Page 78 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3754 J.

A a ^ m u /u l

m & c & l
' i ti& a A e ^ x ig A x c u m ^ d î - A e tfu u
M A m d w sC M s& ik <m m u s â fa ,

^ A e d /e te a n u m &
A â a U u ,U e M 4 u m a £ e , a l ^ tA & d c c c
/U h & v H î -€& t
A a A ^ â H ., ^ fju

fA O , A M A ftfA

La Indicaţia biroului Comitetului regio- ‘
Problema nr. 1: Selecţia — Putem mări Experimentăm Cum am reu­ Crescătorii
nai de pnrtid, redacţia ziarului „Drumul
socialismului* a organizat la Sebeş, cu
creşterea productivita­ o metodă şit să dublăm de animale
sprijinul comitetului raional de partid, al mijloc de

consiliului ngricol raional şi uniunii ra­ sporire a
ionale a cooperativelor agricole, o consfă­ efectivelor tea păşunilor nouă de producţia de se angajează:
tuire in cadrul căreia au fost dezbătute productivităţii
0 Cauze ale natalită­
Convingerea participanţi­
probleme privind dezvoltarea po o treap­ ţii scăzute. animalelor de 2-3 ori cointeresare masă verde lor la consfătuire că pune­
O Cum pot fl evitate rea în valoare a rezervelor
ta calitativ superioara a soctorului zoo-
cazurile dc mortalitate Rcferindu-se la această Pentru folosirea justă a de care dispune fiecare u­
încă de la înfiinţarea fer­
telinic. Tovarăşul Nlcolae Dura, melor 'de animale, cu opt problemă tovarăşul Emil principiului de cointeresare la hectar nitate pe linia creşterii a­
medic te circumscripţia ve­ Ştef, brigadier zootehnic la materială, care ţine seama nimalelor poate duce la
Au participat preşedinţi ai cooperative­ terinară din Miercurea, s-a ani în urmă, ne-am dat cooperativa agricolă din O­ de munca depusă şl de re­ sporirea continuă a pro­
seama că rentabilizarea ac­
ocupat de unele aspecte tivităţii în zootehnie este haba, a arătat cauzele care zultatele obţinute — spunea In cuvîntul său, inginerul ducţiei, reiese şi din anga­
lor Agricole, brigadieri zootehnici, îngriji­ privind creşterea numerică determinată de rezolvarea determină nivelul scăzut al cooperatoarea Maria Vlad loan Lascu, de la coopera­ jamentele acestora de a de­
a efectivelor de animale. a două probleme esenţiale, producţiei de iarbă pe pă­ din Petreşti — am avut tive agricolă din Pianul de păşi prevederile planului la
tori dc animale, medici de la circumscrip- Fără îndoială că spori­ sublinia tovarăşul Gheor- şunea aflată in folosinţa în vedere o serie de crite­ Jos. spunea: .Una din preo­ producţia de lapte, carne,
lînâ etc. Iată cîteva dintre
rea procentului de natali­ ghe Krampultz, tehnician la cooperativei şi acţiunile ce rii printre care am intesc: cupările noastre principale ele :
ţiilc veterinare, specialişti de la consiliul vor fi iniţiate in scopul mă­ contribuţia îngrijitorilor la a fost şl continuă să fie a-
tate şi reducerea mortalită­ cooperativa agricolă din depăşirea producţiei, rasa şi
ţii este influenţată în măsu­ Cîlnic. Aceste probleme ca­ ririi productivităţii pajişti­ slgurarea suculentelor pe
agricol raional şi din unităţile de produc­ re se referă la îmbunătăţi­ lor. productivitatea animalelor, tot timpul anului. Cum reu­
ră holărîtoare de modul ne asigurarea bazei furajere, Ilie Antinie, cooperator
hrănire a animalelor. Din rea calitativă a efectivelor Este adevărat că în fie­ modul de furajare şi adă­ şim noi s8 facem acest lu­
ţie, activişti dc partid. sint : asigurarea unor ani­ din Apoldul de Jos: .Ana-
