Page 81 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A

m ©©m eniu P e tem e m e d icale

VITREGIT INFLUENTA CLIMEI

(Urmare din pag I) Totul e dar. Necesităţile-de mo­
ment au impus ocuparea localului ASUPRA SĂNĂTĂŢII
clubului. Ce s-a întîmplat însă cu
despre club, atit în şedinţele de activităţile cultural-educative?
partid şi sindicat, cît şi cu conduce­ — Oamenii noştri se mal duc, care
rea administrativă. Ne surprinde însă vor, la căminul cultural din sat —
faptul că nu s-au luat nici un fel de ne spune tovarăşul Dumitru Florea, Clima reprezintă mediul extern în nic, nevralgii, boli cronice de femei,
măsuri, clubul şi biblioteca nefâcîn- preşedintele comitetului sindicatului. care se desfăşoară viaţa, alcătuit din diabet, obezitate, catare cronice ale
du-şi simţită prezenţa în viaţa me­ Participă la activităţile de acolo, Iar totalitatea factorilor fizici şi biolo­ căilor respiratorii, rahitism, eczeme
canizatorilor. unii activează chiar în unele formaţii gici, atmosferici sau meteorologici, uscate etc., fiind la rindul ei con­
traindicată în T B.C pulmonar, boa­
cosmici şi tereştri, adică temperatu­
artistice. Ceilalţi râmin aici, la se­ ra aerului şi compoziţia sa, presi­ la Bazedow, astenie nervoasă cu ne­
diu, se mal distrează prin dormi­ unea atmosferică, umiditatea, curen­ linişte şi agitaţie, boli de inimă şi
„Deocamdată, nu“ ? toare. ţii de aer, radiaţiile solare, electri­ rinichi.
— Alte activităţi organizate, chiar citatea liberă, factorii geografici etc. Pe lingă această influenţă favora­
în aceste condiţii? Din punct de vedere medical s-au bilă a climei asupra stării de boală
I.#a G A S. Gelmar (raionul Orâştie) — ? diferenţiat climate de cruţare, sti: şi sănătate, care poate fi dirijată de
există o serie de condiţii specifice Admitem câ anumite necesităţi mulante şi excitante La noi în ţară medic, mai există o influenţă nepre­
care împiedică desfăşurarea unor au Impus schimbarea, pentru o anu­ climat de cruţare se găseşte în re­ văzută a factorilor atmosferici din-
activităţi cultural-artistlce. Este o mită perioadă, a destinaţie! clubului giunea de şes şi dealuri şi în zona tr-un anumit loc, cu consecinţe de
realitate de care trebuie să se ţină (deşi în asemenea cazuri cu prea subalpină între 500-1.000 m. altitu­ multe ori nefaste asupra unor cate­
seama şi pe care o împărtăşim şi multă uşurinţă se „atentează- la spa­ dine. Climatul stimulant este repre­ gorii de bolnavi, mai ales cei ce su­
noi. A oferi însă oamenilor doar vi­ ţiul cluburilor). Dar au dispărut su­ zentat prin climatul maritim, şi în­ feră de boli cardiovasculare, reuma­
zionări la televizor este insuficient. bit şi activităţile, fără sâ se între­ tre zona subalpină şi alpină. Climat tice, pulmonare şi nervoase.
Cînd se discută despre organiza­ prindă nimic, nici la sediu, nici pen­ excitant sâ găseşte in zona alpină şi Intervenţia brutala a climei in e­
rea timpului liber, interlocutorii noş­ tru o colaborare organizată cu că­ de mare înălţime, între 1.000-2.000 m. voluţia unor boli se face prin aşa-
tri se orientează imediat spre acti­ minul cultural, unde ar fl putut a­ altitudine, în regiunea de stepă şi numitele fronturi aeriene, constitui­
vităţi artistice. Dacă nu există un vea loc acţiuni destinate lucrătorilor stepa maritimă cum avem pe lito­ te de schimbări bruşte ale diferiţi­
spaţiu unde acestea sâ se desfăşoare, din gospodărie. ralul nostru, lor factori ca presiunea atmosferică, Q le& m enia
se renunţă cu totul şi la organizarea Utilizarea judicioasă a acestor cli­ umezeală, temperatură, vint, în com­ Gotatea Devei în mantia Ier­
unor manifestări educative. ★ mate în funcţie de boala fiecăruia, binaţii extrem de variate care în ul­ nii.
