Page 89 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 2-A
■ i.Tir— o a a — g a DRUMUL SOCIALISMULUI Ni. 3757

Explozie uriaşă m M,i i m i

Ş T I I N Ţ Ă . . .
De ani de zile, Alma-Ata, ridicarea unui imens baraj
capitala R.S.S. Kazalie, si­ natural la 18 km. de Alma-
Ata, recurgind in acest scop
upă zece nni de cercelâri, dr. Păi Weinstein, pro­
tuată intr-o regiune mun­
D toasă, era ameninţată de a- la o puternică explozie. Ce­
fesor titular la catedra rle oftalmologie a Institu­
valanşcle de noroi care ve­
tului pentru perfecţionarea medicală din UngaVia, a rea­ le 5.200 tone de explozibil
lizat un studiu intitulat „Vedere şi viziune în pictură". neau dinspre munte în tim­ folosite ou dislocai in cîţeva SPĂLĂTORIE u l t r a s o n ic A
Autorul a folosit ca material documentar colecţii pul verii. Micile lacuri, a- fracţiuni de secundă 2 mi­
artistice celebre existente în lumea întreagă El a stu­ parenl inofensive, formate lioane şl jumătale metri
in munli prin scurgerea cubi de granit care au blo­
diat, printre altele, capodoperele maeştrilor penelului a- gheţarilor, se revărsau cu cat un defileu prin care a- Orice piesă, după ce a fost lu­
fIote la muzeele sl galeriile din Viena, Paris, Londra, crată la strung, trebuie curăţată,
Leningrad, Dresda, Miinchen, Roma Madrid, New York regularitate sub acţiunea vatanşele se puteau scurge fiind acoperită cu pulbere metali­
soarelui sl a ploilor şl co­ spre oraşul Alma-Ato. Bara­ ca, lubrifianţi sau lichid.
etc.
Inventatorii sovietici Boris Gra-
ffigB gjaaiH M Dr. Weinstein a constatat pe de o parte, că omul borau la vale antrenînd su­ jul natural format are inăl- cev şi Boris Deviatkin au creat un
[fi biecte intr-un mod diferit, potrivit percepţiei reali­ tarea acestor fenomene spe­ asigura pe viitor capitala şi tr-o cadă cu lichid în care se află
E l W «! priveşte cu ochii, dar vede cu creierul. Indivizi ai căror te de mii de tone de pie­ Limea de 120 molri si lăţi­ spălarea $i uscarea pieselor lucra­
aparat uUrosonic automat pentru
mea de 400 metri. El va
tre, nisip, argilă.
globi oculari au caracteristici analoge văd aceleaşi o­
Pentru a împiedica repe­
te In strung. Acestea se pun în-
zate tn mod diferit la nivelul scoarţei cerebrale Aceas­
satele din munli împotriva
ta înseamnă că apariţia diverselor tendinţe artistice
două bobine electrice.
Curentul
periculoaselor avalanşe.
cialiştii sovietici au hotărît
care trece prin cadă creează un
poate fl pusă în raport cu funcţionarea „vederii" cere­
cimp magnetic, ceea ce face ca
brale. Pe de altă parte, aceeaşi formă, aceeaşi culoare
particulele din solulie să vibreze
slnt văzute diferit de un artist cu ochi sănătoşi, de un
şi să cureţe piesele. După aceas­
0 pictor miOp sau prezbit, de un bătrîn sau de un tînăr. tă baie, piesele sînt încălzite Ia
Capitole speciale din această carte analizează cone­ radiatoare electrice sl Uscate cu
xiunile dintre ochiul artistului şi opera acestuia, por­ ajutorul ventilatoarelor.
nind de la miniaturişti şi încheind cu adepţii tendinţei
Atitudini „op-art" Astfel, de exemplu, capitolul consacrat rapor­ MOTOR DIESEL
turilor oftalraologice în curentul impresionist dezvăluie
amănunte surprinzătoare — 40 la sută dintre pictorii DE MARE PUTERE
impresionişti sufereau de miopie. Cezartne, Monet. Pi-
m â i ssarro erau foarte miopi, iar Renoîr şi Degas — aproape
,Bărbatu B orbi. Lucrarea oculistului Ungur cuprinde şi o serie de strucţia de maşini si aparate au
Electrotehnica, electronice, con­
ajuns la un înalt nivel în R. P.