păcate, in practică se obiş­ male cu valoare zootehnică care an s-au întreprins mă­ pare a animalelor, alăpta­ cru ? lizînd posibilităţile de care
Fn cuvintul lor, participanţii la discuţii nuieşte însă ca toate pier­ ridicată şi valorificarea de­ suri pentru creşterea pro­ rea viţeilor, condiţiile de In ultimii do] ani am a- dispune unitatea noastră,
derile înregistrate la ferme plină a capacităţii lor pro­ ducţiei de iarbă. Ele se re­ creştere a animalelor tinero oordat o mare atenţie cură­ consider că în acest an pu­
s-au referit po larg la rezultatele obţinute să fie motivate pe seama ductive. zumă Insă numai la cură­ şi altele. ţirii şl fertilizării păşuni­ tem realiza cîte 2500 litri
lipsei de nutreţuri. La o a- La baza acţiunilor iniţia­ ţare. Iată de ce, cantitalea Ca urmare a aplicării re­ lor. Ga urmare, producţia lapte pe cap de vacă fura­
in domeniul creşterii animalelor, precum şi rvaliză mai atentă se con­ te pentru îmbunătăţirea ca­ de masă verde a rămas to­ tribuţiei suplimentare, în a­ de masă verde la hectar s-a jată, cu cîte 300 litri mai
stată că există şi alte cau­ litativă a efectivului de bo­ tuşi la un nivel scăzut Ca nul trecut am realizat pes­ dublat, ajungind dc la 6.000 mult faţă de prevederi*.
la rezervele existente pentru tmbunătăţj- ze oare determină rezulta­ vine a stat organizarea pe urmare, in perioadele de te prevederi 20000 litri la 12.000 kg. O altă rezer­
tele slabe înregistrate *.n baze ştiinţifice a selecţiei. secetă, cînd vacile erau lapte şi 16 viţei. Pentru de­ vă pentru asigurarea sucu­
rca activităţii dc viitor tn sectorul zooteh­ privinţa natalitălii şi mor- Cum am procedat practic hrănite pe păşune, nu reali­ păşirea producţiei planifi­ lentelor, pe care noi am fo­ Gheorghe Crăciun, pre­
talltă(ilor. In principal, şi ce rezultate am obţinut ? zam dccit jumătate din pro­ cate, îngrijitorii au primit losit-o din plin, este culti­ şedintele cooperativei agri­
nic, la măsurile cnre nu fost stabilite şi pentru obţinerea unor pro­ La introducerea fiecărei ducţia de lapte obţinută sume însemnate de bani. varea de porumb In miriş­ cole din Gîrbova: „Angaja­
duşi viguroşi am acordat o vaci în fermă am urmărit în perioada cînd animalele îngrijitorul I!ie Faur, de te şl pe terenurile situate mentul crescătorilor de ani­
cele ce vor fi luate in continuare. Redăm, deosebită atenţie urmăririi sâ-i determinăm cantitatea aveau asigurată iarbă in pildă, a avut planificat ca în apropierea surselor de male din Gîrbova este de a
modului cum îngrijitorii maximă de lapte pc care o cantităţi suficiente de la lotul de vaci pe ca­ apă în vederea Irigării, As­ depăşi sarcina de plan la
în pagina de faţă, sinteza discuţiilor care respectă perioada de repaus poale da in condiţii de fu­ Cunoscînd această slare re! are în primire să obţi­ persorul pe care ÎI avem II producţia de lapte cu cîte
200 litri pe cap de vacă fu­
mamar. instalării gestaliei rajare economică Apoi. s-a de lucruri, consiliul de nă 19000 litri lapte. El a folosim nu numai la grădi­
s-au purtat in cadrul consfătuirii conducere al cooperativei a realizat 21.500 litri, reve- nă cl şi pcnlru irigatul lu- rajată".
intr-un timp cît mai scurt acordat o mare atenţie cu­
după tătare, organizării In noaşterii originii animale­ stabilit să ia măsuri mal nindu-i suma de 2.187 lei cerncl. secarei masă verde
ca retribuţie suplimentară.
