Page 88 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 88

Tovarăşul  Chivu  Stoica  va  face

                                                                                                                                                           PAG INA 2                             o  vizită  oficială  în  Somalia



                                                                                                                                                                                         La  invitaţia  preşedintelui  Republi­  Stoica,  împreună  cu  soţia,  va  efectua
                                                                                                                                                                                       cii  Somalia,  Aden  Abdullah  Osman,   o  vizită  oficială  de  prietenie  în  So­
                                                                                                                                                                                       preşedintele  Consiliului  de  Slat  al   malia  între  7  şi  11  februarie  1967.
                                                                                                                                                            MOZAIC                     Republicii  Socialiste  România,  Chivu                 (Agerpres)


                                                                                                                                                                                                         Comunicat  comun
                                                                                                                                                         DUMINICAL                       In  dorinţa  unei  mai  bune  cunoaş­  vernele  celor  două  ţâri   au  hotârît
                                                                                                                                                                                       teri  reciproce  şi  a  dezvoltării  colabo­  să  slabileascâ  relaţii  diplomatice  la
                                                                                                                                                                                       rării   dintre   Republica   Socialistă   rang  de  ambasadă.
                                                                                                                                                                                       România  şi  Republica  Venezuela,  gu­                 (Agerpres)


                                                                                                                                                           Radiogram ă                   Barieră  automată                 Materiale  didactice

                                                                                                                                                                                          La  intersecţia  căii  teratc  cu  şo­  pentru  laboratoarele
                                                                                                                                                       de  pe  „Galaţi"                  seaua  nationolă  Bucureşti  —  Bra­
                                                                                                                                                                                        şov  (Gura  Deliei),  a  fost  instalată
                                                                                                                                                        O  radiogramă  sosită  sîmbătă  la   o  barieră  automată,  realizată  după   şcolare
                                                                                                                                                      Ministerul  Industriei   Alimentare   un  proiect  original  de  către  uzina
                                                                                                                                                      anunţă  că  echipajul   traulerului   „Electromagnetica"  din  Capitală.  Noile  tipuri  de  material  didactic  in-
                                                                                                                                                      „Galaţi"  care  se  ellâ  în  apele  in­
                                                                                                                                                                                          Acest  lip  de  barieră  închide  nu­
                 La  cantitate  —  depăşiri                                                                                                           ternaţionale  din  dreplul  coastelor   mai  jumătate  din  partea  carosabi­  Iroduse  anul  acesta  în  producţie  la
                                                                                                                                                                                                                                                       din
                                                                                                                                                                                                                          întreprinderea  de  specialitate
                                                                                                                                                                                         lă  a  drumului,  permitînd  astfel  re­
                                                                                                                                                      de  vest  ale  Africii.  în  zona  Capu­
                                                                                                                                                      lui  Blanc,  are  la  bord  stivuite  In   tragerea  autovehiculelor  surprin­  Bucureşti  sint  menite  sâ  familiarizeze
                                                                                                                                                                                                                          elevii  cu  tehnica  de  lucru  din  labo­
                                                                                                                                                      calele  vasului,  peste  700  tone  de   se  pc  şine.  Acţionată   printr-un   ratoarele  de  cercetare  ştiinţifică  şi
                                                                                                                                                      peşte  oceanic  —  macrouri,  sta­  dispozitiv  electric,  bariera  coboa­  din  marile  întreprinderi  industriale.
                 DAR  S O R T I M E N T E L E                                                                                                         vrizi,  tay,  caranx  şi  paqrosorous   ră  automat  în  momentul  apropie­  De  exemplu,  oscilograful  catodic  so­
                                                                                                                                                                                         rii  trenului,  ridieîndu-se  după  tre-
                                                                                                                                                      —  prelucrate  şi  congelate.
                                                                                                                                                                                                                          licitat  la  orele  de  fizică  pentru  pu­
                                                                                                                                                        Sosirea  „Galati-ului"  în  ţară  este   cereo  lui,  in  limp  de  20  de  secun­  nerea  în  evidentă  a  diferitelor  ten­
                                                                                                                                                                                         de.  Noaptea  sau  in  timpul  vizi-   siuni  electrice,  va  dispune  de  un  tub
                                                                                                                                                      prevăzută  pentru  stîrşitul  lunii  fe­
                                                                                                                                                                                         bilitălii  reduse,  brajele  barierelor   cinescop  cu  diametrul  de  60  mm  şi
                                                                                                                                                      bruarie.                           sînt  luminate.                  va  avea  pereţii  laterali  din  materia­
                 DE             L A M I N A T E                                                                                                                                                                           le  transparente  pentru   a  se  putea
                                                                                                                                                                                                                          observa  construcţia  interioară.
