Page 82 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
1 ■ -

O acţiune ijnjwrţanţă
POTRIVA GERULUI Controlul calităţii seminţelor O.C.L. PRODUSE

Obţinerea unor recolte bogate este Intrucît seminţele de porumb du­ nului trecut. Exemplul acestor uni­
tăţi trebuie urmat de către toate co­
hotărîtâ în mare măsură şi de folo­ blu hibrid se livrează calibrate, este operativele agricole şi gospodăriile INOUSTRIALE DEVA
A NEGLIJENTEI soluri, curăţate şi tratate împotriva rile să asigure discurile potrivite ca- de stat din regiune.
sirea seminţelor din cele mai bune
necesar ca încă de pe acum S M.T.-u-
librului seminţelor
bolilor şi dăunătorilor. In ultimii ani
Cu privire la calitatea şi autenti­
s-au introdus în cultură, pe suprafe­
Este de mare importanţă ca sâmîn-
ţe din ce în ce mai mari, soiuri , şi ţa folosită să aibă o putere mare de citatea probelor se poate arăta câ,
greşit procedează acele unităţi care,
hibrizi valoroşi de plante. Datorită încolţire şi să nu fie amestecată cu în dorinţa de a obţine buletine roşii, oferă spre vînzare:
grijii manifestate de conducerile u- seminţe de buruieni sau alte cor­ corespunzătoare STAS-ului, aleg pe
nitâţilor agricole privitor la ampla­ puri străine. Valoarea culturală a se­ masă sămînţa trimisă Ia laborator
sarea culturilor, la pregătirea terenu­ minţelor se stabileşte prin analize de pentru control. Această practică este
Treburi profesionale căldură în apartamen­ canic de întreţinere la — Centralele termice lui şi la folosirea seminţelor din so­ laborator In acest scop, toate unită­ dăunătoare în primul rînd unităţi­ — var bulgări nestins în
ne-au minat paşii prin­ te? Să le dăm cuvin- I.L.L. i nu sînt reuşite Ele sînt iuri productive, numeroase coopera­ ţile agricole au datoria să trimită lor respective. Urmarea folosirii ţi­
tre blocurile de locuin­ t u l : — Eu n-am să mai re­ diferite în ce priveşte tive agricole din regiunea noastră probele necesare la Laboratorul re­ nui asemenea procedeu se vede în
ţe din cartierul Aero­ Romeo Trofin, electri­ pet cele spuse pină a­ construcţia. Din acest au obţinut recolte cu care se pot gional pentru controlul seminţelor primăvară, cînd culturile din cîmp cantltăti îndestulătoare şl la
port Petroşani. Era tare cian de întreţinere la cum Mă voi referi la u­ motiv, dacă muţi un fo­ mîndri. Astfel, cooperativele agrico­ Este bine ca să se trimită cu sînt invadate de buruieni, pentru
frig. Mai mulţi locatari, I.R E.H. i nele aspecte care pri­ chist de la una Ja alta le din Dobra, Strei, Vinţ, Simeria, prioritate seminţele de legume ce stirpirea cărora sînt necesare multe
posesori de termometre, — Intr^adevăr, aşa vesc locatarii După ce nu se mal poate des­ Haţeg, Tărlăria sl Apoldul de Jos se însâmînţează în răsadniţe, pre­ zile-muncâ la plivit, iar recolta ob­ preţ accesibil.
au afirmat că în acea di­ stau lucrurile. Eu am o- câ în blocuri nu este căl­ curca. Totuşi, faptul e au realizat peste 3100 kg porumb la cum şi cele care se insâmîn- ţinută este redusă sub aspect can­
mineaţă mercurul cobo- cazla să merg prin mul­ dură suficientă, o parte consumat. Răinîne să se hectar. ţează în prima epocă. Menţio­ titativ şi calitativ.