mod judicios a reproducţiei. lor, in care scop ne-am pre­ eficiente pentru sporirea ele. Do asemenea. fnsiloza-
Aspecte negative în ceea ocupat cu multă răspundere producţiei de masă verde In funcţie de condiţiile rea cocenilor, imediat după Clusch Samoilă, brigadier
ce priveşte natalitatea s-au de evidenţa consumului de pe păşuni. Calculele făcute specifice ale unităţii am ex ­ recoltarea ştiuleţilor şi în zootehnio la cooperativa a-
întîlnlt şl în circumscripţia furaje, a producţiei de lapte arată că productivitatea pa­ perimentat, în anul trecut, amestec cu dovlecei şi sfe­ gricolâ din Apoldul de Sus:
„Din laptele obţinut, 80 Ja
cu sprijinul unor specialişti
Miercurea Iată un exem­ şi a produşilor obţinuţi pe jiştilor poale fi mărită de de la Institutul de cercetări clă, ne-a asigurat alle 500 sută va fi producţie-marfă,
plu. In taberele de vară, bază de registre. Acest lu­ 2-3 ori S-au găsit şi mij­ zootehnice, la două loturi tone suculente de bună ca­ Iar cele 112 capete tineret
pentru 70-80 viţele s-a re­ cru ne-a permis ca o dală loacele necesare In acest de tinerel bovin, o nouă litate. In acest fel am iăcut bovin pus la îngrăşat vor
partizat doar un reproducă­ cu trecerea la formarea li­ scop. Este vorba de orga­ metodă de cointeresare. A- o economie do 10 ha teren fi livrate numai la calita­
niilor şi familiilor de ani­
care urma să fie cultivat
nizarea în mai bune condi­
tor. Intr-o astfel de situaţie,
c Tămine Infecund. pierzindu- terea dirijată a viţelclor ţii a acţiunii de fertilizare, oeasta a constat in faptul cu porumb siloz, teren des­ tea întîi*.
male să organizăm şi creş­
jumătate din efectiv poate
că pentru fiecare kilogram
tinat altor culturi.
de aplicare a păşunatului
de spor în greutate s-a a­
destinate reproducţiei.
raţional, pe tarlale.
se peste 00 vi {el. Pe viitor
In cc priveşte concentra­
ale
Rezultatele practice
mită sumă de bani. Pe baza
vom înlătura aceste defi­ aplicării selecţiei se concre­ In ceea ce priveşte fer­ cordat îngrijitorilor o anu­ tele, punem o mare bază Emil Ştef, brigadier zoo­
cienţe. tizează în faptul că am re­ tilizarea prin tlrlire şi fo­ rezultatelor obţinute, în a­ pe cultivarea porumbului. tehnic: „îngrijitorii de la
ferma de porci a cooperati­
B IN vreau să precizez că inter­ uşit să ridicăm şi să men­ şa anual clteva zeci de hec­ cest an vom extinde meto­ Îngrijirea eu atenţie a aces­ vei agricole din Ohaba se
losirea urinei pulem ingrâ-
Ou privire la mortalităţi,
da respectivă şl la îngrijl-
tei culturi a făcut ca pro­
angajează
ca majoritatea
venita îngrijitorilor la fă- ţinem nivelul mediu al pro­ tare. Alte 100 de hectare torii-mulgâtori, cărora pen­ ducţia să crească progre­ porcilor să fie valorificaţi
tru fiecare litru de lapte
tări este uneori dăunătoa­ ducţiei de lapte la 2.500­ vor fi fertilizate cu azolat muls, fiecare vacă rămasă siv dindu-ne posibilitatea ca la o greutate medie de 130
re. De aceea am pretins 3000 litri pe cap de vacă dc amoniu Ce vom clştiga gestantâ sau viţel obţinut pentru acest an să asigurăm kg. în loo de 100 kg cît este
îngrijitorilor să lase vacile furajată. Avem exemplare prin aceasta ? Vom obţine le vom acorda, pe lingă cîte 400 kg. porumb boabe prevăzut".
