Page 86 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3756 [,

ONSFÂTU

SARBATOARE LA PUI

De fie c a re d a tă c in d o c u p ă m u n lo c fr u n ta ş c a n d id e z e In c i r c u m ­
c e tă ţe n ii c ir c u m s c r ip ţii­ p e ra io n In în tr e c e r e a sc rip ţia e le c to r a lă nr. 30
lor e le c to r a le d in Pui p a trio tic ă d e î n f r u m u ­ to v a r ă ş a E lisa b e ta F ar­
şl-a u d e s e m n a i c a n d i d a ­ s e ţa re şi g o s p o d ă r ir e a caş. „O cunoaştem cu
ţii p e n tr u a le g e rile de sa telo r. to(ii. a s p u s el, ca o f e ­
d e p u ta fi In s t a l u l A u intrat In v o r b ă m e ie c in s tită cu m u ltă
p o p u la r c o m u n a l a şi al(i c e tă ţe n i. S e c o m ­ v o in ţă şl d r a g o s te de
lo st s ă tb ă io o te . O a m e ­ p le ta u reciproc în c c r - m u n c ă , otll In s e r v ic iu l
nii se fn/f/neau In sala c ln d să r e c o n s titu ie i- c e-/ p r e s te a z ă la i n te r ­
v e c h iu l u i c ă m in c u l t u ­ m a g in ile u n u i a d e v ă r a t n a tu l şc o lii c ît şi In
ral. D u p ă te r m in a r e a a - ş a n tie r d e s c h is aici In m u n c a o b şte a s c ă u n d e
(Urmare din pag. I) rală existentă azi pe plan mondial ce este mai bun pe plan mondial. cialiste, constituie elementul hotâri- că bine ţoale prevederile planului d u n ă r ii m a l ră m ln c a u sat p e n tr u c o n s tr u ir e a s-a d o v e d i t d e n e î n t r e ­
intr-o serie de lamuri industriale Trebuie sâ lucrăm în aşa fel îneît tor pentru îmbunătăţirea continuă a privind construcţiile industriale şi In sală In to v ă r ă şia c ă m in u lu i c u ltu ra l. N u c u t" .
Dupâ cum ştiţi, la ultima, plenară privind aşezarea unor instalaţii în dezavantajul pe care îl avem dato­ construcţiei socialiste, pentru dezvol­ social-culturale din domeniul respec­ m u z ic ii şi a d a n s u r ilo t era se a ră In ca re Ell- P r o p u n e re a r e p r e z e n ­
ta n tu lu i b ir o u lu i F.D.P.
a Comitetului Central s-au discutat aer liber Aceasta ne va permite să rită răminerii in urmă într-o serie tarea societăţii în toate domeniile de tiv de activitate, sâ fie bine docu­ p o p u la r e p r e z e n ta te de sa b e la F arcaş sd nu a c o in c is c u d o r in ţa u*
ale
lor m al Iile a rtistic e
pe larg măsurile ce trebuie luate In dirijăm o parte mai însemnată a fon­ de domenii sâ fie transformat — activitate. mentaţi asupra rezultatelor pe care şco lii g e n e r a le sa u ale trea că p e la p o a rta fie ­ n a n im ă a c e lo r p r e ­
vederea realizării In condiţii supe­ durilor de investiţii spre instalaţii şi dacă se poate spune aşa — înlr-un Trebuie să ne fie clar că mersul trebuie să le obţinem dupâ intrarea c ă m in u lu i cu ltu ra l. că ru ia şi să -i î n d e m n e z e n ţi la a d u n a re . C o ­
avantaj, dezvoltarea economiei ţării
utilaje moderne, în vederea perfec­
în producţie a obiectivelor respec­
rioare a planului de investiţii. O a­ ţionării producţiei. fâcîndu-se pe baza celei mai înalte înainte este strîns legat de lupta tive, sâ fie la curent cu experienţa Z ile le tr e c u te a fost p e o a m e n i să -ş i a r a n ­ o p e ra to rii Io a n P a u l,
continuă împotriva a tot ceea ce esle
je z e In aşa lei tr e b u r i ­
tenţie deosebită s-a acordat efortu­ Iarăşi sărbătoare la P u i. G h e o r g h c S u c lu şi S e -
In anul care a trecut am avut mul­ tehnici contemporane. In acest fel vechi şi perimai. Atitudinea critică cumulată in ţările avansate, sâ o a­ le p e n tr u ca a d o u a