Astfel, tovarăşi! de la Gelmar a- Faptele întâlnite în gospodăriile de poate sâ ducă la efecte apreciabile timul timp au ajuns sâ fie studiate Polo: V. ONOIU
firmâ: „Deocamdată, în aceste con­ stat şi S.M.T. vizitate permit să se în folosul sănătăţii, atit in ceea ce şi prevăzute Astfel a fost explicată u n u i p t& p rie fa *
diţii, nu putem, nu ştim ce sâ fa­ tragă concluzia câ în organizarea priveşte alegerea locului de trai per­ apariţia bruscă a durerilor reumati­
cem-. Discutînd însă mai amănunţit, timpului liber al oamenilor de aici manent, cît şi trimiterea temporară ce, a unor crize de astm. hemoragii
ajungem la concluzia că în loc de se manifestă serioase deficienţe. Ele la tratament climatic sau balneoclî- cerebrale, anginâ pectorală, spasmo- Nu conlestâ nimeni dar proprielarul a reu­
„deocamdată, nu* se pot găsi sl alte se datoresc, in mare măsură, negli­ matic. In această direcţie există in­ filie, colici renale şi hepatice, apen­ faţa Instanţei judecăto­ mele morale, bunul simţ şit sâ smulgă o reparti­
răspunsuri: acţiuni pentru întărirea jării acestei probleme, considerată dicaţii şi contraindicaţii. Clima dc dicite etc., cu mai multe ore înainte câ între unii oameni se reşti, care, vâzînd nete­ umanitar. ţie pentru un spaţiu de
disciplinei muncii, manifestări speci­ mult prea secundară faţă de alte şes şi dealuri este indicată in boli de schimbarea vremii şi dintre care mai nasc, din diverse meinicia pretenţiilor lui Apogeul tuturor fără­ mult repartizat. Tovară­
fice anumitor locuri de muncă, dez­ sarcini. Este o optică greşită, care pulmonare şi nervoase. Clima subal* unele se ameliorează după produce­ motive, anumite disen­ Davidescu, o dat cîştlg delegilor sale l-a consti­ şul preşedinte al comi­
baterea unor probleme de etică, con­ ignorează resursele bogate oferite de pină are efecte bune in unt^e /orme rea .propriu-zisă a schimbării (ploa­ siuni. Cele mai multe se de cauză chiriaşului, prin tuit violarea domiciliu­ tetului executiv, Avram
cursuri profesionale, invitarea unor către o intensă activitate cultural-e- de tuberculoză, enfizem pulmorţfir, ie, îurtupâ), iar altele, dimpotrivă, aplanează in mod pozi­ sentinţa civilă nr. lui familiei Mocanu. In Mihuţ, declară cu dezin­
conferenţiari şl a unor brigăzi ştiin­ ducativâ. boli de inimă uşoare, aslenii nervoa­ ,au rezultate grave ca paralizii, in­ tiv. Uneori se întîmplâ 73/1965. ziua de 5 ianuarie ac. voltură : „Cînd i-am dat
ţifice etc. Discuţiile purtate au scos în evi­ se. Clima alpină de înălţime este in­ farcte miocardice, morţi subite. însă ca neînţelegerile La judecarea recursu­ a venit cu patru zidari repartiţia, i-am atras a­
Este necesară mai multâ preocupa­ denţă şi o altă realitate: oamenii nu dicată în anemii, hipcrtiroidism, In afară de aceste accidente sur­ dintre cetăţeni sa dege­ lui (căci proprielarul a de la I.G.O. Orâştie, un­ tenţia sâ nu abuzeze de
re, o muncă organizată in această ştiu ce trebuie sâ facă, ce manifes­ astm bronşic şi calare pulmonare, tu­ venite în bolile numite moteorotro- nereze pînâ la transfor­ făcut recurs), Tribunalul de lucrează şi Davides­ ea". Interesantă înţele­
direcţie, care sâ fie urmărită şl ana­ tări sînt mai adecvate şi mai efici­ berculoză ganglionară, osoasă şi cea pe (boli influenţate de factorii me­ marea lor in acţiuni ju­ regional din Deva î-a cu (ca tehnician), cu in­ gere. Parcă el nu-l cu­