să fete singure şi să inter­ de la care s-au obţinut şi în plus hrana necesară pen­ retribuţia de bază în zîîe- pe unitate de vită mare.
vină numai în cazuri cu to­ tru cel puţin 60 vaci. muncâ, o anumită sumă de Aş vrea să mă refer şi
peste 5.000 litri.
tul deosebite. bani la problema cointeresării ce­
Zootehnia, sector Important al agriculturii raionului lor ce lucrează In sectorul Simion Uscat, îngrijitor
Sebeş, a cunoscut în anii din urmă o mare dezvoltare, zootehnic. Este vorba de la cooperativa agricolă din
nu numai din punct de vedere al creşterii numerice faptul că pe lingă retribu­ Cîlnic: „Mă angajez ca de
a efectivelor de animale ci şi al calităţii acestora. Cele Rezultate Ce am învăţat ţia de bază şl suplimentară la fiecare din vacile pe ca­
peste 14 831 bovine, 5000 porcine, 32 580 ovine şl 11.000 Laptele îngrijitorul - In raport cu producţia, am re le am în primire să rea­
de păsări existente în proprietatea obştească a coopera­ lizez în acest an 3 500 litri
tivelor agricole reflecta acest lucru. din trecut şl la aplicarea alto? lapte în medie pe cap de
Este îmbucurător faptul că de la un an la altul s-a care nu ne factorul cheie forme stimulatorii. Printre vacă furajată faţă de 2.500
avut în vedere atingerea unei înalte eficienţe economi­ marfă — acestea amlntesa că In pe­ cît este sarcina de produc­
ce a patrimoniului zootehnic. Nivelul calitativ superior rioada păşunatului, care co­ ţie ce îmi revine0.
al producţiei de carne, lapte, lînâ etc se reflectă în rea­ neajunsurile împărtăşind din experi­ incide cu Întreţinerea cultu­
lizarea unor indicatori de plan în continuă creştere. mulţumesc enţa pe care a acumulat-o în rilor prăsitoare şl clnd În­
Sint cooperative agricole ca ^pele din Apoldul de Sus, 80 la sută j obţinerea unor producţii grijitorii mu au de efectuat Gheorghe Dărbuş, îngri­
Cîlnic, Miercurea, Pianul de Jos, Sebeş şi altele care în sporite de lapte, îngrijito- decît programul de muls, II jitor la cooperativa agricolă
anul trecut au obţinut între 2100-2600 litri lapte de la Creşterea animalelor con­ anului trecut rul-mulgâtor Simion Uscat, se dau şl acestora loturi din Cîlnic: „Eu am învă­
fiecare vacă furajată din producţie stituie o veche îndeletnici­ de la cooperativa agricolă cultivate cu porumb, în a­ ţat meseria de îngrijitor-
Cu toate acestea, in cadrul consfătuirii s-a pus proble­ re pentru ţăranii coopera­ din Cîlnic, a reliefat cîţiva propierea grajdurilor. Ast­ mulgâtor de la tovarăşul
ma ca în viitor activitatea sectorului zootehnic, să cu­ tori din Apoldul de Jos. In Unitatea noastră dispu­ factori care determină nive­ fel pot şl el să-şl asigure Uscat. De aceea nu vreau
noască o îmbunătăţire calitativ superioară anilor pre­ Ce înseamnă rentabilita­ ultimii ani, pe măsură ce ne de reale posibilităţi pen­ lul realizărilor înregistrate să mă las mai prejos şl mă
cedenţi. Tocmai de aceea în referatul prezentat de că­ te pentru o fermă de vaci? au crescut efectivele, şi tru dezvoltarea creşterii a­ in zootehnie. un venit suplimentar care angajez la fel ca şl el să
tre tovarăşul inginer Nicolac Albu, preşedintele consi­ Iată întrebarea la care bri­ producţiile acestora au nimalelor. spunea tovarăşul Fâcînd o comparaţie, aş îl cointeresează în buna des­ obţin în medie cîte 3 500 li­
