Page 84 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 84
Mecanizarea ne asigură un ritm înalt de execuţie
ANUL XIX. NB. 3756 SIMBATA 28 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI
conduc la rezultate mai bune de
Dezbaterile care au avut Ioc In cadrul şantierelor şi unităţilor
industriale din regiunea noastră au scos la iveală noi rezerve, care producţie. De aceea sarcinile primu
dau posibilitatea realizării planului anual de investiţii în condiţii lui trimestru au fost defalcate pe
luni, loturi şi lucrări. Pentru luna
Încheierea lucrărilor tiva manifestată dc numeroase colective de constructori, redacţia ianuarie, în cadrul loturilor, plani
cit mai bune. Ţinlnd seama de posibilităţile existente şi de iniţia
ficarea producţiei s-a făcut pînă la
îşi propune să militeze în coloanele ziarului PENTRU REALIZA
nivel de maiştri. Concomitent, biroul
REA A CEL PUŢIN 25 LA SUTA DIN PLANUL ANUAL DE IN
VESTIŢII. In materialul de mai jos exprimăm părerea specialişti organizaţiei de partid a hotârlt să
popularizeze mai amplu sarcinile a
lor dc la şantierul dc construcţii nr. 1 al I. C. S. Hunedoara. să cunoască ce are de făcut. S-au
ferente, astfel îneît fiecare salariat
CONSFĂTUIRII CONSACRATE ducţie a primului trimestru a fost chise, protejate contra climatului re confecţionat panouri pe care sînt
Ori de cîle ori activitatea de pro
scrise cifrele de plan ce trebuie rea
ce care scade randamentul muncito
Ele sînt afişate la fiecare
lizate.
bine organizată, pregătită cu consec
re parte a efectivelor la grupul şco
venţă pînă la detaliu, rezultatele ob rilor. Astfel lucrăm cu cea mai ma punct de lucru şi la sediul şantie
rului.
lar profesional, blocul B4 şi cubilo-
ţinute de şantierul nostru au fost din
ACTIVITĂŢII DE PROIECTARE tuturor indicatorilor de plan, inclu ul nr. 3 de la Câlan, centrala termo cu care prilej se analizează rezul
Urmărirea realizărilor se face sâp-
cele mai bune. Ritmul de execuţie
tămînal la nivel de şantier şi loturi,
electrică nr. 3 şi laminorul de 800
constant ne-a garantat îndeplinirea
tatele muncii pe fiecare lucrare în
siv a preţului de cost pe capitole de
cheltuieli. Iată de ce, în lumina do parte.
Tovarăşii din conducerea şantie
cumentelor de partid şi de stat care Iniţiativa constructorilor dc la rului, membrii biroului şi organiza
IN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR tru, a unui volum de investiţii echi al I.C.S.H. este de a realiza, în torii grupelor de partid, fiind repar
prevăd realizarea, în primul trimes
şantierul de construcţii nr. 1
tizaţi pe loturi şi secţii, controlează
valent cu 20-25 la sută din planul
şi îndrumă permanent mersul exe
primul trimestru, 29,6 la sută
anual, noi am acordat o atenţie deo
cuţiei, astfel îneît îndeplinirea pla
sebită planificării şi organizării pro
ducţiei din prima parte a anului. Din din planul anual de investiţii. nului să se facă ritmic. Procedând
capul locului trebuie să precizăm că astfel conducerea şantierului şl or-
ne-am planificat, valoric şi fizic, un Ing. AUREL DAN
volum dc lucrări care reprezintă 29,6 şeful şantierului |
la sută din planul anual de inves mm din Hunedoara. Afară lucrăm
doar la umpluturi de pămînt şi po
Vineri la amiază a luat sfîrşit Consfătuirea de lucru a cadrelor din In sală se aflau, de asemenea, miniştri şi conducători de instituţii tiţii. zarea de căi ferate uzinale — unde IOAN SCURTU
domeniul proiectării construcţiilor convocată din iniţiativa partidului centrale, activişti de partid, oameni de ştiinţă, cadre didactice din în Ce stă la baza acestei iniţiative a prin mecanizare intensivă reuşim să secretarul organizaţiei de partid