rilor pentru reducerea consumului De la in tra rea In c o ­ b a slia n Lut — care este
te greutăţi — sigur nu numai vom grăbi ridicarea economiei Româ­ faţă de lipsuri, recunoaşterea auto­ plice cu pricepere, în mod creator zi. să aibă tim p să d e a
de materiale, îndeosebi a consumu­ niei la nivelul ţârilor avansate. In critică a greşelilor săvîrşite repre­ la condiţiile noastre. Valorosul corp m u n ă d in s p r e P e tr o ­ şi o m in ă d e a ju to r „pe şi p r e ş e d in te le c o m i t e ­
lui de metal. In legătură cu aceasta din vina organizaţiilor de proiectare această direcţie şi dumneavoastră, zintă o puternică forţă care ajută al proiectanţilor din ţara noastră va şani, g ru p u r i d e o a m e n i şa n tier". C e a ca re Ic a ­ tu lu i d e c e t ă ţ e n i p e n tr u
— datorită intîrzierilor manifestate
trebuie menţionat că proiectele au în predarea la timp a proiectelor. proiectanţii, aveţi sarcini de mare la lichidarea râminerilor în urmă, un trece fără îndoială cu toată hotâri- se Î n d r e p ta u că tre sala d r e s a î n d e m n u l era v ă ­ c o n s tr u ir e a c ă m in u lu i
avut un rol mare în creşterea ne- Trebuie să spunem că şi anul acesta răspundere şi conducerea partidului factor esenţial al progresului. In a­ rea la înfăptuirea marilor sarcini c ă m i n u lu i c u l t u r a l . zu tă a d e s e a pe s c h e le , c u ltu ra l, au s u b lin ia t
justificalâ a consumurilor. S-a ară­ se mai manifestă asemenea greutăţi. şi statului sînt încredinţate că Je veţi celaşi timp, aceasta constituie o do­ care îi revin. n Mu/// d in tr e ei. v lr s tn ic i la tu rn a re a b e to n u l u i c a /ită tile d e b u n g o s ­
tat pe larg aici cum s-a procedat în Este necesar sâ se ia toate măsurile îndeplini cu cinste. vadă a forţei şi tăriei partidului şi îmbunătăţirea continuă a muncii şi tineri, fe m e i şi lele. ori jos, la p re p a ra r e a p o d a r ale c a n d id a te i.
privinţa aceasta. Este necesar să fie pentru a se urgenta executarea şi Sînt cunoscute marile realizări ob­ statului nostru. Realizările nu trebuie de proiectare reprezintă o preocupa­ e ra u îm b ră c a ţi In fr u ­ m o rta ru lu i, la c ă ra tu l H a rn ică o ştiu to(l d e
luate măsuri urgente pentru a li­ predarea proiectelor către organiza­ ţinute de poporul nostru în toate do­ sâ ne împiedice, sâ vedem lipsurile. re de prim ordin a partidului nostru. m o a s e c o s tu m e n a ţ io n a ­ că ră m izilo r, qI p ietre i c in d o c u n o sc . N -a lost
chida cu desâvlrşire această stare ţiile de construcţii. meniile construcţiei socialiste. Eco­ Trebuie să ne ferim de pericolul au- Organizaţiile de partid au şi în a- le. M ă s u r ă m c u p r i v i ­ sa u c im e n tu lu i. C o o p e ­ a c ţiu n e p o rn ită In sat
de lucruri. Proiectantul trebuie să-şi Dupâ cum se ştie, in ulti­ nomia ţării noastre se dezvoltă în- lomulţumirii şi îngîmfârii care poate ceaslă privinţă un rol însemnat, mai rea pe lieca re In p a r te. ra to a rele l.u crefia M a - la care să n u p u n ă şi
fundamenteze concepţia constructivă mul timp au fost luate măsuri tr-un ritm înalt, an de an urcăm tot duce la nesocotirea cerinţelor dezvol­ cu seamă în stimularea eforturilor $1 fie c a re a v e a parcă ra şi V io r ic a C o s te a e ­ ea u m ă ru l. N ic io d a tă
a obiectivului industrial, agricol sau pentru simplificarea întocmirii docu­ mai sus pe calea unei economii mo­ tării sociale. Esle necesar sâ ne per­ de perfecţionare a acestei activităţi. c e v a să -m i sp u n ă . C i­ rau toi pe lin g ă ea. Se n u a lipsit d e p e lista