rlse pînă la minus 20 te blocuri pentru a re­ din locatari nu au gri­ acorde mai multă aten­ Pentru ca şi în acest an să se ob­ năm ca pozitivă în această direcţie Vizitat! depozitul dc desfa­
grade Cît ai fi fost de media unele defecţiuni jă de întreţinerea calori­ ţie calificării oamenilor, ţină recolte sporite, este necesar ca preocuparea conducerilor cooperati­ Acordînd întreaga atenţie folosi­
rezistent, nu puteai sta de pc reţeaua electrică ferelor. Spre exemplu, ridicării gradului de con­ velor agricole din Alba Iulia, Pe- rii seminţelor din soiuri valoroase, cere din strada George Enescu
prea mult afară. De Părerea mea este că aici azi s-au spart două ca­ ştiinţă al acestora. încă de pe acum conducerile coope­ treşti, Bircea Mică, Cristur, Petrenl, unităţile agricole vor avea posibili­
fapt, nici nu intenţio­ există o slabă preocupa­ lorifere din simplă ne­ Marin Antonescu, ad­ rativelor agricole să ia o serie de Rapolt, Sîntnndrei, a gospodări­ tatea să realizeze recolte sporite de
nam acest lucru. Ne gră­ re pentru aprovizionarea glijenţă. Primul la blo­ ministrator la adminis­ măsuri Printre altele, pe prim plan ilor de stat din Călan, Mintia, Pe- pe fiecare hectar. nr. 32.
beam să ajungem cît cu combustibil. Oame­ cul 18, scara 4, din stra­ traţia nr. 1.: se situează preocuparea pentru asi­ treşti, Sintâmăria şi altele, care au
mai repede la sediul ad­ nii, neputind suporta da Independenţei. Calo­ — Deficienţele cele gurarea seminţelor, curăţarea lor de trimis probele necesare pentru ana­ Ing. TITUS POPOVICI
ministraţiei de clădiri, frigul, folosesc reşourlle. riferul a îngheţat din cau­ mai mari aparţin I.L.L. corpuri slrăine şi stabilirea valorii şeful Laboratorului regional pcnlru
aparţlnînd I.L.L. Petro­ De aici vin alte neca­ ză că geamul de la uşă In depozit se află la o­ culturale prin analize de laborator, liză încă din luna decembrie a a- controlul seminţelor
şani. zuri. era spart. A fost spart ra actuală 200 tone de
In timp ce discutam Grigore Bădeseu, ad­ de fetiţa medicului Ha­ cărbune, însă nimeni nu
cu administratorul Gri- ministrator la adminis­ lea Administraţia a se grăbeşte sâ-1 trans­
gore Bădeseu, pe uşă a traţia nr. 9.: cumpărat geamul, dar el porte De fapt, aprovizi­
intrat o femeie. Pe faţa — Am spus şi mai îna­ nu a fost montat nici a­ onarea trebuia făcută din
el se putea citi Indigna­ inte că ne aflăm In si­ cum deorace cetăţeanul toamnă. Acum cărbune­
rea de care era stâpîni- tuaţia să nu asigurăm amintit nu vrea să-l plă­ le stă în depozit, iar noi
tâ. Fără nici un fel de Încălzirea blocurilor. Cau­ tească. Al doilea caz a îl ducem lipsa. Serviciul N O T A
Introducere, femeia şi-a za ? Nu avem combus­ fost la blocul 28 de pe de transport al I.L.L. se
spus păsul. tibil. Intre 14-17 ianua­ aceeaşi stradă. La fel, descurcă greu. Şoferii, o
— Ce facem, tovară­ rie am rămas pe conf- geamul de la intrare era parte din ei, pur şi sim­
şe ? E frig în aparta­ sumul strict. Ştiţi de ce? spart. Asemenea exem­ plu refuză să transporte
ment şi nu avem nici Din lipsa mijloacelor de ple aş putea da multe cărbunele. Aşa a proce­
apă caldă. Am fost la transport Nu ştiu ce ar căci în cartier sînt zeci dat şoferul Copăcescu.
centrala termică şl de a­ putea să spună tovarăşii de geamuri sparte, şi in Şi încă ceva. Aici la noi,
colo m-a trimis aici. de la serviciul de apro­ plus, unii cetăţeni negli­ fiecare din conducerea In aşteptarea
— In ce apartament vizionare ol I.L.L». în a- jează să închidă uşile de I.L.L. dă dispoziţii după
ceastâ direcţie. la intrarea în bloc.