lizată periodic, îmbunătăţită pe par­ ente în unitatea lor Este vorba de pulmonară pe cale de vindecare, ra­ teorologici de moment), sînt şi bolile ridice, în care instanţa respins acţiunea' ca ne­ tenţia de a delimita noştea pe Davidescu. nu
curs. o dezorientare destul de pronunţată, hitism, nevroze funcţionale, dar este sezoniere, a căror frecvenţă creşte în judiciară este chemată fondată. printr-un zid spaţiul său
consecinţă a îndrumării foarte slabe contraindicată în hipertensiune arte­ anumite anotimpuri. In sezonul rece sâ facă dreptate. De ce ? Puţin mai tîrziu, ros ştia că are mereu con­
locativ de cel al chiria­
primite din partea consiliilor locale rială, arteriosclerozâ avansată, boli sînt mai răspîndite bolile catarale Pentru câ mai sînt in­ de ambiţie, obsedat de şilor. Lucrurile acestora flicte şi câ de ctteva ori
Uite-I, nu e I ale Uniunii Generale a Sindicatelor de- rinichi, tendinţa la hemoragii ale aparatului respirator, gripa, bo­ divizi care se hazardea­ „puterea" drepturilor sa­ au fost aruncate din a fost prezent In procese
civile...
din Orâştie şi Deva.
Clima de stepă maritimă de pe li­
lile infecto-contagioase eruptive. In
de
mult
ză alarmant
le de proprietar, el îl so­
Nici comitetele pentru cultură şi toral se recomandă in tuberculoză o- sezonul cald se intîlnesc mai mult pentru pricini neînte­ mează pe Mocanu An­ „zona" proprietarului, cu ...Atunci cînd Davides­
artă din aceste oraşe nu acordă su­ soasâ şi ganglionară, reumatism cro- gastroenteritele, febra tifoidă, para­ meiate. Printre aceştia drei să-i plătească 100 brutalitate şî aroganţă. cu Valentin a cumpărat
Cum s-a întîmplat? Simplu de tot. ficientă atenţie G.A.S. şi S.M.T. Ele lizia infantilă, iar reumatismul şi ul­ şe numără şi Davidescu Intervenţia chiriaşilor a imobilul său, destul de
Intr-o zi mesele au fost scoase afa­ nu au trimis aici conferenţiari, bri­ cerul de stomac se acutizează toam­ lei chirie pentru bucă­ fost apostrofată cu tot încâpător de altfel, el
ră, aparatul de radio dus în altă găzi ştiinţifice, formaţii artistice ca­ na şi primăvara Valentin din Orâştie, tărie şi cămară, deşî 6- felul de replici jignitoa­ ştia de existenţa chiria­
parte. Au fost aduse paturi şi clubul re sâ se afle în mijlocul oamenilor, Datorită prevederilor meteorologi­ proprietar al unui imo­ cest lucru nu era legal. re. Pînâ cînd aceştia şilor săi. Mai ştia câ a­
a devenit... dormitor. Metamorfoza sâ contribuie la ridicarea nivelului ce, medicina preventivă dă indicaţii bil din anul 1963. Ambi­ Pentru început, fixează s-au dus sâ anunţe or­ ceştia au dreptul sâ râ-
s-a petrecut rapid. lor de cunoştinţe. Aparat electronic de preîntâmpinare a unor boli şi se ţios şi lacom, el face retroactiv suma de 2.400 ganele de justiţie, cei mînâ în continuare,
Tovarăşul Mîhai Varvarichi, direc­ Sprijinite mai mult de către con­ va ajunge ca prin dezvoltarea meteo­ „zile fripte** chiriaşilor lei, după care miza să patru zidari, zoriţi cu chiar dacă proprietarul
torul G AS. Bîrcea Mare, oraşul re­ ducerile administrative şl îndrumate rologiei locale, suferinzii de bolî me- săi, desigur prin forme primească în continuare înfrigurare de şeful lor. s-a schimbat.