te a m a cest lu cru In p r i­
social-cultural pe soluţiile cele mal mentaţiei şi a avizării proiectelor. derne, se dezvoltă ştiinţa, învăţâmin- fecţionăm continuu activitatea, sâ ne Ele trebuie să aducă o contribuţie v ir ile lor. în tr e c e a u In h ă rn icie. e v id e n ţia ţilo r . De m i ­
n u n e J se p o tr iv e ş te el
avansate privind nivelul tehnic, con­ A fost înlăturat complet proiectul de tul, cultura, creşte nivelul de trai al străduim sâ cunoaştem şi sâ stăpî- sporită la întărirea controlului asu­ — A n u l a cesta , îm i A c e la ş i lu c tu l-a lacul
sumul de materiale, economicitatea. ansamblu care răpea o mare parte a întregului nostru popor. Unii îşi pun nim iegile obiective ale dezvoltării pra calităţii proiectelor, a eficacită­ s p u s e o f e m e i e pe care şi fa cto ru l p o şta l G h e o r- şi alto r h a rn ic i g o s p o ­
ţii lor economice şi tehnice, sâ spri­
s p u n e a
c e e a ce
d ari
Poate fi considerat bun numai acel timpului afectat muncii de proiecta­ întrebarea; dacă România are ase­ sociale, nu sâ ne lăsăm stăpîniţi de jine institutele de proiectare în în­ a m aliat că o c h ea m ă . g h e P o cn a ru ca re se n u ­ b r ig a d a artistică a c ă ­
aceste legi
proiect care asigură realizarea o­ re; au crescut atribuţiunile ministe­ menea realizări de ce este necesar cadrarea cu specialişti de înaltă ca­ E lisa b e ta Parcaş, v o m m ără p rin tre s ă te n ii cu m in u lu i c u ltu r a l in p r o ­
Partidul nostru este puternic prin
c e le m a l m u lte zile l u ­
biectivului respectiv cu cel mai mic relor şi întreprinderilor în domeniul să se facă o critică aşa de serioasă aceea că arată .deschis în faţa po­ lificare. a v e a c ă m in c u ltu ra l c ra te la c ă m in g r a m u l p r e z e n ta t d u p ă
neajunsurilor? Oare prin critică nu
consum de materiale, care garantea­ aprobării documentaţiei tehnice şi a Vreau să subliniez necesitatea va­ nou. S a la asta a d e v e ­ te r m in a r e a a d u n ă r ii:
proiectelor. Aplicarea în viaţă a a­ diminuăm imaginea succeselor? Este porului şi lucrurile bune şi lipsurile ,..In sală s-a aşternut
ză obţinerea celor mai bune rezul­ adevărat, tovarăşi, in trecut a existat şi neajunsurile. Aceasta întăreşte în­ lorificării depline a rezultatelor nii n e ln c ă p ă to a r e . La „ G o sp o d a rii b u n i d in
tate în producţie. cestor măsuri impune o răspundere v a r ă In a u g u r ă m n o u l liniştea. D ite c lo r u l ş c o ­ P u i / S l n t m in d ria s a l u ­
sporită din partea organizaţiilor de şi la noi părerea că nu e bine să crederea întregului popor în partid, consfătuirii, a schimbului de opinii lii, N ic o la e D utu, a t ă ­
Esle necesar ca institutele de pro­ proiectare, a tuturor colectivelor de dezvăluim public lipsurile. Nu este în politica sa, inspirată de interesele deosebit de fructuos care a avut loc c ă m in c u ltu ra l. A m cu t c u n o s c u tă o a m e n i ­ lui t T o t mai mu/// de-or
iectări, toţi specialiştii care lucrează proiectanţi Studiul tehnico-econo- exclus sâ se mai găsească şi acum vitale ale patriei noastre, contribuie aici. Institutele de proiectare, m u n c ii m u lt la el De lor p r o p u n e r e a b i r o u ­ U f S a tu l m a i mult va-n-
în acest domeniu să depună efor­ mic trebuie sâ răspundă intr-o mai tovarăşi care gindesc astfel la întărirea unităţii partidului, a u- C S.C A S., organele de partid şi de p e a c u m n e - a m g in d ii lui F.D.P. ca In a l e g e ­ flori".