                                                                                                                                                                                                                            Printre  alte  noi  produse  cu  care
                                                                                                                                                                                                                           vor  fi  dotate  laboratoarele  şcolare
                                                                                                                                                       Vaccinarea  antipoSiom ielitică                                    generatoarele  de  ultrasunete.  gene­
                                                                                                                                                                                                                          încă  în  cursul  acestui  an,  amintim
                 IN            S E A M A                           C U I                                                                              putul  lunii  februarie  acţiunea  de  vaccinare  şi  rcvaecinate  anlipoliomieli-   ratoarele  de  ton  cu  frecvenţă  varia­
                                                                                                                                                          Ministerul  Sănătăţii  si  Prevederilor  Sociale  organizează  de  .la  înce­
                                                                                                                                                                                                                           bilă.  panouri  cu  termistori  şi  fotodio­
                                                                                                                                                      ticâ  pe  anul  1967.                                               dă,  deosebit  de  utile  în  diferitele  lu-
                                                                                                                                                                                                                                                      fizicii
                                                                                                                                                                                                                          crâri  practice  din  domeniul
                                                                                                                                                          Intre  3  februarie  si  15  aprilie  vor  li  vaccinaţi  copiii  născuţi  între  l  no­  moderne.
                                                                                                                                                      iembrie  1965  şi  I  noiembrie  1960.  iar  în  perioada  12—15   martie  se  va         (Agerpres)
                 SE             L A S Ă ?                                                                                                             efectua  revaccinarea  copiilor  din  clasa  l  elementară
                                                                                                                                                          Produsul  folosit  este  realizat  de  Institutul  I.  Canlacuzino  din  Capitala.
                                                                                                                                                      Vaccinul  fiind  lichid,  va  fi  administrat  pe  cale  bucală.
                                                                                                                                                                                                                                  PULSUL
                                                                                                                                                          In  urmo  vaccinării  antipoliomîelitice  a  populaţiei  în  ultimii  ani  mor­
                                                                                                                                                      biditatea  prin  această  boală  a  scăz.ut  cu  peste  90  la  sută  fală  de  anul  1900.
                                                                                                                                                                                                                            ŞANTIERULUI
                                                                                                                                                                   „Cosm onautica  1967"
              In  prima  jumătate  a  lunii  ianuarie,  moi  multe  sedii  de   fiecare  vede  mai  întîi  „bîrna  din  ochiul  lui".  Cu  alte           La  Fabrica  de  tim­  a)  pămîntului,  portre­  ly  Bird,  primele  foto­
            laminoare  nu  şi-au  realizat  planul  de  producţie.  Exista   cuvinte,  sâ  sc  achite  fiecare  de  îndatoririle  ce  le  are  si       bre  din   Capitală  se   tul  primului   cosmo­  grafii   ale   planele»   îmensul  şantier  pe  care  se  conslru-
            o  oarecare  incertitudine  şi  pentru  zilele  următoare.  Sesi-   pe  urmă  să  reproşeze  altuia.                                        află  înlr-un  stadiu  a­  naut  din  lume,   turî   Marte,  executate   de   ieşte  laminorul  bluming  de  1300  de
            zind  la  timp  acest  aspect,  comitetul  de  partid  şi  condu­  Nimeni  nu  neagă  că  s-a  simţii  o  acută  lipsă  de  va­             vansat  tipărirea  pri­  Gagarin,  al  primei  fe­  la  mică  depărtare  de   mm  este  acoperit  de  mantia  albă  şi
            cerea  tehnică  o  combinatului  au  luat  măsuri  urgente  de   goane.  La  aceasta  şi-au  spus  cuvîntul  şi  cei  de  la  expe­         mei  emisiuni  filateli­  mei  cosmonaut.  Va­  către  sonda  spaţială   groasă  a  zăpezii.  De  cîteva  zile.  dom­
            aprovizionare  ritmică  a  laminoarelor  cu  metal.  Despre  e-   diţie  Multe  vagoane  sint  încărcate  neregulamentar,  Bi­              ce  a  anului  :  „Cosmo­  lentina   Tereşkovn,   Mariner  IV.  întîlnirea   neşte  un  ger  neobişnuit  pentru  aces­
                                                                                                                                                                                                                           te  locuri,  iarna  uzind  de  întreaga-i
            lectul  îmbucurător  al  acestor  măsuii  ne-a  vorbit  tova­  lele  peste  greutatea  admisă,  ceea  ce  face  ca  vagonul                 nautica  1967”,  consa­  primul  zbor  in  grup  a   spaţială   a   navelor   recuzită  Şi  totuşi,  în  aceste  condiţii
            răşul  Iosit  Pîrvu.  inginer  sef  cu  probleme  de  laminoare:  să  facă  naveta  cîntar-hala  de  încărcare  de  3-4  ori.  Mon­         crată  împlinirii  a  10   două   nave   cosmice   cosmice  Geraini  6  şi   p»*ea  puţin  favorabile,  activitatea  pe
              „Gratie  măsurilor  luate  în  ultima  vreme,  sectorul  de   tarea  pe  macarale  a  mult  discutatelor  cîntare  dina-                  ani  de  la  lansarea  pri­  „Voslolc-3"   şl  „Vos-   Geraini  7,  precum  şi   şantier  continuă  să  se  desfăşoare  în
            laminoare  merge  mai  bine.  Situaţia  de  acum  zece  zile  s-a   mometrice  ar  exclude  definitiv  inconvenientele  arătate.            mului  satelit   al  Pă-   tok-4",  ieşirea  liberă   joncţiunea  spaţială  a   ritmul  caraclei istic  al  Hunedoarei.