gional Deva, ne explică: mal îndeaproape de organizaţiile de teorotrope sâ fie avertizaţi de apro­ puţin delicate. A încer­ banii de chirie ceruţi de au ajuns cu zidul pînă Ceea ce e condamnabil
din pentru înscrierea
partid, comitetele sindicatelor cat cele fnai „rafinate" el. Totul s-a dovedit za­
— In luna iulie, ni s-a mărit pla­ pierea fronturilor aeriene, pentru a la tavan. Ceea ce a fă­ in atitudinea acestui ce­
nul dc investiţii. A fost un lucru ne­ G.A.S. şi S.M.T. vizitate trebuie sâ putea lua măsuri de precauţie (me­ mijloace ca : procese la darnic. Nu şi-a găsit o­ cut Davidescu, este mai tăţean este lipsa lui de
prevăzut. Constructorii trebuiau ca­ depună mai mult interes, sâ dea do­ tribunal, somaţii neofi­ mul naiv, cu toate că o mult decît un zid. El şi-a respect faţă de bâlrîne-
vadă de mai multă pasiune şi per­
zaţi Am restrins şi spaţiul birouri­ severenţă în organizarea unui bogat osciloscopică dicamente, evitarea eforturilor etc.). ciale pentru majorarea încercat să-l intimideze confecţionat, mai degra­ ţea unor oameni, pe ca­
lor. Printre altele, şi biroul meu l-am Din cele de mal sus se poate ve­ chiriei, ajungînd apoi !a pentru a-i satisface a- bă, o carapace, în care re îl poartă fără rost pe
transformat în dormitor. Este o si­ program de manifestări cultural-edu­ dea câ şi intre medicină, climatolo- diverse şicane şi chiar ceastâ pretenţie abjectă se închistează cu tot e- drumuri, le face traiul
tuaţie temporară. In februarie vom cative, care să confere conţinut ore­ gie şi meteorologie trebuie sâ fie o la uzarea de forţa sa fi­ şl inumană totodată. Nu goîsmul şl apucăturile
elibera clubul. Alte posibilităţi de ca­ lor de răgaz petrecute de lucratorii zică pentru a-şi atinge s-a gîndit câ suma ceru­ amar, sfidarea oricăror
din aceste unităţi, După mai multe studii sl cerce­ strînsâ colaborare, ca de altfel între sale inumane, cu carac­ norme de comportare ci­
zare nu avem. tări, medicul specialist cardiolog Si- scopul. Ce urmărea de tă de el echivala cu pen­ terul său rapace. vilizată, uzînd de rele
mion Kra'uss. de la Policlinica din toate ştiinţele, fără de care nu se fapt ? Să-i scoată cu ori­ sia pe două luni a celor Hotărîrea lui de a -şl mai grosolane mijloace
Petroşani. în colaborare cu llie Bre- poate atinge scopul final al progre­ ce preţ pe chiriaşi, soţii doi soţi... rotunji proprietatea, a pentru a-şi satisface pre­
ben $1 Tiberiu Konyar, tehnicieni la sului ştiinţific, binele omului. Mocanu, ambii pensio­ Hrăpăreţ şi fără ome­ fost înfăptuită sub scu­ tenţiile sale absurde.