turi pentru găsirea soluţiilor care mare măsură exigenţelor tehnologi­ Trebuie sâ spunem insă că n-am nitâţii întregului popor în jurul parti­ stat trebuie să dea cea mai mare ce lu cră ri să m a i fa ­ rile d e d e p u ta ţi In s fa ­
să permită introducerea pe scară tot ce, constructive şi economice. Va tre­ procedat bine atunci cînd n-am dez­ dului şi guvernului. atenţie criticilor, observaţiilor, pro­ c e m p e n tr u î n f r u m u s e ­ tu l p o p u la r c o m u n a l să I. CIOBANU
ţa rea c o m u n e i. V r e m să
mai largă în construcţii a materia­ bui sâ ajungem în cel mai scurt văluit cu toată tăria lipsurile, nea­ Dacă nu vom critica cu toată tă­ punerilor şi sugestiilor făcute de
lelor noi, ieftine. In acest sens se timp ca studiul tehnico-economic să junsurile şi greutăţile care s-au ma­ ria lipsurile, dacă nu vom recunoaş­ participanţii la discuţii, luării ur­
impune ca Ministerul Construcţiilor, fie prezentat în mai multe variante; nifestat in activitatea noastră te cu curaj unde am greşit, se va ad­ gente a măsurilor ce se impun în
mite perpetuarea lipsurilor şi aceas­
Ministerul Chimiei, Ministerul Me­ numai astfel se va crea posibilitatea Socialismul este opera conştientă ta, mai devreme sau mai tirziu, se lumina concluziilor şî învăţăminte­
talurgici şi Ministerul Construcţiilor de a se alege proiectul cel mai co­ a întregului popor; superioritatea so­ va reflecta negativ în dezvoltarea e- lor desprinse din dezbateri, în vede­
de Maşini să se preocupe cu mai respunzător alît din punct de vedere cialismului constă tocmai în faptul conomicâ-socialâ a ţârii Aceasta rea perfecţionării continue a activi­
multă seriozitate de producerea noi­ tehnic, cit şi din punct de vedere e­ că atrage cele mai largi mase popu­ poate aduce mari daune economiei tăţii de proiectare, ridicării sale la
lor materialo destinate să uşureze conomic. Trebuie să lichidăm cu ho- lare Ja construirea conştientă a so­ socialiste şi, implicit, prestigiului so­ nivelul cerinţelor economiei noastre
târîre practica actuală cînd proiectul
sarcina proiectantului şi a construc­ se prezintă intr-o singură variantă, cietăţii. Dar pentru realizarea aces­ cialismului în general. naţionale în plin progres.
torului. tui deziderat este necesar ca oamenii Ciiticînd lipsurile din domeniul Stimaţi tovarăşi,
cerîndu-se totodată sâ fie aprobat în muncii, întregul popor sâ cunoască
In timpul consfătuirii s-a semnalat cel mai scurt timp şi în forma în cît mai bine realitatea, sâ ştie ce tre­ proiectării, pornim de la dorinţa de Proiectantul este un adevărat crea­
faptul că în proiectare nu s-a acor­ care a lost prezentat, orcjumentîndu-se buie făcut in vederea asigurării mer­ a găsi căile pentru lichidarea lor cit tor şi artist; în tot ce concepe tre­
dat atenţia necesară cercetării ştiin­ că dacă se solicită o altă soluţie nu sului rapid înainte. mai rapidă, pentru îmbunătăţirea buie pusă imaginaţie, îndrăzneală,
ţifice care să fundamenteze temei­ se mai garantează realizarea la timp Deşi am obţinut succese uriaşe în substanţială, botârîlâ a întregii ac­ un dezvoltat simţ al realităţii, al
tivităţi. In faţa noastră stau sarcini
nic utilizarea unor procedee con­ a obiectivului. In felul acesta, in mod toate domeniile de activitate, este deosebit de mari in anii următori proporţiilor. Opera realizată de pro­
structive noi, că se execută unele practic sintein puşi în faţa faptului necesar să facem încă eforturi mari Dupâ cum vă esle cunoscut. în vii­ iectant are o deosebită importanţă
lucrări fără ca în prealabil să se fi împlinit, în situaţia de a accepta pro­ pentru a ajunge din urmă ţările a­ torii patru ani mai avem de execu­ socială. Sţntem convinşi că proiec­
cunoscut consecinţele pe care le iectul aşa cum a fost întocmit, nea- vansate. Nu ne putem permite să tat un volum de investiţii de circa tanţii vor depune eforturi şi mai
comportă aplecarea unor soluţii. Este vînd nici o posibilitate de alegere. aşteptăm zeci şi zeci de ani pentru a 240 miliarde lei, din care aproape mari, pentru ca obiectivele în a că­
de asemenea de neînţeles de1 ce unele Ministerele şi întreprinderile care lichida râmînerea in urmă Cu cît 50 la sută reprezintă conslrucţii-mon- ror concepţie este întruchipată pu­
insuccese nu au făcut obiectul unor au primit alribuţiuni largi în apro­ vom ajunge mai iute ţările avansate taje. Realizarea acestor lucrări de deo­ terea lor creatoare, sâ corespundă în
analize atente, al unor concluzii. barea proiectelor trebuie sâ fie mult din punct de vedere economic trans- sebită importanţă pentru dezvolta­ măsură tot mai mare exigenţelor
Pentru a avea rezultate tot mai bune maî exigente decît pinâ in prezent. formind România intr-o ţară cu o rea economiei, culturii, ştiinţei, pen­ crescînde ale poporului nostru, sfi fie
trebuie să tragem învăţăminte nu Ele trebuie sâ analizeze cu un inalt industrie avansată şi o agricultură tru îmbunătăţirea condiţiilor de via­ la nivelul celor mai bune realizări
numai din ceea ce este bun, ci şi simţ de răspundere soluţiile ce le modernă, cu cil vom acorda mai mul­ ţă materiale şi spirituale ale oame­ pe plan mondial.
