la noi
şeful oţelăriei, n-a fost, rebutatâ de la începutul anului şi pînă acum acţiunea de construire a trotuarelor
nici o şar.iâ elaborată, toate s-au încadrat în prescripţiile chimice şi amenajarea de zone verzi pe mar­
stabilite. In primele 17 zile din această hină s-au realizat în în­ Pentîu elevii din liceele si şco­ ginea lor. Autorul iniţiativei: de­
tregime toate cele 14 sortimente de oţeluri aliate programate şi lile profesionale din Valea Jiului putatul din circumscripţia electorală
s-au produs în plus, peste sarcina planificată, 185 tone de metal. au fost organizate, la Casa de nr. 13, Ion Kîrr. El a fost primul
S-a făcut un prim pas şi în ceea ce priveşte reducerea pierderilor cultură din Petroşani şi la clu­ care a luat în mînă lopata şî tîrnă-
de metal. Prin micşorarea procentului de oţel necorespunzâtor, burile muncitoreşti din Lonea, copul. Vecinii l-au urmat. Aproape
comparativ cu realizările din anul trecut, s-au*obţinui in plus mai Vulcan, Lupeni si Urieani, con­ toată comuna s-a transformat într-un
mult de 50 tone oţel special de calitate superioară din care se pot ferinţe cu tema : „Unele proble­ adevărat şantier
produce însemnate cantităţi de rulmenţi sau alte piese şi utilaje. me ale adolescentului" care, prin La adunarea de care am amintit,
Aşadar oţelul aliat îşi cîşligă noi valenţe. coniinut si prezentare' pot ivea au mai luat cuvintul şi alţi cetăţeni.
Din relatările interlocutorului nostru am reţinut şi faptul că, adinei rezonanţe în conduita si Ei au scos în evidenţă şi alte acţiuni
deşi s-au obţinut linele succese, mai sînt multe de făcut în pri­ viaţa tinerilor. Cetăţenii din Apoldul de Sus, ra­ adunările de desemnare a candidaţi­ cel mai bine. Pe unii mai mult, pe înfăptuite din iniţiativa lui Ion Kirr,
vinţa ridicării calilâţii producţiei la nivelul cerinţelor actuale im­ ionul Sebeş, au construit in anul tre­ lor pentru alegerile de deputaţi în alţii maî puţin. Cine nu-1 ştie însă i-au apreciat în unanimitate calită­
puse de progresul tehnic. Trebuie acordată în continuare o atenţie cut, 1840 m.p. trotuare, un pod de sfatul popular comunal. Redăm pc pe Ion Kirr? Din 1956 a fost ales ţile sale de bun gospodar în trebu­
deosebită îmbunătăţirii cunoştinţelor profesionale ale oţelarîlor. i Incepind de luni, 23 ianuarie beton în circumscripţia nr. 3, au pa­ scurt cîteva aspeclc din adunarea cc preşedintele cooperativei agricole. O rile obşteşti. Şi tot în unanimitate,
Cc-i drept, şefii de echipe Joan Bolea. Florian Haiduc, Gheorghe a c., la Casa agronomului din Min­ vat 3542 m p. străzi şi 3022 rigole, au a avut loc cu acest prilej Aici s-au mare parte din succesele înregistrate cei din circumscripţia electorală nr.
Furtună, sau maiştrii Florian Jurca, Nicolae Avrâmescu. Teodor tia se desfăşoară cursuri ■ de in­ anienajat peste 2250 m.p. zone verzi. adunat într-una din serile trecute ce­ de cooperatori pînă acum, sînt le­ 13 l-au desemnat să candideze in a-
Păstrăv şi alţii st.âpinesc bine tehnologia de lucru şi obţin rezultate struire a legumicultorilor Proble­ /Anul acesta, ei şi-au propus să re­ tăţenii circumscripţiei nr. 13 pentru gate şi de numele Iui. Ca bun orga­ legerilo de la 5 martie ac. Această
bune. Experienţa lor bogată trebuie să devină bun al întregului mele dezbătute se referă la pro- pare drumurile pe o lungime de 2 a-şi desemna candidatul care să-î re­ nizator al muncii, perseverent în ac­ voinţă unanimă exprimă recunoştin­
colectiv. Mai sini însă şi cazuri cînd unii oţelari se ociipâ în spe­ diicerea legumelor fortate si tim­ km, să construiască încă 1400 m p. prezinte in alegerile de deputaţi in ţiunile întreprinse, bun sfătuitor în ţa ce i se aduce pentru activitatea sa
cial de cantitate şi mai puţin de calitate Aceştia trebuie educaţi trotuare, să 'planteze 200 pomi orna­ sfatul popular comunal. Primul a neobosită şi îndelungată pe care a
purii, la eşalonarea recoltelor si orice împrejurare, el şi-a atras sim­
şi sprijiniţi să acorde aceeaşi atenţie realizării tuturor indicatorilor mentali şi peste 4000 de flori. Acţiu­ luat cuvinlul brigadierul viticol desfâşurat-o in organul local al pu­
punerea la punct a inventarului nile înfăptuite şi cele propuse în vii­ patia unanimă a cooperatorilor. terii de stat, încrederea deplină pe
de plan şi in primul rind calităţii. grădinăresc. tor, au fost dezbătute cu multă însu­ Constantin Cacoveanu. — De-a lungul anilor — spunea care oamenii o au în el.
Z AVRAM — Fiecare ne cunoaştem între noi, tovarăşul Vincze Ceza, preşedintele
fleţire de către cetăţenii comunei în a spus el. Faptele ne caracterizează comitetului executiv al sfatului popu­ I CIOBANU