            redresat  mult  La  principolele  linii  de  laminare  se  pot   Dar  de  ce  se  amină  de  mai  mulţi  ani?  Cunoseind                    mîntulul  s»  realizări­  în  Cosmos,  asigurarea                    Excavatoarele.  încărunţite  de  pro-
            evidenţia  însemnate depăşiri  cantitative Iotă  de  plan.  In   slăbiciunile  colaboratorilor  săi,  direcţia  transporturi  îşi   C.  S.  Hunedoara.  Funcţiona­  lor  obţinute  în  acest   de  legături   radio  si   navei  cosmice  Gemini   moroată,  se  străduiesc  din  greu   sâ
            ziua  de  24  ianuarie  secţia  bluming  avea  un  plus  de  1042   face  din  ele  scut  şi  nu-şi  mai  recunoaşte  propriile  lip­  rea  laminorului  de  750  mm  este   domeniu.  Mărcile  re­  telegrafice  Internatio­  8  cu  racheta   Agena   „muşte"  din  pâmîntul  îngheţat.  S-au
            tone.  laminorul  de  750  mm  mai  mult  de  1580  tone.  Prin   suri.  Efectuarea  transportului  în  incinta  combinatului   dirijată  şi  de  la  acest  post  de   prezintă  lansarea  pri­  pe  o  orbilă  circum-   atacat  lucrările  de  excavaţii  la  fun­
            cajele  laminorului  de  prolile  uşoare  s-a  scurs  cu  peste   mai  depinde  însă  şi  de  aportul  mecanicilor  de  loco­  comandă.     mului  satelit  artificial  nale  cu  ajutorul  sa­                daţiile  halei  cuptoarelor  adinei,  care
            2000  tone  mai  mult  metal.  O  sensibilă  râminere  în  urmă   motive  şi  manevrantilor.  Ar  fi  in  folosul  producţiei  dacă   Foto:  V.  ONOIU           telitului  staţionar  Ear-  terestră.         prin  dimensiunile  sale  va  domina  în­
                                                                 conducerile  acestor  secţii  s-ar  aşeza  la  masă  să  .discute
            s-a  înregistrat  ce-i  drept,  la  laminorul  de  650  mm  si  li­                                                                                                                                            treaga  construcţie
            nia  de  benzi.  Sint  reale  posibilităţi  ca  pînă  la  stîrşitul   sincer  şi  concret  cum  poale  fi  îmbunătăţită  colaborarea                                                                             „Au  început  primele  lucrări  şî  la
            lunii,  planul  fizic  să  lie  îndeplinit  la  toate  larainoarele.   $i  s-o  facă.   •                                                                                                                      hala  de  cocs  mărunt  şi  la  staţiile  de
            Dar.  cîteva  probleme  de  fond  nu  sînt  încă  rezolvate.   Inginer  Nicolae  Pascu,  şeful  laminorului  dc  800  mm:                                                                                      pompare  a  apei.  Se  continuă  lucră­
            Dintre  acestea,  cea  mai  importantă  este  aceea  a  sorti­  „Pc  ansamblul  secţiei  avem  o  uşoară  depăşire  de  35                                                                                     rile  la  decaniorul  orizontal  de  ţun-
            mentelor,  capitol  la  care  sîntera  rămaşi  in  urmă.  tone.  Analizînd  sortimentele,  situaţia  nu  este  deloc  fa­                                                                                      der, pentru  recircularca  apei  indus­
                                                                 vorabilă.  Continuăm  să  ducem  lipsă  de  otel  pentru  elec­
              M-aş  opri,  în  primul  rînd,  asupra  lipsei  unor  mărci  do   trozi  de  sudură,  otel  calmat  pentrku  cirlige  de  tracţiune                                                                          triale  Prima  etapă  a  acestui  obiec­
            oţeluri.  După  cum  se  ştie,  liniile  de  laminoare  primesc  la                                                                                                                                            tiv  a  fost  terminată  şi  constructorii
            începutul  fiecărei  luni  programul  de  laminare,  corelat  cu   şi  otel  aliat  destinot  construcţiilor  de  maşini.  „Golurile"                                                                          aşteaptă  intrarea  lui  în  funcţiune".