şi guvernului. Timp de două zile şl Jumătate, participanţii la consfă văţământul superior tehnic şl economic. colectivului nostru ? O temeinică obţinem randamente sporite. de la şantierul construcţii nr. 1
tuire — specialişti din domeniul proiectării, conducători de mari şan In cursul dimineţii, tovarăşii Maiei Ghigiu, ministrul construcţiilor pregătire a lucrului în perioada tim Cunoaşterea temeinică a sarcinilor al I.C.S. Hunedoara
tiere, trusturi regionale de construcţii, cadre de conducere din ministere, pentru industria chimică şi rafinării, Octavian Groza, adjunct al mi pului friguros. .Ne-am orientat ca în de producţie de către fiecare echipă
institute şi instituţii centrale — au dezbătut problemele legate de îmbu nistrului energiei electrice, D. Stinghe, vicepreşedinte al Comite primele trei luni să asigurăm fron
nătăţirea activităţii de proiectare şl asigurarea documentaţiei tehnico- tului de Stat al Planificării şi Mihai Diamandopol, preşedintele Băncii turi de lucru amplasate pe spaţii în şi brigadă este una din căile care (Continuare în pag. a 2-a)
economice a obiectivelor de investiţii prevăzute pentru 1967 şi pentru de Investiţii, au prezentat referatele de sinteză asupra lucrărilor desfă
anii următori ai ci noi naiului. şurate în grupele de specialitate.
La şedinţa de închidere au luat parte tovarăşii Nicolac Ceauşescu, In continuarea discuţiilor generale au luat cuvîntul directori de
Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru institute de proiectare, cadre de conducere din ministere şi Instituţii
Drâghicl, Paul Niculescu-Mizil Iile Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre economice, oameni de ştiinţă.
Borilă, Alexandru Moghioroş, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Intîmpinat cu vii şi îndelungate aplauze, în încheierea lucrărilor
membri supleanţi ai Comitetului Exeoutiv şl secretari ai Comitetului consfătuirii a luat cuvîntul secretarul general al Comitetului Central
Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinţi ai Consiliului al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
de Miniştri, Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze.
CflvîDiarea lovarasolai nicolae ceaasescn
Stimaţi tovarăşi, rale de proporţii monumentale, ad cial-culturale, a teatrelor, caselor de ţiile de proiectare să fie bine docu
mirate ce-i drept şi de cetăţenii ţării cultură, spitalelor şi îndeosebi a lo mentate. să aibă la îndemînă tot
Comitetul Central al partidului şi noastre şi de mulţi străini. Dar unii cuinţelor. Desigur, şi în acest dome ceea ce este nou în literatura de
guvernul au organizat Consfătuirea îşi pun întrebarea: cum vă puteţi niu s-au obţinut succese; s-au con specialitate internaţională, pentru a
cu activul de bază din unităţile de permite să executaţi asemenea lu struit multe cartiere la un nivel ar putea compara, pentru a putea ju
proiectare in scopul de a dezbate crări costisitoare ? De unde aveţi hitectural şi de confort corespunză deca, pentru a-şi ridica continuu ni
problemele legate de îmbunătăţirea mijloacele materiale şi financiare ? tor. Este fără îndoială un merit al velul activităţii. Trebuie ca cele ri
activităţii acestui important sector Desigur, socialismul oferă condiţii proiectanţilor şi constructorilor noş dicate aici de mai mulţi tovarăşi cu
al economiei noastre naţionale. minunate pentru executarea, unor tri că au abordat cu îndrăzneală in privire la perfecţionarea muncii pro