staţia de cercetări pentru securita­ nari, din dependinţele nie, Davidescu Valentin lul repartiţiei nr. 445 Organele in drept sînt
tea minieră din localitate, au conce­ Dr RADU CARPINIŞIANU ocupate de aceştia, con­ sfidează nu numai nor­ din 3 ianuarie 1967, eli­ invitate sâ-1 tempereze
put si realizat un „apaiat electro­ mele legale de convie­ berată de Sfatul popular pe proprielarul hrăpă­
nic pentru înscrierea osciloscopică medic primar stituind proprietatea lui, ţuire dintre proprietari al oraşului Orâştie. Nu reţ I
sau oscilograficâ a pulsului şî ten­ Sebeş Conflictul a ajuns In şi chiriaşi, dar şl nor­ se ştie prin ce mijloace, GH. LIMBEANU
siunii in vasele pulmonare". Noul a-
parat este destinat stabilirii unul di­ ■ B ■ BC E2B RS (S9 28 _rc? in
agnostic moi precoce în îmbolnăvi­
rea de silicoză a vaselor pulmona­
re. El prezintă avantajul că poate fl ŞP0R? PREGĂTIRI IN VEDEREA 27
deplasat şi la locul de muncă.
Pulsul şl tensiunea vaselor se află IANUARIE 1967
după curbele descrise de un punct
aparatului amintit creează perspecti­ RELUĂRII CAMPIONATULUI DE FOTBAL
luminos verzui in mişcare, sau prin
citirea lor de pc diagramă. Folosirea
ve noi si în diagnosticarea bolilor
de Inimă.
PROGRAMUL I : 5,40 Program
încercat la policlinica din Petroşani „Urmărim evitarea decalajului" muzical de dimineaţă; 6,15 Actua­
Primul prototip al aparatului a fost
si la Exploatarea minieră Lupeni. un­ Mult optimism litatea agrară ; 7,30 „Cînd iubeşti,
de a dat rezultate bune. Autorii aces­ Antrenorul echipei A. S. Cuglr, O- — Ocuparea unui loc fruntaş în a- toată lumea e frumoasă- ; 8,25
tei Importante realizări au primit vidiu Hulea, ca şi majoritatea jucă­ ceastâ puternică serie. Pentru rea­ Moment poetic — interpretat de
torilor. a ajuns la concluzia că re-
Eliza Plopeanu; 9,30 Sfatul me­
recent, din partea Oficiului de stat B lizarea obiectivelor stabilite, ne pre­ la Lupeni dicului : Prevenirea apariţiei va-
zultatele înregistrate în turul campi­
gătim igtens. Pină acum (23 ianua­
pentru invenţii, brevetul de Inventa­ onatului n-au fost de natură să mul- rie) am făcut 8 antrenamente. Pe­ ricclor in timpul sarcinii; 10,15
ffl
tori La această realizare cei trei in­ B lumească. rioada de pregătire am împârţit-o in „Un flăcău cu mîndra lui- — cin-
® — Dispunem de un lot de jucători trei etape: 10-28 ianuarie, mărirea tcce populare de dragoste» 10,30
ventatori au avut şl sprijinul altor In prima parte a campionatului ca­
^ valoros. Majoritatea lor au însuşiri capacităţii de efort, în mod deose­ Vreau să sllu (reluare); 11.20 Dia­
specialist) printre care Inginerii Râul pentru a face faţă în categoria A bit rezistenta; 29 ianuarie — 11 fe­ tegoriei B la fotbal, echipa Minerul
Lupeni a dat multe dureri de cap
Băltăreţu, Ion Piso, toy Tiberiu si fl| De ce totuşi am fost înfrînţi in de­ bruarie. dezvoltarea vitezei şi a re­ suporterilor. Această formaţie, care log pe temo coregrafice» 12.10 Se-