djn ceea ce este râu. Consider că ob­ sint prezentate. Simplificarea întoc­ tă atenţie dezvoltării ştiinţei, învâ- nilor muncii depinde în bună hiăsu- Trebuie sâ fie un titlu de mln-
servaţiile făcute aici în această pri­ mirii proiectelor, lărgirea alribuţiu- ţâmîntului, culturii, ridicării nivelu­ râ de nivelul activităţii "institutelor drie pentru fiecare proiectant de a
vinţă sînt pe deplin îndreptăţite. nilor ministerelor şi întreprinderilor lui de trai al întregului popor, cu noastre de proiectare. Tată de ce ţi­ elabora lucrări care sâ asigure o va­
cer totodată întărirea controlului din alit mai iute vom desăvîrşi construc­
Esle necesar ca pe viitor să se a­ nerea acestei consfătuiri a constituit lorificare maximă a mijloacelor de
corde toată atenţia organizării mun­ partea C S C A.S., a C S P. şi a ce­ ţia socialismului, vom crea condiţii o necesitate practică imperioasă. care dispune ţara noastră, sâ aducă
cii de cercetare ştiinţifică, fără de lorlalte organe centrale chemate sâ pentru trecerea la comunism. Aceas­ Cred că în viitor trebuie să organi­ o contribuţie cit mai mare la creş­
care activitatea de proiectare nu poa­ asigure înfăptuirea obiectivelor de ta este singura cale spre prosperita­ zăm mai des asemenea consfătuiri terea avuţiei naţionale, a bunăstării
te să progreseze. Se cere o colabo­ investiţie ale planului cincinal. te şi progres, spre bunăstarea între­ care se dovedesc foarte utile întregului popor. In felul acesta va
rare mai strînsâ intre institutele de Studiile tehnico-economice şi pro­ gului popor, spre înflorirea naţiunii De felul cum este conceput şi în­ spori şi mai mult contribuţia dum­
cercetare şi cele de proiectare, astfel iectele trebuie comparate întotdeau­ noastre socialiste. tocmit proiectul unei uzine, unei in­ neavoastră, a proiectanţilor, la în­
ca rezultatele cercetării să poală fi na cu realizările similare obţinute în Dezvăluind cu curaj lipsurile şi stituţii social-culturale, unui cartier făptuirea programului elaborat de Candidaţi at F.D.P. şi alegători discută Împreună despre treburile
valorificate în cel mai scurt timp in ţară şi în străinătate. Orice soluţie neajunsurile din munca noastră, mo­ de locuinţe, depind şi rezultatele fi­ obşteşti. Foto: I. TEREK
producţie. adoptată trebuie sâ asigure realiza­ bilizăm întregul popor la lichidarea nale, aţii din punct de vedere eco­ Congresul al IX-lea al partidului.