staţi ? Dumitru Firuţ, recep- Grigore Bădeseu: cum îl taie capul. A-
— Blocul 23, aparta­ ţioner la serviciul apro­ — Ducem mare lipsă probâ învoiri, plecări în
mentul 38 Mă numeso concedii etc., iar noi, ad­ autocamionului
vizionare al I.L.L.: de unele materiale pen­ ministratorii, nu ştim ni­
Ciuca Ana. — Stăm râu, foarte tru realizarea unor re­
In timpul scurt cît am râu. îmi e şi ruşine să paraţii la instalaţiile sa­ mic. Ne trezim doar câ
stat la administraţia de mai spun că lucrez Ia nitare Nu avem soluţii nu avem cu cine lucra
clădiri au venit şi olţi r.LL. Toţi pun vina pe şi fitinguri pentru con­ Au trecut mal mult de trei luni
cetăţeni să reclame că noi. Eu cred însă câ o ductele din material Am redat textual pă­ de cînd autocamionul cooperativei
nu au căldură. O parte vină poartă şi conduce­ P.V C. Apoi avem 12 blo­ rerile celor care au sar­ agricole din Romosel. raionul Orăştie,
din ei dădeau telefoane rea Combinatului car­ curi prin acoperişul că­ cina şi datoria să asi­ se află in reparaţie
cu rugămintea să se la bonifer Valea Jiului ca­ rora curge apa. Este şi gure încălzirea blocuri­ Cind maşina a fost adusă la au­
măsuri. Administratorul re ne dă cărbune de acesta un motiv pentru lor din cartierul Aero­ tobaza D.RT.A Deva, unde urma să
a trebuit să recunoască foarte proastă calitate. care sînt multe recla­ port Petroşani. Ele au I se execute reparaţia, cooperativa a
adevărul. maţii.
Mă refer la faptul câ a­ fost notate în articolul primit promisiuni solemne că In cel
— Au dreptate oame­ cest cărbune, pe care Dumitru Firuţ: de faţa pentru a consti­ mult două săptămini autocamionul va
nii. Nu putem să asigu­ ni-1 trimite, este foarte — Aşa este. încă din tui un subiect de anali­ putea fi utilizat la transporturi. Cu
răm căldura necesară a­ mărunt, plin cu piatră şl vară am cerut 360 tone ză neîntîrziatâ din par­ toate intervenţiile făcute, nici pină
La turnătoria de precizie de Ia Uzina mecanică din Cugir, echipa de presare, condusă de maistrul Cor­
partamentelor, acum în pâmînt Nu întîmplâtor bitum pentru izolaţia a­ tea Comitetului executiv acum tovarăşii de la autobaza nel Durigâ, este apreciată pentru calitatea superioară a modelelor uşor fuzibile pe care le execută.
puterea iernii .. avem numai în cartierul coperişurilor, iar acum al Sfatului popular al o­ D.RT.A. Deva nu s-au învrednicit
Situaţia existentă în Aeroport peste 200 de citeva zile am primit o raşului regional Petro­ să pună pe roate autocamionul. De
acest cartier trebuia lă­ reclamaţii din partea repartiţie de 165 tone. şani. Iar analiza să fie fiecare dată s-a găsit cîte un cusut.
murită pe loc. Pentru a­ cetăţenilor Avem şi noi Dacă vreţi, mergem în urmată de măsuri ime­ După ce a fost schimbat motorul
ceasta am organizat o însă lipsurile noastre. apartamentul 18 de pe diate, nu numai în ce vechi cu altul nou, s-a constatat că sului un depozit cunos­ Vinurile au fosl trase
Cu mal multă Cum
anchetă cu mal mulţi Mulţi dintre cei care de­ strada Oituz; o să vedeţi priveşte încălzirea blo­ lipsesc diferite piese. Unele din ele cut sub numele de droj­ — deschis — folos'.nriu-
factori de răspundere pe servesc centralele termi­ cum a căzut plafonul. curilor din cartierul Ae­ au fost procurate dia vinului. Pentru sepa­ se pentru aceasta vase
care i-am rugat să răs­ ce au o slabă calificare. Ce căldura mai poate a­ roport, ci şi de asigura­ rarea vinului de drojdia cuivate şl uşor afumate.