plasare la scoruri categorice ? De ce zistenţei în regim de viteză şi 12 fe­ lectiunî din opereta „Mama soa­
dr. George Dîrlea, a activat şi în prima categorie a ţâ­
există mare declaj între jocurile sus- bruarie — 26 martie meciuri de ve­ cră" de Goorge Stephănescu» 12,45
S ţinute acasă şi cele din deplasare ? rificare, cînd se va insista pe perfec­ rii, s-a prezentat în turul ediţiei Eroi populari în creaţia simfonică

Această problemă a fost analizată ţionarea procedeelor tehnice şi a i­ 1966-1967 neaşteptat de slab. Ea a românească: poemul simfonic „To-
B noi şi concluzia este clară: unii
R la deii tactice, precum şi pe cristalizarea cunoscut infrîngerea de şapte ori, mn AII,moş- » 13,30 întîlnire cu
J- jucători nu se angajează prea mult formaţiei de ba2ă. primind 29 de goluri şi ocupînd lo­ melodia populară si interpretul
Magazunul pentru copii .Pri­ 2 în deplasare In retur sintem hotâ- — Vă rugăm sâ ne comunicaţi lo­ cul 11 în clasament. Despre compor­ preferat a 16,15 Cintecc de dragos­
chindelul- din Hunedoara este _ rîţi sâ facem totul, astfel ca şi in de- tul de care dispuneţi. tarea echipei şi mai ales despre pre­ te de Florin Bogardo si Ion Crîsli-
aprovizionat cu un bogat sor­ i plasare sâ realizăm rezultate ono- — Forgacs, Tripa, Sădi, Botescu, gătirile ce se fac în vederea returu­ noiu ; 16,50 Studioul Lînărulul In­
timent de mărfuri. De aceea rabile, prin mai buna valorificare a Neamţu, Boroş, Dinea, Radu, Pîrvu- lui am avut o convorbire cu tova­ terpret: pianista Aida Gorjarian ;
posibilităţilor tehnico-tactice pe care lescu, Gheorghe loan, Ivan, Mure- răşul Alexandru l-'lorca, antrenorul 17,40 Omagii muzicale; 18,15 Con­
de
numeroşi
ei este vizitat
I cumpărători. B de fapt jucătorii le deţin. şan, Ghergheli, Remus Lazăr, Ale­ formaliei Minerul Lupeni. cert — ghicitoare (muzică de o­
g
m
— Ce alt obiectiv vă mai propu-
— Este adevărat că echipa pe care
xandru Lazâr, Chiş, Dobal, Fandli.
.» neţi pentru retur ? AL. VASILE o antrenez a avut in tur o compor­ peră); 18,40 Radiosimpozion. As­
pecte psihologice ale organizării
tare slabă. Să vedeţi de ce. Lotul Ştiinţifice a muncii ; 19,00 O me­
nostru a fost mult întinerit. Mergem
dumneavoastră ,•
lodie pe adresa
pe criteriul de a forma o echipă din 21,05 Atenţiune, părinţi; 22.40 Se­
jucători localnici, cu o concepţie mai
mea berzelor. Sâ treci mai des pe
MITIRIŢOAIA la noi acestei orientări sper sâ se arate în renade şi romanţe In Interpretări
sănătoasă despre fotbal. Rezultatele
corale.
— Da ce, bre, am ocolit pe ci­
retur.
neva?
Locuia într-o căsuţă cu două ca­ — Cînd afirmaţi acest lucru vă ba­
mere împrejmuită cu un gard de zaţi numai pe simplul fapt că aţi în­
nuiele. De la poartă şi pînâ la pris­ tinerit echipa cu jucători localnici?