In perioada pregătirii consfătuirii, mari complexe industriale şi social- troducerea noului in acest domeniu. iectanţilor să constituie o preocupa
in toate institutele de proiectare au culturale, asigură concentrarea mij Nu putem însă să nu remarcăm că re serioasă a conducerilor ministe
avut loc dezbateri pe marginea acti loacelor materiale şi financiare ne şi aici s-au admis o serie de greşeli relor şi a C.S C.A.S.-ului. Pretinzind
vităţii desfăşurate în ultimul timp, cesare realizării unor construcţii care au dus la scumpirea nejustifi- executarea la timp şi în condiţii
s-au făcut numeroase propuneri pri ample, de factură modernă, dar ne catâ a construcţiilor, la risipirea bune a sarcinilor de proiectare, este
vind îmbunătăţirea continuă a mun socotirea criteriului economicităţii mijloacelor materiale şi financiare. in acelaşi timp necesar să creăm
cii de proiectare. lucrărilor executate nu are nimic Lipsurile manifestate — lichidate condiţii pentru creşterea continuă a
comun cu socialismul. Academicia în parte — constau în densitatea cunoştinţelor proiectanţilor. Pentru
Timp de două zile şi jumătate, par
nul Beleş ne-a spus că în trecut, mică a construcţiilor pe hectar care toţi esle cunoscut că în toate dome
ticipanţii la consfătuire au făcut, in niile, deci şi în acest domeniu, ştiin
cadrul şedinţelor plenare şi al co executînd un proiect, trebuia să ţină a condus — ca şi in cazul construc ţa progresează rapid ; dacă dorim
misiilor, urf larg schimb de expe seama de faptul că proprietarul era ţiilor industriale şi agricole — la
foarte zgîrcit. Ar trebui să se înţe scoaterea din circuitul agricol a unor să lucrăm bine, este necesar să fim
rienţă, au dezbătut amplu măsurile permanent; la curent cu tot ce esle
ce se impun a fi luate în acest do leagă că nici actualul proprietar — mari suprafeţe de teren. Amplasarea nou, să milităm pentru introducerea
clasa muncitoare, poporul român,
meniu de activitate in vederea re neraţionalâ a construcţiilor a gene noului în Viaţă, în producţie. Termocentrala Paroşeni. De aici pornesc izvoare de energie şi lumină.
zolvării cu succes a marilor sarcini nu sînt de loc mai largi, dorind ca rat cheltuieli suplimentare pentru De asemenea, trebuie să subliniem
materiale
mijloacele financiare şi
lucrările edilitare, ridicînd costul o
legate de înfăptuirea planului cin că nici cercetarea proprie nu este
cinal. să fie folosite chiar mai economicos biectivelor respective.
decît înainte Tendinţele de care Consider că au deplină dreptate organizată ta nivelul amploarei ac
Am ajuns la încheierea lucrărilor am vorbit reflectă în ultimă instan tivităţii de construcţie care se des
consfătuirii; se poate spune că ţă o atitudine de grandomanie, ne acei tovarăşi care au adus critici făşoară în ţara noastră. Dacă în u
schimbul de păreri a fost deosebit socotirea intereselor poporului mun lipsei de proiecte lip, atit pentru lu nele sectoare de activitate s-au obţi Pe tem e ale învăţămYntului de partid
de rodnic. Participanţii şi-au adus citor. crările industriale şi agricole, cît şi nut rezultate pe calea specializării,
contribuţia activă, competentă, plină Posibilitatea pe care o oferă so pentru construcţii social-culturale. sînt incâ domenii unde lipsa spe
de răspundere la buna desfăşurare cialismul de a concentra mijloace In timp ce la noi ponderea lucră cializării unor institute diminuează
a consfătuirii. rilor de construcţii industriale, re capacitatea de creaţie a acestora.