pundă la următoarea în­ Se descurcă greu şi în vea familia din aparta­ rea apartamentelor cu stăruinţă şi" interes din partea con­ formată a fost necesară Cu această ocvazie s-a fă­
trebare: Dc cc majorita­ plus au abateri de la mentul respectiv ? apă caldă. ducerii autobazei se putea ca repa­ trecerea vinului dintr-un cut o aerisire a vinului
tea locatarilor din car­ disciplina muncii. Constantin Cotar, teh­ raţia să nu fie prelungită o perioadă vas în altul. Pritocul are şi apoi s-a trecut în bu­
atît de lungă, timp în care coopera­
tierul Aeroport nu au Vasile Pitulescu, me­ nician la I.L.L. i V ALBU tiva agricolă a înregistrat o serie de vinurile asupra vinului o serie de toaie, astupindu-se cu
pierderi. Pe lingă faptul că s-au influente pozitive. In dopuri de stejar dezin­
fectate. Cubajarea s-a e-
întîrziat unele lucrări agricole, mai primul rînd elimină din ■xecutat o dotă cu trasul
ales transportul, recoltei de pe ctmp, timpul Iernii vin excesul dc bioxid de vinului de pe drojdie.
de lei şoferului care s-a deplasat pg
sulf la vînuride suprasul-
s-a plătit o sumă de ordinuţ miilor
0 remarcabilă realizare lui se spune: „Colaborarea dintre fi­ In repetate rîndurl la Deva pentru a fitale, îndepărtează par­ Vinul tras de pe drojdie
fiind încă tulbure, s-a fă­
drojdie
ţial mirosul de
zicieni, mineralogi şi ceramişti a fost
deosebit dc fructuoasă. Ea s-a concre­ Lua parle Ia executarea reparaţilor. allerată, grăbeşte maturi­ cut o bentonizare pentru
tizat în realizarea unor toroizi de Rău este că la primirea autoca­ Ca urmare a întreţine­ nic şl Vingard au dove­ zarea vinului prin elimi­ o realiza o limpiditate
bună.
Drojdia colectată
înaltă calitate care au permis func­
narea excesului de bio­
tehnico-ştiinţifică românească ţionarea in bune condiţiuni a pri­ autobazei nu a luat măsuri pentru a viilor, prin aplicarea dit o preocupare deose­ xid de carbon şi contri­ în vremea citeva zJJe
rii în bune condiţiuni
mionului in reparaţie, conducerea
prltoculul a
bită pentru ca prin vi-
fost lăsală
buie la aerisirea vinului
mului accelerator de particule româ­
nesc, lucrare apreciată şi peste hota­ întocmirea actelor necesare în care la timp a tuturor mă­ nificare, producţia de cu oxigen. Pritocul este pentru aşezare. Vinul
re. Avem convingerea că preocupa­ să se precizeze condiţiile în care se surilor agrotehnice şi ad- struguri să fie valorifi­ deci o lucTaîe obligato­ limpede de deasupra ei
CLUJ. — Un colectiv alcătuit din ani de numeroase încercări0 asigură rea dv. de a găsi noi metode de sin­ va executa reparaţia şi durata a­ ministrind în doze co­ cată superior. De aceea, rie şi de mare importan­ a fost recuperat, Iar
specialişti de la fabrica „Porţela­ toroizilor o excepţională rezistenţă tetizare a unor materii ceramice in­ cesteia. In ultimul timp reparaţia respunzătoare îngrăşă- mustul rezultat în urma tă in tehnologia dc pre­ drojdia propriu-zisâ a tost
nul", catedra de mineralogie a Uni­ la şoc termic, precum şi o bună com­ digene cu proprietăţi valoroase va autocamionului nu a putut fi termi­ mînlele organice şi chi­ prelucrării nu a fost a­ lucrare a vinului, pentru trimisă la distilare. Va­
versităţii din Cluj şl Institutul de portare la vid înaintat, datorită în duce în viitor la progresul tehnicii nată din lipsa unui întrerupător şi mice, gospodăria agrico­ mestecat cu ravacul, cl desâvîrşirea limpezirii, sele eliberate în urma
fizică atomică din Bucureşti a pus primul rînd compoziţiei şi structurii în patria noastră". Scrisoarea poartă a vopselii. Poate pină la urmă se lă de stat din Petreşli a a fost trecut în alte vase. cît şi pentru punerea lui primului pritoc au fost
Ia punct un procedeu original de fa­ speciale a porţelanului care permite semnătura academicianului Şerban mal găsesc şi alte cauze. Târâgănind obţinut în anul trecut Decantarea mustului s e la adăpost de diferite spălate cu apă rece şl