                                                                 în  sortimentele  de  otel  provoacă  mari  greutăţi  benefi­
            produclia  de  otel.  Pc  parcurs  însă.  intervin  dese  per­  ciarilor  noştri.  Din  cauză  că-descărcarea* cuptoarelor  .La                                                                                Inginerul  Mircea  Bîrsan  —  şeful  şan­
            turbaţii  din  cauză  că  unele  mărci  de  oteluri  nu  se;  în­  otelării  nu  este  eşalonată  corespunzător,   noi   sîntem,                                                                               tierului  IL  construcţii,  diu  -  cadrul
            cadrează  în  program.  Normal  ar  fi  ca  în  astfel  de  si­  sau  supraaglomeraţi,  sau  ducem  lipsă  de  lingouri.   In                                                                                  întreprinderii  de  construcţii  siderur­
            tuaţii  să  apelezi  la  stocul  tehnologic  care  nu  este  asi­  noaptea  de  22  spre  23  ianuarie  am  primit  deodată  3                                                                                 gice  Hunedoara,  îşi  însoţea  fiecare
            gurat  în  măsură  suficientă.  Neavînd  marca  de  oţel  sta­  şarje,  pentru  ca  apoi  să  nu  mai  primim  nici  un  lingou                                                                                explicaţie  cu  cifre  semnificative.
            bilită  pentru  programul  dc  laminare  din  ziua  respec­  pînă  la  ora  13".                                                                                                                                 —  In  fiecare  zi  pe  şantierul  lami­
            tivă  se  recurge  fa  tot  felul  de  artificii,  fără  ca  planul   Inginer  Gheorghe  Maleescu,  şeful  laminorului  de  pro-                                                                               norului  se  excavează  in  medie  1600
            sortimental  sâ  poată  li  realizat.  Aşa  se  explică  de  ce   file  uşoare:  „Sîntem  mulţumiţi  de  ritmicitatea  şi  calita­                                                                             de  metri  cubi  de  pumnii  —  remarca
            laminorul  de  benzi  n-a  realizat  circa  500  tone  rotund  dc   tea  semifabricatelor  primite  de  la  laminorul  de  750  mm.                                                                            interlocutorul  nostru.  In  fundaţiile
            0  50-80  şi  laminorul  de  650  mm  profilele  pentru  ţeavâ.                                                                                                                                                viitoarelor  hale  se  toarnă  între  150
                                                                 In  privinţa  programării  am  avea  cîteva  observaţii  îna­                                                                                             şî  200  melri  cul)i  de  betoane  Aceste
            Subliniez  însă  că  răminerea  sub  plan  a  celor  două  la­  inte  de  stabilirea  programului  de  lucru  pentru  laminare
            minoare  se  datoreşle  si  unor  deficiente  de  ordin  intern.  să  se  aibă  in  vedere  volumul  comenzilor  existente,  sto­ Rezerve  pentru  dezvoltarea  tuturor  sectoarelor
              Frecventele  defecţiuni  mecanice  şi  electrice  au  dus  la   cul  de  semifabricate,  materialele  auxiliare  şi  posibilita­
            diminuarea  fondului  activ  dc  timp  din  care  cauză  pro­  tea  aprovizionării  cu  materie  primă.  In  felul  acesta  s-ar   In  acest  an  coopera­  zervelo»   de  sporire  a   rea  lui  corectă  a  dus  la   produse,  lată  re/ultaţul
            ductivitatea  specifică  a  fost  scăzută,  lipsind  beneficiarii   putea  respecta  toate  soitimentele  si  tipodimensiunile  de   tivelor  agricole  din  re­  producţiei,  făcînd  propu­  sporirea  producţiei  ve­  unei  munci   susţinute   Laminorul