materiale şi financiare în direcţiile se execută pe bază de proiecte tip,
In ţara noastră îşi desfăşoară acti necesare dezvoltării economiei, cul este sub 3 la sulă, în R.D. Germană Trebuie, de asemenea, subliniat că Bogăţia de idei, element hotărîtor
vitatea un număr mare de institute turii şi ştiinţei impune o atitudine se ridică la 22 la sută, iar în R.P. institutele noastre de proiectări sînt
de proiectare specializate în diferite de maximă exigenţă din partea tu Polonă la 27 la sută. râmase în urmă în ce priveşte me
domenii de activitate. In anii puterii turor celor ce mînuiesc aceste mij canizarea lucrărilor de proiectare şi
Este ştiut că un rol primordial în
populare, proiectanţii au adus o con loace. Avem răspundere faţă de po îndrumarea activităţii de proiectare de calcul, ceea ce are drept rezultat
tribuţie preţioasă la înfăptuirea ma porul nostru — adevăratul stâpîn un consum exagerat de muncă, o al eficacităţii propagandei
rilor edificii ale socialismului. Atit al bogăţiilor ţârii — de a gospodări şi de construcţii il are Comitetul de durată prea mare a perioadei de
în domeniul construcţiilor industria cit mai bine, cu rezultate economice Stat pentru Construcţii, Arhitectură executare a proiectelor. Ne gîndim
şi Sistematizare.
le şi agricole, cit şi al construcţiilor optime, mijloacele materiale şi fi Activitatea acestei instituţii are ca încă din acest an să trecem la
social-culturale, proiectanţii au a nanciare ce îi aparţin. multe laturi pozitive. C.S.C.A.S. a înzestrarea principalelor institute de Conţinutul învăţâmîntului de par La şcoala serală economică au fost tat în nivelul discuţiilor din semi
doptat numeroase soluţii remarca Dacă vom analiza in mod obiec adus o contribuţie însemnată la proiectare cu maşini electronice de tid, la nivelul cerinţelor mereu spo expuse lecţii care s-au referit la e nar, cursanţii manifeslînd confuzii
bile îmbinind în mod armonios uti tiv soluţiile constructive ale unor succesele obţinute în domeniul pro calcul care să uşureze şi să perfec rite ale dezvoltării societăţii noastre, xemple concrete din întreprinderile şi impreciziuni în discuţii.
lul cu frumosul. S-au obţinut, de a ţioneze activitatea. Trebuie să luăm se întemeiază pe strădania organiza raionului. La seminarul pe tema „Dezvolta
uzine înfăptuite in anii socialismu iectării şi construcţiilor, însă trebuie ţiilor de partid, în alegerea si pre
semenea, rezultate de seamă în ela lui vom constata că unele au fost semnalat faptul că se insistă uneori toate măsurile pentru a asigura in gătirea corespunzătoare a propagan Pe lîngâ aspectele pozitive din ac rea planîcă proporţională a econo
borarea şi proiectarea unor utilaje supradimensionate, nejustificat din în munca de îndrumare prea mult troducerea mijloacelor moderne în diştilor şi lectorilor, în asigurarea tivitatea propagandiştilor, o analiză miei naţionale. îmbunătăţirea si
complexe. In toate combinatele, uzi punct de vedere al fluxului tehno asupra unor aspecte secundare, râ- proiectare. In această direcţie tre dezbaterii în seminarii a unor pro atentă a unor lecţii şi seminarii ara perfecţionarea activităţii de planifi
tă că mai este mult de făcut pentru
nele şi fabricile, în unităţile socîal- logic şi al condiţiilor de muncă. Cele pindu-se iniţiativa organelor chema buie acţionat energic, perseverent. bleme vii şi interesante Acest ade ridicarea conţinutului la formele de care şi conducere a economiei în e
culturale, în cartierele de locuit sînt mai multe din obiectivele supradi te să proiecteze şi să execute lucră Totodată, esle necesar să ţinem văr poate fi desprins şi din felul în invăţămînt. Nu toate lecţiile, planu tapa actuală", ţinut la anul al H-lea
încorporate talentul şi priceperea seama şi de faptul că unele nea lâ şcoala serală economică, deşi ex
mensionate sînt fie rezultatul ten rile. Această practică are repercu care se ocupă de îmbunătăţirea lui rile de expuneri prezentate la şcoala punerea lectorului Năstăsoiu Şte
zecilor de mii de proiectanţi care, dinţei spre „monumental", fie al ne siuni asupra originalităţii construc junsuri în domeniul proiectărilor se Comitetul raional de partid Brad. serală economică, în cercuri şi cursuri
fan a fost bună, cursanţii nu au reu