bricare din materii prime ceramice confecţionarea, dîntr-o singură bu­ Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei lucruri'le în acest fel, este probabil recolte bune de struguri. realizat cu bioxid de sulf, boli. după ce s-au zvlntat s-au
indigene a toroizllor de mari dimen­ cată, a unor camere de accelerare de Republicii Socialiste România şi este Astfel, la brigada din în doze care au diferit Viticultorii din brigă­ dezinfectat cu fitil de
siuni care sînt utilizaţi la betatron, dimensiuni considerabile. o confirmare a unei remarcabile rea­ ca pînă la începerea viitoarei cam­ Cîlnic de pe o suprafa­ după conţinutul de za­ sulf. O dată cu tragerea
în corpul căruia formează camera de Intr-o scrisoare sosită recent pe a­ lizări tehnico-şfiinţifice. panii de recoltare autocamionul să ţă de 62 hectare, s-a rea­ hăr, temperatură şi în zile Cîlnic şi Vingard eu
accelerare. Tehnologia de fabricaţie dresa Inginerului Nicolae Ciontea, fie pus in stare de funcţionare Pînă lizat o recoltă medie de funcţie de gradul de mu- început primul pritoc al vinurilor noi în vase cu­
!a care s-a ajuns, după mai mulţi Inventatorul principal al procedeu­ (Agerpres) 9 060 kg struguri la hec­ cegăâre a strugurilor. vinului încă de la sfîrşi- rate pentru păstrare, piv­
alunei cum vor rezolva cooperatorii tul lunii noiembrie. Lu­ niţele au fost văruite şl
tar, soiul predominant Musturile au fost însă­
din Romoşel problema transporturi­ fiind Tordovan, iar la mânţate apoi cu drojdii crarea a continuat In de­ curăţate.
Acum grija pivnicierl-
lor ? In orice caz, ei aşteaptă un răs­ Vingard de pe o supra­ selective Fermentarea cembrie şi ianuarie, şl a lor este de a menţine va­
lavorizat procesul de lim­
puns cit mai exact şi dat cu toată faţă de 28 hectare s-a s-a făcut pe baza aces­ pezire. Pritocul a început sele de vin în permonen-
obţinut o recoltă medie
răspunderea de către conducerea tor drojdii şl nu a fer- la vinurile provenite din tă pline în scopul de a
de 7.500 kg struguri la
autobazei D.RT.A. Deva. hectar. Aici solurile menlilor străini. fer­ soiurile cele mal atacate feri vinurile de o orida-
La ce pr@| laminăm principale au (ost Feteas­ mentaţiei alcoolice, vinu­ de mucegai şl la cele re puternică şl dc apari­
După terminarea
care au fost tratate c.u
ţia unor boli care să le
că albă şi Riesling ita­
rile au rămas multă vre­
calitatea.
deprecieze
lian.
la
sulf. Au fost lăsate
me tulburi. Ele au con­ o cantitate mai mare de Completarea golurilor va­
Strugurii recoltaţi au ţinut în suspensie o se­ urmă vinurile rezultate selor se face cu vin din
avut o concentraţie mai
Rezultatele frumoase obţinute rie de substanţe protei­ din strugurii recoltaţi la aceeaşi calitate şl soi.
taică de zahăr, decit în
în producţie de utecista Tudora alţi ani şi au prezenta! ce coagulate, tartrati de începutul campaniei, cu Prin măsurile aplicate,
realizat integral, sînt însă şi de na­ Curlu de la întreprinderea „Vis- atacuri de mucegai care calciu şi potasiu, săruri scopul de a le reduce a­ lucrătorii din unitatea
de cupru,
seminţe
de
ciditatea pe cale biolo­
noastră se străduiesc să
me talul le tehnice şi inginereşti au datoria tre muncitoarele care aspiră la pe Ungă faptul că au di­ struguri, resturi de pâ- gică, lâsîndu-le un timp păstreze si să îngrijească
tură organizatorică. De aceea cadre­
coza" Lupeni o recomandă prin­
minuat producţia, au fă­
mint, precum şi celule de
mai îndelungat pe droj­
În­
în bune condiţiuni
să ia asemenea măsuri care să ducă
mult râvnitul titlu de „Fruntaş
cut oa vinurile obţinute
die. Vasele în care a
la respectarea strictă a programării
de evoluţie. O dală cu
contribuind astfel la ri­
zilnice, la realizarea tuturor sorti­ în întrecerea socialistă". să ceară măsuri deose­ drojdii în diferite stadii fost tras vinul s-au con­ treaga cantitate de vinuri
mentelor planificate Foto: I. TEREK bite de îngrijire. In ve­ încheierea fermentaţiei diţional din timp şl sul- dicarea valorii lor co­
N PETRESCU derea obţinerii unor vi­ aceste substanţe şl im­ litat asigurîndu-se clte me r riale.