rea celor mai buni parametri exis­ Astfel vă veţi putea îndeplini înda­
Un obiectiv actual de mare impor­ lor, la înfăptuirea programului ela­ nomic cit şi arhitectural. Desigur că toririle mari ce le aveţi faţă de po­
tanţă, care trebuie să stea în atenţia tenţi pe plan mondial, iar fiecare borat de Congresul al IX-lea al în realizarea proiectelor au un rol
proiect nou trebuie sâ ducă la îm­ por, faţă de patria noastră socia­
cercetătorilor din domeniul proiectă­ partidului. Prin aceasta nu numai de mare însemnătate şi constructorii,
bunătăţirea continuă a acestor para­ că nu scădem prestigiul socialismu­ dar ei, pînâ la urmă, sînt chemaţi listă.
rii, precum şî a colectivelor de pro­ metri. Acolo unde inlîmpînâm greu­ lui, ci, dimpotrivă, el se întăreşte sâ înfăptuiască proiectul conceput de Vă urez din toată inima, dragi to­ De la Ministerul Invăţâmintutai
iectanţi, este găsirea şi experimen­ tăţi, unde nu dispunem de experien­ şi mai mult. institutele de proiectare. De aici ma­ varăşi, succese tot mai mari In mun­
tarea unor soluţii constructive noi, ţa necesară, sâ apelăm la consul­ Se ştie că nu există o reţetă gata rea răspundere care vă revine dv., ca dumneavoastră.
care sâ permită diminuarea ponde­ tarea altor institute, a altor specia­ elaborată despre felul cum trebuie proiectanţilor. Va trebui, desigur, să ( C u v ln t a r e a t o v a r ă ş u l u i N ic o la e Se aduce la cunoştinţa persoanelor susţinut de 1-2 ori dar nu mai aveau
construit socialismul. El se făureşte lărgim atribuţiunile organizaţiilor de interesate că absolvenţii liceului de dreptul sâ se prezinte deoarece au
rii cheltuielilor pentru construcţii la lişti din ţară, fie chiar la sprijinul prin lupta şi munca maselor largi construcţii, dor, cu toate acestea, răs­ C e a u ş e s c u a fo st s u b l i n ia t ă In r e p e ­ cultură generală care, potrivit nor­ trecut mai mult de cinci ani de la
marile obiective industriale. Trebuie şi consultarea specialiştilor din străi­ populare. Experienţa noastră pro­ punderea proiectantului nu va scă­ ta te r i n d u r i d e a p l a u z e l e p u te r n ic e , melor în vigoare, nu mai aveau drep­ absolvirea liceului
să se ţină seama de tendinţa gene­ nătate. Sâ Introducem cu hotârîre tot prie, ca şi 'experienţa altor ţâri so­ dea. Proiectanţii trebuie să cunoas­ î n d e l u n g a t e a le a sis te n ţe i). tul de a susţine examenul de baca­ Persoanele care beneficiază de a-
laureat, se mai pot prezenta la acest ceastâ aprobare se pot înscrie, pen­
sa m iga ura O B ■ examen o singură dată, în una din tru susţinerea examenului de baca­
sesiunile anului 1967.
laureat, la liceul la care au absolvit
In acest sens, la sesiunile exame­ ultima clasă sau la un liceu din lo­
o depăşire a consumului specific cu
nului de bacalaureat din mai-iunie
l.M. H u n e d o ara 40 la sută. In situaţia amintită se in­ sau august 1967 se pot înscrie şi per­ calitatea în care îşi au domiciliul sta­
bil.
vocă totuşi, atît la Teliuc cit şi la soanele care s-au prezentat de 3 ori Examenul se susţine potrivit pro­
Ghelar, că lipsa lemnului de mină la examenul de bacalaureat şi nu au gramei de bacalaureat valabilă în a­
este una dintre cauzele nerealizârii
Justificări pi: fi găsite multe, planului. reuşit sâ-1 promoveze, precum şi cest an şcolar
persoanele cane nu s-au prezentat
■ P r Se mai cuvine consemnat un fapt. niciodată la acest examen sau l-au (Agerpres)
despre care ne-a vorbit maistrul Au­
rel Barbu de la Ghelar: „Am dus
dar nu de ele este nevi ie. lipsă de vagonete goale cîteva zile. Comunicatul sesiunii Comisiei
în timpul gerului”. Ce au comun va-
gonetele goale cu gerul ? Răspunsul
Ritmic late se cere! ne-a fost dat de către inginerul Ioan de colaborare tehnico-ştiinţifică
Albu. şeful E.M. Ghelar: „Au înghe­
ţat silozurile de la staţia de sorta­
re şi n-am avut unde goli vagonete- romano-ungară
îe. S-au făcut eforturi deosebite pen­
0 In 25 de zile s-a „acumulat" un minus de aproape 7.000 tone. tru deblocarea lor. Am ajuns pinâ Intre 23 şi 25 ianuarie 1967 au avut strucţiilor de maşini, metalurgiei
0 „Cuiul lui Pepelea", lipsa lemnului de mină şi incă ceva... să puşcăm în silozuri". loc la Budapesta lucrările sesiunii uşoare şi altele.