            de  o  însemnată  cantitate  de  laminate.  Dc  altfel,  trebuie   laminate  programate".              giune  le  revin  sarcini   neri  concrete  asupra  fe­  getale   şi   animaliere.   care  în  anul  trecut  a  dus
             spus  că  în  privinţa  livrărilor  de  laminate,  activitatea  nu   Din  cele  spuse  pînă  acum  rezultă  că.  din  punct  de  ve­  deosebit   de  importante   lului  cum  trebuie  să  fie   Cooperatorul  Neidoni  lo-   la  depăşirea  tuturor  pro­  de  1300  mm
            se  desfăşoară  normal,  fiind  sub  nivelul  lunii  decembrie.   dere  cantitativ,  laminoarele  de  Ia  C.  S.  Hunedoara  si-au   privind   ridicarea  sub­  valorificate.  naş»  a  ţinut  să  precize­  ducţiilor  planificate,  ob-
            S-a  sirotit  lipsa  acută  de  vagoane  potrivite  pentru  sor­  îmbunătăţit  activitatea  de  producţie.  Drumul  metalului   stanţială   a   nivelului   La  cooperativa   agri­  ze  că  este  foarte  mul­  tinîndu-se  in  medie  v ite
             timentele  existente,  timp  de  mai  bine  de  350  oie.  In  a-   de  la  otelării  la  produs  finit  a  fost  scurtat.  Dar...  este   mediu   al   producţiei   colă  din  Haţeg,  de  piidă,   ţumit  pentru   faptul  că   2.006  kg  qrîu,  4 626  kg
            juslajele  liniilor  de  laminare  curăţarea  şi  pregătirea   loc  pentru  mai  bine.  In  primul  rînd  trebuie  pus  un  ac­  în  toate  sectoarele.  in   fără  a  se  scăpa  din  ve­  munca  lui  a  fost  retri­  camilâl.i  vor  creşte  pe  măsură  ce  a-
             materialului  s-o  desfăşurat  anevoios,  greoi.   Cu  toate   cent  mai  mare  pe  respectarea  strictă  a  mărcilor  de  otel   vederea   sporirii   con­  dere  $i  celalalte  proble­  buită   suplimentar   rn   porumb  şi  12 474  kg  car­  vansea/.â  excavaţiile
            lipsurile  şi  greutăţile  întîmpinate  susţin  că  planul  sor­  programate,  pentru  a  li  se  putea  livra  la  timp  beneficia­  tinue  a  puterii  lor  eco­  2.500  kg  porumb  si  cu   tofi  la  hectar..  Plin  graiul  lor  laconic,  cifrele  pre­
            timental  de  laminate  se  va  realiza,  dacă  vom  primi  ote­  rilor  otelul  cerut                 nomice.  Aceste   sarcini   me  legate  d£  dezvoltarea   peste  2 000  kg  cartofi.  A-   Participanţii  la  discu­  zentate  au  darul  de  a  sublinia  pul­
                                                                                                                                              multilaterală  a  unităţii,
             lul  programat’.                                      In  secţiile  de  laminoare,  atentin  principală  trebuie  în­  sînt  dezbătute  în  adună­  adunarea  generală  a  pus   cesla  este  numai  un  sin­  ţii  au  atras  aleutia   insă   sul  viu  al  muncii  de  pe.acesi  şan­
              Interlocutorul  nostru  a  sintetizat  activitatea  de  ansam­  dreptată  spre  îmbunătăţirea  calităţi»  reviziilor  si  repa­  rile  generale  care  se  a­  un  mai  mare  accent  pe   gur  exemplu  Dar.  la  fel   asupra  faptului  că  in  vii­  tier.  care  se  află  deocamdată  la  pri­
            blu  a  laminoarelor.  Citeva  aspecte  vor  trebui  mai  bine   raţiilor,  asigurarea  unui  mers  continuu  si  fără  avarii.   flă  în  plină  desfăşurare.   aplicarea  şi  în  continua­  ca  el  au  fost  retribuiţi  $»   tor,  consiliul  de  condu   mii  sui  paşi.  Cu   ţoale  acestea  anul
            reliefate.  Colaborarea  intre  otelării,  laminoare  si  direc­  Colaborarea  intre  secţii  trebuie  să  facă  obiectul  unei   Analizînd  cu   simt  c'e   re  a  sistemului  retribu­  ceilalţi  ţărani  cooperatori   cerc  trebuie  să  ia  ade­  19G7  va  fi  holârîtoi  in  construirea
             ţia  transporturi,  rămine  în  continuare  punctul  de  pleca­  analize  minuţioase,  în  scopul  găsirii  celor  mai  eficiente   răspundere  felul  cum  s-a   care  au  primit  suplimen­  menea  măsuri  incil  dtrin-   noului  laminor.