nuri de masă superioa­ purităţi s-au precipitat şl 20—25 mg de bioxid de Ing ŞTEFAN CRĂCIUN
Secţia blumlng şi semifabricate în aceleaşi vagoane, macaralele n-au re, viticultorii de la Cli­ au format pe fundul va­ sulf liber pe litru. dc la G.A.S. Petreştl
s-a afirmat ca unul dintre pilonii fost suficient de bine utilizate Iar la
de bază ai Combinatului siderurgic cuptoare s-au produs dese avarii
din Hunedoara. In primul an al care, în final, au influenţat rezulta­
cincinalului cele două linii de la­ tele economice şi financiare. Alte tri mătase naturală, artificială sau
minoare au realizat şi depăşit pla­ lipsuri au grevat nivelul preţului de ţesături sintetice gravate. Grupul de
nul cantitativ, iar unul dintre cost cu peste 340000 lei cheltuieli proiectanţi condus de Ludovic Szat-
factorii care a contribuit la a­ neeconomicoase, concretizate în loca­ mary. a conceput astfel aparatul in­
cest rezultat l-a constituit preocupa­ ţii, avarii de vagoane şi penalizări cit Înfăşurarea materialului să sc fa­
rea pentru reducerea timpului de re­ pentru întîrzîerj la livrarea produse­ că sub formă de spirală, ceea ce a-
paraţii şl urmărirea timpului efec­ lor. O pată pentru colectivul de slgură un contact uniform cu colo­
tiv de funcţionare a agrega­ muncă o constituie şl divergenţele
telor. Punînd faţă in faţă suc­ cu unii beneficiari externi pentru ca­ rantul din flolatie. La aparatele uti­
cesele şl cerinţele, lamînatorii au litatea necorespunzâtoare a lamina­ „PREDEAL" — ÎN PRIMA CURSA 180 m lungime şi 34 m înălţime, fiind lizate pînă acum în industria texti­
ajuns însă la concluzia că se poate telor livrate. ridicat după cele mai noi soluţii teh­ lă, vopsirea se face pr'm rulare pe
face mai mult, mal bine şi cu chel­ Pozitiv este faptul că lamînatorii nice. tamburi sau depunerea ţesăturilor
tuieli minime. Deşi planul de au propus diverse măsuri pentru e­ De la cheiurile portului Constanta direct în cuve, ceea ce împiedică
producţie a fost depăşit colectivul vitarea deficienţelor amintite, în a­ a plecat, în prima cursă de produclie, obţinerea unor produse de înaltă ca­
secţiei amintite nu şi-a respectat o­ nul 1067. Pornind de la indicaţiile o nouă navă Intrată în exploatarea GLUTEN DIN PORUMB litate. Aparatul „Stea" are o con­
bligaţiile sortimentale faţă de toţi date dc tovarăşul Nicolae Ceauşescu flotei maritime comerciale româneşti: strucţie complet închisă, ferind pă­
beneficiarii, a rămas dator In ceea la Plenara C.C al P.C.R. din de­ cargoul „Predeal", al doilea din cla­ La întreprinderea de glucoză şi trunderea aburi-lor in spaţiile de pro­
ce priveşte calitatea şi gospodărirea cembrie 1966 ei şi-au concentrat a­ sa de 15.090 tone, construit în An­ bere din Brăila a fost experimentat ducţie.