0 Soluţiile celui de al 12-lea ceas puteau fl date inai devreme. Situaţia însă putea fi prevenită a 16-a a Comisiei de colaborare teh- Protocolul a fost semnat din par­
dacă exploatarea avea la îndemînâ nlco-ştlinţificâ româno-ungarâ. Co­ tea română de către Virgil Aeta-
sarea prevăzută în planul pregătiri­ misia a examinat activitatea de co­ rîan, adjunct aJ ministrului industriei
In primele 25 de zile ale lunii, În­ colo unde ele se produc, îti uzină, lor de iarnă. „De la întreprindere laborare tehnico-ştiinţifică desfă­ construcţiilor de maşini, iar din par­
treprinderea minieră Hunedoara a se Invocă mereu lipsuri de proiec­ însă, nu ni s-a trimis decît după ce şurată de la ultima sesiune şi a fă­ tea ungară de către Peler Valyi,
înregistrat faţă de planul perioadei tare şi de cercetare. au îngheţat silozurile", afirma şeful cut un schimb de păreri cu privire prim-vicepreşedinte al Comitetului de
un minus la extracţia de minereu de Sâ fie oare aceasta singura cauză exploatării. După cum se vede este la adîncirea şi lărgirea în continuare Slat a) Planificării. A fost de faţj
G.946 de tone. Evident, situaţia nu care a condus la rămineri în urmă ? din nou vizată „temeinicia pregătiri­ a colaborării tehnico-ştiinţifice dintre Dumitru Turcuş, ambasadorul Repu­
poale sâ mulţumească pe nimeni, cu Consemnăm cele spuse de tovarăşul lor” producţiei anului 1967. Curios cele două ţări. In protocolul semnat blicii Socialiste România la Buda­
atît mai mult cu cît în trimestrul IV inginer Dan Andreescu: „Nu ştiu ce e însă faptul că. atît la Teliuc cît la sesiune se prevede ca cele două pesta.
al anului 19G6 conducerea întreprin­ ne-am fi făcut dacă uzina ar fi pre­ şi la Ghelar, s-a susţinut în unani­ Tn timpul sesiunii delegaţia româ­
derii a dat asigurări că producţia ce­ luat minereul. Am fi fost nevoiţi sâ mitate: „pînâ la sfirşitul lunii, mi­ ţâri să-şi transmită reciproc docu­ nă a vizitat unele întreprinderi in­
lui de-al doilea an al cincinalului stăm cu unele abataje din lipsa lem­ nusul se recuperează cu toată lipsa mentaţii tehnice şi sâ primească spe­ dustriale
este .temeinic pregătită”. nului de mină. Am avut, cum s-ar lemnului de mină şi a funcţionării cialişti pentru cunoaşterea realizări­
Practica primelor 25 de zile scurse spune, noroc că uzina n-a funcţio­ defectuoase a uzinei". S-au găsit şi lor tehnico-ştiinţifice în domeniul in­ Lucrările sesiunii s-au desfăşurat
din această lună infirmă asigurările, nat. Sperăm ca pinâ la sfârşitul lu­ soluţiile In ultima decadă, planul se intr-o atmosferă de prietenie şi în­
scotînd în evidenţă deficiente care nii sâ recuperăm râmînerea în ur­ va putea realiza, pot fi recuperate şi dustriei chimice, petrolului, con­ ţelegere deplină.
s-au râsfrînt asupra întregii activi­ mă". minusurile, dar în primele 20 de zile
tăţi a întreprinderii. Să analizăm cî- Deci numai „norocul" a făcut ca n-a fost posibilă nici măcar atinge­
teva dintre ele, considerate de ca­ răspunderea sâ nu cadă în seama ex­ rea sarcinilor zilnice. Pentru oricine
drele de conducere de la T. M. Hu­ ploatării. E mai comod sâ găseşti vi­ este clar că s-a mizat din nou pe
nedoara, cît şi de la exploatările mi­ novatul în altă parte. Trebuie spus recuperarea rămînerii în urmă, pe NEDORENE
niere Teliuc şi Ghelar, puncte noda­ însă că in trimestrul IV al anului neritmicitate, miză care, aşa cum s-a
le. trecut, conducerea întreprinderii a văzul, a dus la suprasolicitarea uti­
.Noi am fi realizat planul de ex­ dat asigurări şi în privinţa aprovi­ lajelor şi a oamenilor.