             re  al  multor  nemulţumiri.  Fiecare  se  călăuzeşte  după  in­  căi  de  creştere  a  rulajului  vagoanelor  şi  vitezei  de  cir­  muncit  pînă  acum,  ţăra­  ţiei'  suplimentare.  In  cu-   gerea  recoltei  şi  indoo-   —  In'i-adevăr!  La  recenta  sesiune
                                                                                                                                                                         tar,  în  afara  retribuţiei
             teresele  lui  şi  e  dispus  sâ  arunce  oricind  cenuşă  în  ca­  culaţie  a  marşrutelor.          nii  cooperatori  pun  toto­  vîntul  lor,  ţăranii  coope­  dc  bază.  peste  14 500  kg   seb<  cea  de  grîu  să  se   a  Marii  Adunări  Naţionale  s-a  su­
                                                                                                                                              ratori  au  explicat  avan­
             pul  celuilalt.  Oedem  că  animozităţile  existente,  ce  îm­                                        dată  un  mare  accent  pe   tajele  acestui  sistem  de   griu,  84.748  k'g  porumb,  facă  intr-un  timp   mai  bliniat  că  în  acest  an  lucrările  la  la­
                                                                                                  T.  BUCERZAN                                                                                                             minorul   bluming   de  ‘  1300   mm
             bracă  uneori  forme  neprincipiale,  pot  fi  înlăturate  dacă                                       scoaterea  la  iveală  a  re-  retribuire  şi  cum  aplica­  38.300  kg  cartofi  şi  alte  (Continuare in pag. a 3-a)  vor   intra   înlr-o   etapă   deci­
                                                                                                                                                                                                                           sivă.   De   aceea   în   angajamen­
                                                                                                                                                                                                                           tele   noastre   s-a   prevăzut  termi­
                                                                                                                                                                                                                           narea  halei  cuptoarelor  adînci  şi  cea
                                                                                                                                                        Şcoala  nouă  cu  4  săli  de  clasă  şi
                                                                                                                                                                                                                    îndi-
                                                                                    CANDIDAŢII                                                        căminul  cultural,  podul   de   peste   guit  Slreiul  în  locul  numit  Zăvoaie.   fundaţiilor  de  utilaje  —  ne  iclalea/.â
                                                                                                                                                                                         participare  unanimă.  Trebuie
                                                                                                                                                                                                                           a  laminorului,  precum  şi  a  tuturor
                                                                                                                                                      Strei,  electrificarea  salului,  sala  de
                                                                                                                                                                                         Pentru  ca  sâ  fie  tei î 1 e  de  inundaţii
                                                                                                                                                                                                                           interlocutorul  nostru.
                                                                                                                                                      aşteptare  din  halta  C.F.R.,  sint  doar
                                                                                                                                                                                         ogoarele  cooperatorilor  Mai  trebuie
                                                                                                                                                                                                                             In  această  încleştare,  cu  zilele  şi
                                                                                                                                                      cîteva  mărturii  ale  hărniciei  oame­
                                                                                                                                                       nilor  din  Ruşor  Ei  au  ascultat  în­  construit  un  podeţ  în  sat  şi  termina­  \ilregia  natutii,  hotărîreo  construc­
                                                                                                                                                                                         le  toate  lucrările  de  electrificare
                                                                                                                                                                                                                           torilor  hunedoreni  —  de  a  termina
                                                                                                                                                       totdeauna  îndemnul  deputatului  lor   Prin  mijlocul  satului  trece  un  pî-   Ia  timpul  prevăzut  acest  important
                                                                                                                                                       de  a  participa  la  acţiunile  obşteşti   rîu.  Primăvara  şi  toamna,  mai  ales,   obiectiv  al  planului  cincinal  —  apare
                                                                                                                                                       pentru  binele  tuturor  şi  al  fiecăruia   apele  lui   se  revarsă  şi  le  inundă   şi  mai  pregnantă  Este  vorba  nu  nu­
                                                                                                                                                      în  parle.  Coopcralorii  Vaier  lancu,   curţile  Neajunsul  poate  fi  înlăturat   mai  :le  satisfacţia  pe  caic  ţi-o  dă
                                                                                                                                                       Aniţa  Stanei,  Petru  Codea  şi  alţii  din   numai  dacă  toţi  cetăţenii  comunei   participarea  la  făurirea  noului  lami­
                                                                                                                                                       circumscripţia  nr.  12,  care  i-au  sus­  îşi  vor  uni  eforturile  pentru  îndigui­  nor,  ci  mai  cu  scamă,  rle  a  confirma
                                                                                                                                                       ţinut  şi  de  astă  dată  candidatura   rea  i’îului.  Intr-adevăr,  se  va  cere   prestigiul  eîştîgat  de  constructori,  ex­