alături de întregul popor, participă priceperii sau atitudinii lipsite de ţiilor, duce la uniformizare S-a a datoresc şi termenelor scurte stabi Pentru asigurarea unui bogat conţi tratează cele mai esenţiale proble şit să sublinieze importanţa legii ge
cu însufleţire la înfăptuirea politicii răspundere faţă de avuţia întregului juns astfel ca unele oraşe ale ţârii lite adesea pentru executarea pro nut de idei şi legării mai strinse a me. Unele din acestea nu se bazea nerale a dezvoltării planice propor
partidului de construcţie socialistă iectelor — termene necorespunzătoa propagandei de activitatea concretă ză pe analiza unor fenomene din re
popor. In multe întreprinderi supra să aibă o înfăţişare asemănătoare. ţionale, nu au vorbit nimic despre
a ţării noastre. re condiţiilor tehnice de lucru exis economică şi social-politicâ a orga giune, raion. Ele nu sînt legate de
feţe mari sînt din această cauză ne De multe ori, aflîndu-te în unele îmbunătăţirea activităţii de planifi
Toate realizările obţinute în mun folosite sau utilizate neraţional. Pe cartiere nou construite, nu-ţi poţi tente — care nu au dat posibilitatea nizaţiilor de partid din întreprin cît în mică măsură de preocupările care în ţara noastră Au fost necla
ca de proiectare in anii socialismului drept cuvint, mulţi tovarăşi care au da seama în ce localitate te afli. unui studiu aprofundat pentru gă deri şi instituţii, pe lingă comitetul concrete ale celor ce studiază în în- rităţi în legătură cu problemele de
vorbesc despre faptul că România luat cuvîntul in cadrul consfătuirii Oare activitatea de control şi îndru sirea soluţiilor celor mai corespunză raional de partid activează un co văţămîntul de partid bază ale seminarului, tocmai dato
lectiv de 75 lectori, repartizaţi pe
dispune de un corp valoros de pro au criticat aceste lipsuri, această mare a C.S.C.A.S. trebuie să mear toare. probleme. Bine pregătiţi din punct Bibliografiile ce se dau pentru rită faptului că documentele de
iectanţi în stare să rezolve cu com concepţie greşită ce s-a manifestat gă pînă acolo incit să stabilească Multe din lipsurile şi neajunsurile de vedere politic, ideologic şi profe studiu nu cuprind întotdeauna indi partid n-au fost însuşite de către
petenţă cele mai complexe probleme în domeniul muncii de proiectare. cum trebuie aşezat fiecare bloc, cum la care m-am referit se datoresc în sional, ei sint in măsură să întoc caţiile de bază privind lucrările lui cursanţi.
de construcţie. An de an proiectanţii Este necesar să punem capăt cu trebuie pusă şi ce culoare trebuie să bună parte şi faptului că ministe mească lecţii cu conţinut corespun Mai-x, Engels şi Lenin şi, ceea ce nu La cercurile care studiază „Pro
şi constructorii au obţinut rezultate rele şi celelalte organe centrale care este permis, nu cuprind indicarea bleme ale construcţiei de stat în Re
holărire acestor stări de lucruri aibă faţada? Atunci ce mai fac or zător cerinţelor, să facă expuneri a documentelor partidului nostru ce se publica Socialistă România", unde
tot mai bune. şi-au ridicat nivelul inadmisibile. Trebuie luate toate mă ganele de proiectare, care mai este răspund de conducerea şi îndruma tractive, pe înţelesul cursanţilor. propagandişti sînt tovarăşii Câta
de pregătire, competenţa profesio rea institutelor de proiectare nu au referă la problema respectivă. Ast
surile ca proiectele pentru noile con rolul sfaturilor populare ? Nu sînt In cursurile de partid, formă nouă fel, la şcoala serală economică, lec Florian şi Rovenţa Barbu, problema
nală, au asigurat tot mai multe lu strucţii industriale şi agricole să lăsate suficiente posibilităţi de ex acordat acestora atenţia necesară, nu a învăţâmîntului în acest an, lecţi ţia predată la anul I „Dominaţia mo tica temelor predate a fost identică,
c r ă r i de calitate superioară. pornească de la necesităţile fluxului primare creatoare pentru valorosul a au controlat şi îndrumat permanent ile au fost expuse de către lectori ai nopolurilor şi a capitalului financiar fiind copiată din suplimentul „Mun
Conducerea partidului şi statului tehnologic, de la criteriul folosirii parat de proiectanţi şi de construc activitatea de proiectare. Uneori, Comitetului regional. La cele 3 in condiţiile actuale. Capitalismul ca de partid".