liului agricol raional, s-a accentuat asupra valorificării gadierul zootehnic Clusch cunoscut o ascensiune con­ Gheorghe Crăciun, preşe­ zice că orice animal se a­ făşurare a muncii fn sec­ tri lapte de la fiecare vacă
tuturor rezervelor care mai există în unităţi Este vor­ Samoilâ, de la cooperativa tinuă. Numai în anul tre­ dintele cooperativei agrico­ seamănă cu o fabrică. Pen­ torul zootehnic". pe care o am în primire"
ba despre rezervele privind creşterea numerică şi cali­ agricolă din Apoldul de Sus cut s-au obţinut cîte 2.218 le din Gîrbova tru ca să producă, are ne­
tativă a tuturor speciilor de animale, dezvoltarea şi îm­ a ţinut să precizeze: „Noi litri lapte de la fiecare va­ Dar, datorită faptului că voie dc materie primă, adi­
bunătăţirea structurii bazei furajere, asigurarea adă­ apreciem gradul de renta­ că furajată şi cîte 44 litri alături de aceste condiţii că de furaje. In ce priveşte
posturilor existente cu lumină, apă, introducerea micii bilitate a fiecărui animal de la fiecare oaie mulsă, materiale nu a existat şl o nutreţurile, cooperativa A
mecanizări şi cointeresarea materială a îngrijitorilor după producţia-marfă pe iar tineretul pus la îngră­ bază furajeră corespunză­ •noastră a asigurat totdeau­
Legat de creşterea numerică şi calitativă a efective­ care o realizăm. In anul şat a fost livrat la o gre­ toare, rezultatele de pro­ na cantităţile şi sortimente­
lor s-a scos în evidenţă că mai sînt cooperative agri­ trecut, din laptele obţinut utate medie de 260 kg. ducţie au fost sub nivelul le necesare. Din acestea nu întreaga activitate pe
cole care ţin în turma de bază animale care prin pro­ (2603 litri pe cap dc vacă — Aceste rezultate pu­ posibilităţilor In ultimii doi au lipsit niciodată suculen­
ducţiile ce le dau nu justifică cheltuielile ce se fac pen­ furajată), 80 la sută a fost teau fi insă şi mai bune, tele, care stimulează pro­
tru întreţinerea lor, De aceea, s-a cerut medicilor ve­ valorificat, livrînd statului spunea ţăranul cooperator ani, de pildă, am diminuat ducţia de lapte. Pentru pe­ o treapta superioară
terinari, inginerilor zootehnişti şi celorlalţi specialişti în plus faţă dc contract Ilic Antimie Trebuie să re­ substanţial suprafaţa desti­ rioada actuală de stabula-
din cadrul unităţilor să treacă cu toată hotârirea la peste 100.000 litri cunoaştem că noi nu am nată culturilor furajere. A- ţie, avem asigurate aproa­
aplicarea unei selecţii riguroase care să asigure numai Printr-o selecţie riguroasă valorificat pe deplin tradi­ coste culturi au fost am­ pe 1.500 tone de sfeclă. Dczbatcrilo consfătuirii au reliefat experienţa valo­
animale cu un potenţial zootehnic ridicat. am asigurat numai vaci din ţia şi rezervele de care dis­ plasate pe terenuri sărace Pentru ca să obţin viţel roasă acumulată dc unele cooperative agricole din ra­
O atenţie deosebită s-a acordat problemelor privind prăsilă proprie, iar prin­ punem în acest sens. In ce şl îndepărtate. Totodată, nu bine dezvoltaţi, destinaţi 6â ionul Sebeş, în creşterea numărului dc animale şi a
rentabilizarea sectorului zootehnic. Pentru aceasta se tr-o hrănire raţională reu­ priveşte plantele furajere a existat grijă suficientă înlocuiască animalele cu productivităţii lor. in asigurarea condiţiilor necesare
urmăreşte cunoaşterea cu precizie a potenţialului pro­ şim ca an de an să obţinem vreau să amintesc că in ul­ nici In timpul recoltărilor, potenţial productiv mai sporirii ponderii zootehniei în ansamblul producţiei şi