                                                                                      Mărturii  ale  hărniciei                                         pentru  alegerile  de  depulaţi  în  sfatul   mult  efort.  Cetăţenii  însă  sînt  hotâ-   perienţa  acumulată  în  decursul  ani­
                                                                                                                                                       popular  comunal,  i-au  arătat  şi  ca­
                                                                                                                                                                                         i’iţi  să-l  facă  Nu  peste  mult  timp
                                                                                                                                                                                                                           lor  la  făurirea  celorlalte  obieciive,
                                                                                                                                                      lităţile  de  bun  organizator  al  muncii
                                                                                                                                                      în  cooperativa  agricolă  de  producţie.   vom  avea  prilejul  să  vedem  înfăp­  care  au  făcut  din  Combinatul  side­
                                                                                                                                                                                         tuită  holârirea  lor.  O  continuare  a
                                                                                    Ruşor  este  un  sat  ce  aparţine  de   ori  talitâţile  sale  de  bun  gospodar  şi   De  doi  ani  de  cînd  este  preşedinte,      rurgic  Hunedoara  ..inima"  de  metal
                                                                                  comuna  Riu  Alb,  raionul  Haţeg.  In   dorinţa  sinceră  de  a  pune  umărul   el  a  fost  preocupat  de  întărirea  co­  tradiţiei  de  buni  gospodari  şi  o  măr­  a  ţării
                                                                                  urmă  cu  14  ani,  mai  mulţi  oameni   la  rezolvarea  anumitor  cerinţe  de  in­  operativei,  de  creşterea  continuă  a  a­  turie  în  plus  a  hărniciei  tuturor.  Cind   -  Construit   in   apropierea  halelor
                                                                                  de  aici  s-au  adunat  in  casa  lui  Mihai   teres  obştesc.  Nu  ştiu  ce  le-a  răs­  verii  obşteşti,  a  dat  curs  unor  iniţia­  vor  începe  lucrul?  Cum?  Ce  trebuie   grupului  de  laminoare  Peşliş,  noul
                                                                                  Stanciu-Zenovie   pentru  a  discuta   puns  atunci.  Un  lucru  însă  este  cert:   tive  ale  cooperatorilor,  atrăgîndu-şi   făcut?  Sînt  întrebări  la  care  este  so­  laminor  bluming  de  1300  de  mili­
                                                                                  despre  treburile  satului.  Ei  l-au  pro­  a  răspuns  de-a  lungul  anilor  prin   simpatia  şi  încrederea  lor  deplină.  licitat  să  răspundă  candidatul   din   metri  —  indică  prezenţa  sa  viitoare
                                                                                                                                                                                         circumscripţia  electorală  nr.  12,  Mi-
                                                                                                                                                                                                                           in  conjunctura  Hunedoarei  socialiste.
                                                                                  pus  atunci  pe  Mihai  Codea  să-i  re­  fapte.  Dovada  cea  mai  convingătoare   Pe  agenda  preocupărilor  de  viitor   haî  Codea,  al  cărui  prestigiu  cîşligat   O  prezenţă  activă,  dacă  ne  gîndim
                                                                                  prezinte  în  sfatul  popular  comunal,   este  că  de-atunci,  el  a  fost  de  fie­  ale  oamenilor  din  Ruşor  înfăţişată   prin  hărnicie  în  muncă  este  recunos­  că  el  va  avea  o  capacitate  anuală
                                                                                                                    care  dată  reales  ca  deputat  în  cir­  cu  ocazia  desemnării   candidaturii
                                                                                  ca  deputat.  Aveau  încredere  deplină                                                                cut  şi  respectat  de  toţi  cei  care-l  în­  de  prelucrare  de  trei  milioane  de
                                                                                                                    cumscripţia  ;  electorala   unde   lo­  lui  Mihai  Codea,  figurează  o  serie
                                                                                  în  el,  fiindcă  îşi  dovedise  de  atîtea  cuieşte.   y,          de  lucrări  la  care,  fireşte,  se  cere  o  conjoară.  I.  CIOBANU  tone  laminate.   M.  NEAGU
                                                                                         Unităţi  pentru                                                                                                                      posibilitatea  să  practice  organlz.il
                                                                                                                                                                                             S-a  aprins  lumina              această  ramură  sportivă  deoarei r
                                                                                                                                                                                                                              nu  dispuneau  de  o  popicărie  m  -
                                                                                         deservirea                                                                                          electrică                       deplinită  La  Petrila  s-a  dat  în  fo­
                                                                                                                                                                                                                              dernă.  Dorinţa  lor  a  fost  însă  ta
                                                                                                                                                                                                                              losinţă  o  popicărie
                                                                                                                                                                                                                                                modernă  cu
                                                                                         populaţiei                            CETĂŢEANULUI                                                   Din  Bozeş am  primit  o  scrisoare   două  piste,  care  a  devenit  un  loc
                                                                                                                                                                                            semnată  de  cetăţeanul  Iosif  Frăţilă
                                                                                                                                                                                            in  care-şi  exprimă  bucuria  pentru   de  atracţie  al  multor  localnici.