De îndată ce se crăpa de ziuă, a­ ceea, sâ-I spună câ are mină grea. pa casei era o potecuţă, măturată — Nicidecum. Succesul unei echi­ 18.00 PentTu cel mici Ala-Bata ;
părea în capul uliţei dinspre ga­ Atîta-i trebuia. Se repezea pe dată zilnic, înconjurată de pomi, caisi, duzi pe depinde de modul cum se antre­ 18,25 Pentru tineretul şcolar. Un
ră. Cu un băţ de salcîm noduros — Ce stil tu, mă omule. Eu şi piersici. Lingă casă se ridica ma­ nează, de ambiţia cu care fiecare tezaur de cultură : Muzeul de is­
şi lucios, avîndu-1 drept sprijin de am fost la cursuri. Patru sâplămîni iestuos un nuc falnic, pe crengile că­ jucător luptă pentru victorie. $i, torie a literaturii române; 18,50
nădejde împotriva Clinilor, Mitiri- am stat sub aripa doctorului Chi- ruia ne îmbia sâ ne câţărăm în fie­ fiindcă veni vorba de pregătire, aş Publicitate;’ 19,00 Telejurnalul dc
ţoaia dădea deşteptarea in sot. rea. Să-I fi văzut cum lucra. Maică, care toamnă la bătut de nuci. Cînd vrea sâ arăt câ am început antrena­
Era de ajuns sâ schimbe peste înâiculiţâ... Şi la naşteri, nu-ţi mai oboseam săream jos, ne legam că­ mentele în ziua de 8 ianuarie. Ne seară; 19,20 Buletinul circulaţiei
gard o vorbă, două cu unul din ve­ spun. Nu simţea femeia nici o du­ măşile bine cu o sfoară şi umpleam axăm pe pregătirea fizică generală, rutiere; 19,30 Dicţionar de per­
cini, ca sâ se audă cale de 10-15 rere. sînul cu nuci. iar in luna februarie mergem pe sonaje. Litera G (II); Interpretea­
case — Dar la mine-i vorba de injec- — Mergeţi în grădină şi luaţi şi pregătirea specifică, jocuri de veri­ ză : Coca Andronescu, Dana Cona-
— Scoal’ bărbate câ-î tirziu. Moa­ clteva mere, ne îndemna ea. ficare, omogenizare şi cristalizarea nea, Fory Ettcrle, Dem Rădulescu,
şa e deja pe stradă Iar noi, atita aşteptam. formaţiei pentru reluarea campiona­ Emil Hossu şi alţii ; 20,00 Săptă-
Asemenea vorbe circulau din ca­ Cît era de modestă căsuţa moa­ tului. mîna; 21,00 Avanpremieră? 21,15
să în casă. Ne obişnuisem toţi cu şei Mitiriţoaia, pe atîla era de fru­ — Care este obiectivul principal al Teleglob. Danemarca (II); 21,45
moaşa noastră — Mitiriţoaia — cu POVESTIRE moasă. Albul varului dat de două echipei în retur? Reflector; 22,00 Do-Re-MI. Emisiu­
vorba ei repezită şi puternică, cu ori pe an, pierdut in verdeaţa po­ — Evitarea retrogradării, jocuri ne de muzică uşoară. Solişti Lili
statura înaltă ce predomina stra­ milor şi in coloritul florilor din de calitate, pentru recîşligarea sim­ Bulaesi si L Huianu ; 22 30 Tele­
da, satul. preajma eî, o asemănau cu cele patiei şî prestigiu)ui de care s-a bu­ jurnalul de noapte; 22,45 Închi­
Avea zilnic muşterii cu nemilui­ din poveştile spuse deseori de stâ- curat Minerul Lupeni derea emisiunii.
ta. Inlr-o casă trebuia făcută o ţie, de înţepătură — căuta s-o po­ pînâ în amurgul înserării, cînd — Cu tine, Nicuşor, a fost necaz şa Mitiriţoaia dădea foile repede — Spuneţi-ne lotul.