metalului. Din evidenţă rezultă câ re­ tenţia spre cîteva probleme de bază glia pentru ţara noastTă. Nava trans­ şi Introdus în fabricaţie glutenu) hi-
buturile au fost reduse, dar privită în printre care: îmbunătăţirea calită­ portă produse ale industriei noastTe drolizat — un produs nou, folosit ca CASA MEMORIALA
cifre absolute, situaţia nu oferă mo­ ţii, micşorarea consumului de me­ constructoare de maşini — 300 trac­ anflcoroziv de către unităţile Mi­ „GEORGE TOPlRCEANtr
tive de automulţumire. Colectivul de tal pc tona de laminate, realizarea toare, 50 de autocamioane şi 4 ru­ nisterului Petrolului. Materia primă i
la blumlng a rebutat 5395 tone de ritmică a planului şi reducerea chel­ louri compresoare — destinate Gui­ porumbul.
tuielilor de producţie. neei — conform contractelor comer­ Expoziţia din casa meraorlală „Geo
metal, Iar circa 20 la sută din rebut Pină acum, glutenul din porumb
îl reprezintă arderea sau aspectul ars Dar, aşa cum au subliniat lamina- ciale Încheiate cu tara noastră. In era socotit deşeu, fiind livrat la preţ ge Topîrceanu" de la Nămăieşti. r,
al lingourilor. La linia de semifabri­ torii şi în adunarea de dezbatere a continuare, cargoul va transporta o derizoriu unităţilor agricole care-l Ionul Cimpulung Muscel, a fost coo1,
cate cantitatea de rebut pe anul 1966 sarcinilor de plan, conducerea secţiei încărcătură de minereu pentru Ja­ foloseau ca hrană pentru animale. pletată cu noi obiecte, documente >
se ridică la 6981 tone, iar cauzele se şi a combinatului trebuie să ajute ponia. ocolind Africa pe la Capul Bu­ Prelucrat, el a căpătat utilizări su­ fotografii originale ale poetului, achi
datoresc în cea mai mare parte unor mai mult în asigurarea şarjelor cal­ nei Speranţe. perioare. valoarea sa ridiclndu-se de zitionale recent. Printre acestea <r
defecţiuni rezultate din abaterile de de. Ar fi bine ca o dată eu şarjele peste 30 de ori. Anul acesta, între­ află prima ediţie a lucrărilor „Pi:
să fie primite operativ buletinele eu
la normele tehnologice. 0 VIADUCTE ÎN ZONA PORŢILOR prinderea brăileană a prevăzut să rodii originale" şi „Balade vesele $
caracteristicile tehnice şi calitative
Organizaţiile de partid şi ca­ realizeze 78 tone de gluten hidro- triste" publicate în anul 1920 ir
ale şarjelor respective. Echipele de DE FIER
drele tehnice n-au asigurat un con­ reparaţii întîmpînă deseori dificul­ lizat, care va deveni astfel un pro­ „Visata Românească", ediţia „Scrisor
fără adresă" dîn 1930, manuscris:,
trol temeinic asupra producţiei şi au tăţi datorită calităţii necorespunzâ­ Pe şantierul noilor căi de comu­ dus de bază al fabricii. poeziei „Improvizaţii", busturile \\p
avut minusuri vizibile în activitatea toare a produselor refractare. De a­ nicaţie din zona sistemului hidroe­ M. Sadoveanu $i M. Eminescu sculp­
pe care trebuie s-o depună pentru ceea se impune o exigenţă sporită nergetic de navigaţie de la Por Iile APARAT DE VOPSIT tate de Ton Mateescu, fratele poem
de Fier au fost terminale lucrările
respectarea disciplinei în producţie la reeepţionarea lor, aceasta avînd de construcţie la 9 viaducte. Printre Un nou utilaj poartă marca între­ lui, şî altele.
In prezent,
memorial*
la casa
şi creşterea răspunderii Anul trecut influenţă direelâ asupra producţiei, acestea se allâ şi ccl mai mare via­ prinderii clujene „Metalul Roşu", a ­ „George Topîrceanu" se fac lucrări
6-au expediat la unii furnizori mai a preţului de cost. Deficienţele care duct construit pînă acum în tara paratul de vopsit denumit „Stea" cu de reparaţii şi se reorganizează ev
multe sortimente de oţel amestecate fac ca planul sortimental să nu fie noastră, de la Jidosti|a. El măsoară o capacitate de încărcare de 150 me- poziţia.