                                                                                           ln  faţa  cooperoliei  de  consum                                                                laptul  că  satul  in  care  trăieşte  o
                                                                                         stă  sarcina,  ca  pe  lingă  activita­                                                            fost  electrificat  In  acest  fel  co­
                                                                                         tea  comercială,  achiziţionarea  de   rinţe  ale  populaţiei  săteşti.  Prin­  tamente  de  angină  pectorală,  scle­  muna  Ceoagiu-Băi  a  fost  în  între­  „Luna  cărţii
                                                                                         produse  agroalîmentare  să  înfiin­  tre  unităţile  înfiinţate  se  numără   roză  şi  insuficienţă  coronariană.   gim''  electrificată.
                                                                                         ţeze   unităţi   pentru   deservirea   tîmplăria  din  Iqhiu,   fierăria  din   Aminofenozlnol  utilizată   în  stări
                                                                                         populaţiei                       Cricău.  In  total,  pe  raza  coope­  febrile  ale  copilului.  Deosebit  de   In  scurt  timp  lumina  electrică   ia  sate"
                                                                                           Conştientă  de  acesl  lucru,  con­  raţiei  din  Ighiu  funcţionează  un   valoros  în  tratarea  unor  boli  ca   va  pătrunde  şi  în  satele  Mada,  Ar-
                                                                                                                                                                                            deu,  Balşa.  Voia  şi  în  alte  locali­
                                                                                         ducerea  cooperaţiei  de  consum  din   număr  de  14  unităti  de  prestări   febra  tifoidă,  hemofilii,  dizenterie
                                                                                                                          servicii.                                                         tăţi  din  această  parte  a  raionului
                                                                                         tghiu,  ne  informează  coresponden­                              bacilară,  tuse  convulsivă  e  medi­  Orăştie.                     In  toate  căminele  culturale  din
                                                                                         tul  voluntar   Dumitru  Todoruţ,  a                              camentul  numit  Cloranfenicol  pal­                              regiunea  noastră  va  avea  loc  as­
                                                                                         întreprins  toate  măsurile   pentru                                                                                                tăzi  deschiderea  festivă  a  „Lunii
                        Recolta  adîncurilor  a  fost  bogată.  Un  şir  de  vaqonete  îi  va  mă­  înfiinţarea   în   comunele   Ighiu,   Medicamente  noi  mi ta t.                                                        cărţii  la  sate",  care  se  desfăşoară
               sura  curînd  greutatea I                                                 Şard,  Cricâu  $i  Ampoita  a  uno»                                 Din  gama  variată  a  noilor  medi­  Loc  de  atracţie         între  1-28  februarie.  Cu  acest  pri­
                                                         Foto:  N.  MOLDOVE A NU         secţii  de  prestări  servicii  cu  di-   In  farmacii  au  intrat  de  curînd
                                                                                                                          noi  cantităţi  de  medicamente.  Din   camente  intrate  în  farmacii  se  mal                    lej  se  vor  organiza  bazare  şî  stan­
                                                                                      •   verse  profîle  de  activitate  pentru
                                                                                                                          rindul  acestora  se  remorcă  în  pri­  numără  Gîrostanul,  Pilofoitul.  Re-   în  oraşul  Petrilâ  sînt  multî  ama­  duri,  expoziţii  cu  vînzare  şl  alte
                                                                                         o  putea  satisface  multiplele  ce­  mul  rînd  Agozolul,  indicat  în  tra­  nogalul  $1  altele.  tori  de  popice.  Ei  nu  aveau  însă  acţiuni  cu  cartea.
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93