dă o înaltă apreciere activităţii cît mai raţionale a spaţiului con tori de care dispunem. consiliile tehnice şi colegiile minis cursuri de la I M. Barza, de pildă, monopolist de stat" (lector prof. Go- La cercul care studiază „Proble
specialiştilor din domeniul proiec struit. Trebuie să se renunţe la ati Rolul C.S.C.A.S. este de a asigu terelor nu au analizat cu tot sim lecţiile „Lupta poporului român îm cea Vaier) nu tratează factorii care me economice ale întreprinderii in
tării. Doresc cu acest prilej să trans tudinea de grandomanie. Fiecare ra o îndrumare de ansamblu a mun ţul de răspundere proiectele supuse potriva exploatării şi asupririi so au stimulat apariţia monopolurilor, dustriale- de la autobaza D.R T A.
mit salutul călduros al Comitetului proiectant trebuie să înţeleagă că cii de proiectare, de a se preocupa spre aprobare, permiţînd să fie îna ciale şi naţionale, pentru independen nu se dau exemple de forme actuale Brad, Ia tema „Direcţiile de dezvol
Central şi al guvernului tuturor io- poartă răspunderea în faţa poporu de introducerea noului, de organiza intate proiecte conţinînd mari nea ţă în secolele XIV-XIX", „Anul re ale monopolurilor, şi nici nu sînt tare a industriei în anii 1966-1970"
varăşîlor care muncesc în unităţile lui pentru calitatea proiectelor pe rea cercetării, a unui larg schimb de junsuri: Nu întotdeauna au fost a voluţionar 1848 în Principatele Ro combătute teoriile economice bur nu se arată nimic despre sarcinile ce
de proiectare, să-i felicit pentru rea care le elaborează, pentru soluţiile experienţă în acest domeniu. Dacă trase în analizarea proiectelor cele mâne" ţinute de profesorul Crişan gheze contemporane, deşi studiile şi revin regiunii Hunedoara şi între
lizările pe care le-au obţinui. pe care le concepe. Obiectivul prin institutele şi proiectanţii s-ar fi adu mai bune cadre de specialitate din Dorin au fost legate de trecutul de articolele recent apărute (Dolgu prinderilor de transport în actualul
luptă al maselor populare de pe me
cincinal.