ductiv al fiecărui animal, lucru care pînâ nu demult, producţii mari şi constante timii ani am neglijat culti­ inreqistrîndu-se pierderi în­ scăzut, acord o deosebită veniturilor realizate din agricultură. Participanţii,
în unele unităţi, a lăsat de dorit. de lapte. După părerea varea sfeclei, deşi ştim că semnate. grijă respectării perioadei scoţind în evidenţă rczullatclo înregistrate fn consoli­
De asemenea, cointeresarea îngrijitorilor nu se apli­ mea, nu numai numărul de aceasta asigura cea mai ma­ învăţămintele desprinse de repaus mamar. Totodea- darea fermelor de animale, au arătat că prin înlăturarea
că peste tot aşa cum trebuie. Din această cauză nu s-a vaci influenţează producţia re parte din suculente. Per­ din asemenea neajunsuri au una întrerup mulsul eu cel deficienţelor care se mai manifestă în acest sector dc
reuşit încă să se creeze în fiecare cooperativă agricolă dc lapte, aşa cum spunea sonal consider că nu valo­ fost deosebit de preţioase. puţin 60 zile înainte de fâ- activitate, în viitorii ani ai cincinalului realizările vor
un climat de înaltă- exigenţă faţă de respectarea pro­ tovarăşul Emil Ştef, ci şi rificăm suficient dc bine De aceea la indicaţia orga­ tare, în această perioadă fî îmbunătăţite în mod simţitor.
gramului de grajd Pe alocuri se înlîlnese şi cazuri modul de hrănire a lor. nici tradiţia şi experienţa vacile avînd posibilitatea Congresul al IX-lea al partidului şi Plenara C.C. al
cînd nu se manifestă suficient interes faţă de creşterea Dar. să exemplific. Noi, de in cultivarea dovleeilor. Es­ nizaţiei de partid am luat să-şi întărească organismul. P.C.R. din 21-23 dccembrio 1966 au pus şi tn faţa uni­
producţiei de furaje. Este vorba de faptul că păşunile pildă, în 1960 dispuneam te o mare greşoalâ faptul măsuri pentru ta in viitor Din experienţa unităţii tăţilor agricole sarcini de marc însemnătate în ceea cc
se curăţă pe apucate, că în jurul fermelor sînt tere­ de numai 80 vaci cu lapte. că acum acest furaj preţios să asigurăm o bază fura­ noastre, ne-am convins că priveşte ridicarea calitativă a întregii activiluti eco­
nuri nefoJoslte, pe care se pot organiza conveiere verzi, Neavînd furaje şi experien­ nu se mai însilozează şi nu jeră corespunzătoare. Ast­ oricît de multe furaje s-ar nomice.
că plantele furajere suculente, ca sfeclă şi dovleci, sînt ţa necesară, obţineam în sc păstrează în formă cru­ fel, plantele de nutreţ vor asigura şi oricît de bune ar
animalele
fi adăposturile,
pe suprafeţe reduse etc. In atenţia unităţilor şi a ca­ medie pînâ la 1300 litri dă pe tot timpul iornii, aşa fi amplasate pe terenuri mal Deoarece complexitatea problemelor cc trebuie re­
drelor de specialişti trebuie să stea cultivarea unor laple de la fiecare animal. după cum sc făcea cu ciţi- fertile şl ne vom ocupa mal tot nu dau producţii ridi­ zolvate pentru dezvoltarea zootehniei la nivelul posi­
se
cate dacă îngrijitorii
plante de nutreţ cît mai productive care, în condiţiile Acum însă, atît efectivul va ani în urmă. mult de îngrijirea lor, Iar schimbă de la un an la al­ bilităţilor şi al ccrinţolor necesită o amplă dezbatere
pedo-climatîce ale fiecărei cooperative agricole, să asi­ de vaci, cît şi producţia de Unele neajunsuri mai în jurul fermei de animale tul. Cu alte cuvinte, îngri­ a aspectelor ce sc ridică în această direcţie, cunoaşte­