tracţie dacă uzina de preparare ar zionării corespunzătoare cu lemn de Deci şi în acest an. încă de la în­ Ieri, la Şcoala „Petofi Şandor" Tot în acest an, în oraşele Hu­
fi preluat minereul” — ne-a declarat mină. „Am intrat în 1967 cu un stoc ceput, practica „recuperării” este re­ din Deva a avut loc un lectorat nedoara, Deva, Cugir, Pclrila şi
tovarăşul inginer Ovidiu Popa — şe­ de numai 600 m.c. de lemn — ne de­ luată cu toate că sînt cunoscute con­ cu femeile pe tem a: „Marea fa­ Alba Iulia se vor construi com­
ful Exploatării miniere Teliuc. Afir­ clara tovarăşul Mircea Rodeanu, şe­ secinţele ei asupra producţiei. Solu­ milie a României socialiste'*, or­ plexe comerciale.
maţia a mai fost făcută şî de alţi in­ ful serviciului aprovizionare. Or, ţiile „care s-au găsit" la sfîrşitul lu­ ganizat de către comitetul oră­
terlocutori, printre care tovarăşii Pe­ pentru primul trimestru avem ne­ nii puteau fi căutate mai devreme, şenesc al femeilor, în colaborare
tru Olosu, inginer şef al I. M. Hu­ voie de 6400 m.c. .Deci stocul de pentru ca minerii sâ aibă posibilita­ cu comitetul orăşenesc de cul­
nedoara, Dan Andreescu — inginer care vorbea conducerea întreprinde­ tea să extragă minereu şi nu să e­ tură şi artă.
şef la E. M. Teliuc, Remus Bocânici, rii era echivalent cu consumul pe xecute „masiv" lucrări de pregătiri Colectivul Teatrului de Slot de
secretarul comitetului de partid. cîleva zile. Cum se împacă faptele şi întreţinere. Cît despre modul do estrada din Deva a pregătit pen­
Pentru exploatare pare a fi o cau­ cu asigurările dale ? funcţionare a uzinei de preparare, tru sate un concert de muzica
ză obiectivă care a condus la râmî- „Am fost nevoiţi să consumăm în­ aceasta impune măsuri imediate care populară şi uşoară şi momente
neri în urmă. Dar la nivel de între­ că in anul trecut din cota pe 1967 sâ conducă la eliminarea opririlor ac­ Pe bulevardul Republicii din vesele, intitulat „Veselie aslă
prindere, obiectivitatea ei este discu­ — continuă şeful serviciului aprovi­ cidentale, a lucrului sub capacitate. oraşul Hunedoara au început lu­ seară cu estrada". Primul specta­
tabilă. Acest „cui al lui Pepelea" ca­ zionare ~ pentru eâ s-au depăşit crările la un mare şi modern de­ col a avut loc aseară pe scena
re a încurcat toate calculele nu este consumurile specifice cu 3.121 m.c. Practica a demonstrat, nu o dată, că pozit de mobilă. El va avea o căminului cultural din Galda de
altceva decît urmarea neîntreţinerii de lemn”. Iată de unde provine lip­ justificările, „pasarea" răspunderii suprafaţă de 1.500 m p. şî va fi Jos, raionul Alba, unde s-a bu­
corespunzătoare a instalaţiilor din u- sa lemnului de mină. Situaţia nu s-a pentru nerealizarea planului duce la predat In cursul acestui an. Un
Frezorul Aurel Vasilca de la secţia uzinare a U.M. Cugîr suprave­ zlnâ. Numai aşa se explică numărul schimbat nici în acest an La Teliuc, perpetuarea lipsurilor. depozit asemănător se va con­ curat de mult succes. Astăzi, ar­
ghează cu atenţie maşina pe care o are în primire. El execută lucrări mare de ore de opriri accidentale. In de pildă, în primele 25 de zile ale strui şi In oraşul Petroşani. tiştii deveni vor prezenta două
de bună calitate. Foto: V. ONOIU loc ca deficienţele să fîe căutate a- lunii, la acest capitol s-a înregistrat B. POP spectacole, la Bucerdea şl Ighiu.