Apreciind rezultatele bune dobîn- cipal a! proiectantului trebuie să nat mai des şi ar fi dezbătut aceste domeniul respectiv. leagurile regiunii Hunedoara. Ele au Gheorghe: Capitalismul monopolist
Neajunsurile ce se manifestă în le
dile pînă acum, nu putem să nu fie — cu mijloace cît mai reduse, probleme, fără îndoială că am fi a Or, este de înţeles că nici un mi trezit un viu interes în rîndul cursan de stat, „Lupta de clasă" nr. 11/1966, gătură cu conţinutul invăţămîntului
Phoebus Eugen: Restructurări în lu
menţionăm însă unele neajunsuri ce maximum de eficienţă economică. vut rezultate mai bune în această nister nu poate da avize corespun ţilor. mea giganţilor, „Lupta de clasă" nr. de partid se datoresc în primul rînd
se manifestă in domeniul proiectării Vom dovedi superioritatea socia activitate, că multe deficienţe, pe zătoare dacă nu apelează la cei mal 10/1966, Dumitrescu E .: Concepţia unei insuficiente preocupări a co
Folosirea indicaţiilor documentelor
Una din principalele lipsuri asupra lismului nu prin proporţiile exage care le constatăm astăzi, puteau fi buni specialişti din domeniul res celui de al IX-lea Congres şi ale marginalistâ în economia politică mitetului raional de partid şi apara
căreia doresc să mă opresc este fap rate ale construcţiilor, ci prin pro înlăturate. pectiv. Cu toate că de mult s-a a Plenarei CC al P.C.R. din decem burgheză. „Probleme economice" tului său, pentru calitatea expuneri
tul că problema eficienţei economi ducţii de înaltă calitate, la nivel teh Au perfectă dreptate acei tovarăşi tras atenţia conducerilor ministere brie 1966 a fost evidenţiată şi de lec nr. 9/1966. Dr. Horovitz M.: Locul e* lor şi a dezbaterilor. Cabinetul de
ce a lucrărilor de proiectare şi a o nic mondial, cu cheltuieli minime, care au criticat faptul că nu este a- lor asupra necesităţii de a atrage ţiile „Direcţiile de dezvoltare ale in conometriei în gîndirea economică partid nu verifică toate lecţiile ce
. biectivelor construite nu s-a bucu cu beneficii cit mai mari. Numai pe siguratâ in măsura necesară infor specialişti de valoare în activitatea dustriei în perioada 1966-1970'’, „Pla burgheză. „Probleme economice" nr. se ţin la şcoala serală economică. Nu
rat întotdeauna de atenţia necesară această cale vom asigura sporirea marea şi documentarea proiectan lor, s-a făcut. încă puţin în acest nificarea activităţii economice a în 10/1966), ar fi permis realizarea a se indică tematici pentru lecţiile ce
din partea institutelor de proiectare continuă a avuţiei naţionale, a veni ţilor. Aceasta are ca rezultat necu domeniu. De multe ori ministerele treprinderilor, fundamentarea tehni- cestei cerinţe a temei. se întocmesc de către lectori, iar bi
Adesea, proiectanţii şi constructorii tului naţional, posibilităţi de creşte noaşterea a ceea ce este nou în do se mulţumesc să ia ca bun punctul co-organizatorîcâ a planului în în Din materialul bibliografic indicat bliografiile indicate nu cuprind în
au pus accentul pe latura arhitectu re a nivelului de viaţă al oamenilor meniul construcţiilor industriale şi de vedere al proiectantului. Apelîn- treprinderi", ţinute de inginerul pentru studiul acestei teme, lipsesc toate cazurile materialele cele mai
rală care, fără îndoială, are impor muncii, mijloace sporite pentru dez social-culturale în întreaga lume. De du-se la specialiştii care nu sînt di Martiş Vasile Bogate în conţinut şi lucrarea lui V. I. Lenin „Imperialis importante.
tanţa sa, dar au neglijat .latura e voltarea continuă a societăţii socia sigur, ceva s-a făcut în direcţia a rect antrenaţi în munca de proiec legate de sarcinile concrete ale I. M mul, stadiul cel mai înalt al capita NEAMTU FIRI CĂ
senţială — eficacitatea economică a liste. ceasta, dar insuficient faţă de posi tare, se vor putea obţine rezultate Barza, ele au dat exemple interesan lismului", „Declaraţia CC. al P.C.R. activist al Comitetului regional
construcţiilor. bilităţile pe care le avem şi mai cu mai bune în avizarea proiectelor. te de experienţă de la diferite locuri din aprilie 1964" precum şi docu Hunedoara al P C.R.
S-au executat multe construcţii Lipsuri serioase s-au manifestat seamă faţă de necesităţi. Este nece de muncă din întreprindere, anali- mentele Congresului al IX-lea al
industriale, agricole şi social-cultu si în proiectarea construcţiilor so sar s& fie luate măsuri ca organiza (Cootinuare In pag. a 9-a) zînd critic lipsurile existente. P.C.R. Aceste neajunsuri s-au reflec (Continuare In pag. a 2-a)