gure un număr cit mai mare de unităţi nutritive şi o lapte pe fiecare vacă mul­ persistă şi în direcţia folo­ vom organiza un conveler jitorul este factorul cheie, rea şi generalizarea experienţei pozitive, redacţia zia­
cantitate sporită de proteină digestibilă. Trebuie înlâ- să s-au dublat. Explicaţia sirii păşunilor Astfel, nu e- verde. care hotărăşte soarta pro­ rului .Drumul socialismului" solicită specialiştilor din
turatâ, de asemenea, şi practica greşită a păşunatului I constă în preocuparea con­ xistâ o bună rînduialâ a ducţiei în sectorul zooteh­ cooperativele agricole, gospodăriile dc stat şi dc la
timpuriu pe fineţele naturale şi trifoliene, lucru care I siliului de conducere pentru trupurilor de păşune pe In planul de producţie ne­ nic. Mic, dc pildă, nu-mi consiliile agricole, preşedinţilor cooperativelor agrico­
pînă acum a dus la diminuarea producţiei cu 500-1000 j asigurarea bazei furajere şi specii si categorii de ani­ am prevăzut ca începind este indiferent dacă într-o le, medicilor veterinari, brigadierilor zootehnici şi în­
grijitorilor de animale să participo la acţiunile iniţiale
kg. fînuri la hectar. . .. permanentizarea îngrijito­ male. Aş mai aminti încă din acest an să trecem la zi scade producţia dc lap­
Aceste exemple — amintite în cadrul consfătuirii — rilor, pentru gospodărirea un „amănunt": pe raza co­ o producţie intensivă de fu­ te la lotul pe care-1 am în pe fema ridicării calitative a întregii activităţi desfă­
scot în evidenţă unele rezerve existente în cooperati­ şi administrarea raţională munei noastre existau gru­ raje prin extinderea culturi­ primire. Cînd constat ase­ şurate fn sectorul zootehnic Prin intermediul ziarului
vele agricole din raion în vederea îmbunătăţim conti­ a nutreţurilor. puri de arbori care prote­ lor duble şi intercalate. In menea situaţii caut să des­ se va urmări popularizarea experienţei crescătorilor
nue a activităţii din zootehnie. Tată de ce conducerile Din propria noastră ex­ jau vitele contra intemperi­ cadru), culturilor furajere • copăr cauzele, îar dacă nu fruntaşi de animale, evidenţierea rezervelor existente
cooperativelor agricole, sub îndrumarea organizaţiilor perienţă am ajuns la con­ ilor şi le asigurau umbra în pondere însemnată o vor a­ pot singur, cer ajutorul Spe­
de partid, au datoria să manifeste intransigenţă faţa de cluzia că un grad ridicat orele de odihnă. Aceşti ar­ vea sfecla furajeră şi po­ cialiştilor. îmi dau seama pentru creşterea numărului şi n productivităţii anima­
orice tendinţă de a bale pasul pe loc, să dea înu liber de rentabilitate se realizea­ bori au fost distruşi şi ni­ rumbul pentru siloz care că este firesc ca totdeauna lelor, a măsurilor întreprinse pentru valorificarea lor.
iniţiativei, energiei şi înţelepciunii colective pentru ca ză atunci cînd de la fleca­ meni nu se gîndeşte sâ-i şi-au dovedit eficienţa eco­ producţia de lapte să creas­ Această acţiune va fi susţinută în tot cursul anului 1967
sarcina esenţială de a ridica nivelul calitaliv al activi­ re vacă se obţine o produc- că, deoarece numai astfel sub titlul: „AVEM MARI POSIBILITĂŢI PENTRU
tăţii din sectorul zootehnic să fie îndeplinită în mod ţie-marfâ de peste 2000 li­ înlocuiască prin nci plan- nomică tn hrăniree anima­ am satisfacţia că mi-am fă­
exemplar. tri lapte. | târî. lelor. cut datoria. DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI CUM LE VALORIFI­
CAM ?-