Irecţie, într-alLa se afla o lehuză, tolească cel în cauză — nu de naş­ droaia de copii din vecini ne adu­ mare cînd te-a adus barza. Noroc pentru a ajunge la sfirşitul catasti­ — Avem în lot 20 de jucători, din­
într-una se găsea un copil cu pi­ tere nam pe prispă sâ-i ascultam bas­ câ a rezistat maicâ-ta. tre care amintesc pe Hlopeţchi, Pu­
ciorul scrîntit sau cu o juliturâ mai — Lasă, nu-ţi mal răci gura de mele cu Feti-Frumoşi si Ilene Co- fului. înainte de a-1 închide ne a­ rice, Daisa, Popescu, Basarab, Pralea,
zdravănă. Era pricepută în tot fe­ pomană, că ştiu eu ce trebuie şi sînzene. — Cum să reziste mama, moaşă duna în jurul ei, asemenea puilor Pal, Soptereanu, Ambruş, Cărare,
in jurul cloştii.
lul de meşteşuguri medicale. Numai cum trebuie făcut. Crezi câ degea­ După ce termina, se furişa prin Mitiriţoaie, dacă zici câ m-a adus Sima, Poenaru, Brâneţ, Macoveî, O- CENTRU 74 OR fc
injecţiile nu le dădea cu destulă ba a cheltuit statul bani cu mine uşa scundă, iar după puţin timp barza? — întreba mirat cel aflat pe — Iaca, am ajuns la nr. 1213, A- logu, Precup, Grofu, Milac.
siguranţă. la cursuri? apărea cu o ulcică de pâmînt ars, ..tapet6. lîlea berze am văzut eu 'în satul Vreme umedă, cu cer întunecai
ăsta
O dată; vecinul nostru Stănică a Făcea ce făcea şi tot pe turta eî plină vîrf cu miere de albine. In­ — Aşa. Trebuia să se lupte cu Returul campionatului categorii. ziua si cu înseninări noaptea.
reclamat-o la medicul de circum­ aducea vorba. Orice s-ar spune, mo­ tr-o mînâ ţinea ulcica şi o lingu­ barza, sâ i te descleşteze din cioc. A imbâtrinit mult buna noastră B la fotbal va începe la 26 martie Izolat vor cădea precipilotii slabe
scripţie pentru câ după o injecţie şi tul era slăbiciunea ei. Apioape riţă, iar în alta un catastif gros pe — De ce nu s-a luptat tâticu cu gazdă din copilărie Acum are pes­ a.c Formaţia din Lupeni. ca şi ce­ sub formii de ninsoare. Vîntnl va
lelalte, mai are apioape două luni la
îi apăruse un flegmon. că nu există femeie în sat care să care îl deschidea cu un anumit ce­ ea ? te 70 de ani. Registrul îl ţine ca dispoziţie pentru a se pregăti aşa sullo slab pînă la moderat din
— Vei merge la un curs de re­ nu fi trecut prin mina; ei. Oamenii remonial Pînâ ce noi mîntuiam — Nu se poate. Aşa e rinduiala. pe un lucru de mare preţ. In ultima sectorul vest si nord-vest. Tem­
împrospătare a cunoştinţelor, moa­ se obişnuiseră cu metehnele ei. conţinutul oalei, treeînd-o din mină Numai femeile o văd cînd vine. rubrică a trecut, la numărul 1620, cum trebuie. Este bine ca acest timp peratura aerului staţionară ■, ziua
şă Miliriţoaie — i-a spus medicul Cum se apropia sorocul in vreo in mînă, ea aprindea o lampă de Bărbaţii şi copiii n-o pot vedea. copilul unui bun amic de-al meu: să fie folosit judicios, in aşa fel ca va fi cuprinsă între — 2 şi -f 2
după ce a cercetat cazul. gospodărie, Începea să 1 se facă petrol numărul cinci, îşi ştergea o* Nici unul dintre noi nu eram Gheorghe a lui Ionică Blejdu, zis Minerul Lupeni sâ ocupe la sfîişitul grade, iar noapleo între — 3 si
De voie, dc nevoie s-a dus. Să curte. chelarii cu ramă de sîrmâ şi ne mulţumiţi cu răspunsurile primite. Plţurcă. campionatului un loc mai onorabil — 8 grade Ceaţă dimineaţa şi
mai fi îndrăznit cineva, după a- — Moaşă Miliriţoaie, vine vre- căuta pe rînd, în filele registrului. Ca sâ scape din încurcătură, moa­ A DANUT în clasamentul general. seara.
V. NEGRU