I aspecte care lin de domeniul curibzitălilor Sînt ana­ Polonă.
Tronul 2353. In compartiment tă­ 1 Transportul sării se desfăşura în Uneori ţăranii pricinuiau pagube lizate astfel sub raport oftalmologie capodoperele picto­ Motorul tîp Diesel „NSR-Sul-
rilor Van Gogh, Gauţjuin, Csontvâry şi Gulăcsy, rea­
cere. O femeie cu un copil în bra­ pas lent şi din această cauză se re­ mari administraţiei provocinc) avari­ zer", recent construit, corespunde
ţe, un tînăr de vreo 25 dc ani şi G simţea nevoia urgentării şi stimulă­ erea plutelor, manifestînd nepăsare lizate Sn perioadele in care îşi pierduseră autocontrolul, exigentelor construcţiilor navale
doi adolescenţi îşi deapănă amin­ n rii lui. De sate aven nevoie în pri­ faţă de pagube sau chiar scufundări. precum si acele ale lui Toulouse-Lautrec şi Modigliani, moderne şi a fost foarte apreciat
U
mul rînd armata. După cum reiese
tirile. Din cînd în cînd ne măsu­ dinlr-un act din 1774, contribuţia In august 1771 au fost scufundate create în stare de ebrietate Doctorul Weinstein amin­ în diferite ţări, ca: U.R:SS„ India,
răm cu privirea. II militară în sare pe acel an scăzuse nişte corăbii care au adus statului o teşte şi cazul unul pictor care, cu toate că suferea de R.D.G., Iugoslavia etc. Motorul a­
— In ce gară sîntom? sparge mult. pagubă de 11G5 floreni renani. Vina daltonism, a realizat opere de valoare. re o putere dc 9,000 CP şi este
tăcerea femeia. B In ce priveşte cantitalea de sare scufundării este aruncată asupra co- acţionat prin telecomandă. El a
Şterg cu roîna gheata ce acope­ repartizată comitatului pe amil 1773, râbieiilor. Nti în puţine acle ţăra­ fost realizat la uzina constructoa­
nii plutaşi erau consideraţi ca rău­
rise geamul si descifrez denumi­ ea se ridica la 13.645 de fonţi, adică voitori, îndărătnici, pretenţioşi şi su- 'T- înăra Jacqueline Dubut, în vîrstă de 26 de ani, re de maşini „Ipolit Cegelski". ceo
rea statici. 1364 măji, dai- la nevoie de 6000 părălori. * va fi prima femeie din Franţa pilot pe o linie in­ mai veche din Polonia.
— Bănită. Am ajuns la Bănlla măji. In sfîrşît, pentru a-şi satisface lip­ ternaţională de transporturi aeriene. După ce Jacqueli­
— îi răspund. In vederea uşurării transportului sa de sare lot mai evidentă, ţăranii ne a absolvit cu succes Şcoala politehnică, „Fundaţia
— Pînă la Slmeria mai am. sării se iau măsuri de amenajare a au recurs şi la măsuri ca vînzarea vocaţiei" i-a atribuit o bursă specială care sâ-l permi­
Femeia acoperă cu un pulover B Mureşului, de curăţare a malurilor ei prin comerţ ilegal, prin aşn-zisn tă să dobindească cunoştinţele teoretice si practice ne­ CALCULATOR ELECTRONIC
copilul îşi sprijină capul de spe­ a de mărăcinişuri, copaci sau alte pie­ „contrabandă". De aceea statul, pen­ CARE DESCIFREAZĂ
teaza băncii st în curînd adoarme. dici, de scoatere a corăbiilor şi plu­ tru a curma aceste „cazuri" tot mai cesare pentru a deveni pilot de linie.
Cei doi adolescenţi se privesc, B telor înnămolite. Toate aceste obli­ frecvente, a luat măsuri dc cerceta­ „Fundaţia vocaţiei", creată în 1960, atribuie în fie­ SCRISUL DE MÎNA
zîmbesc cu înţeles şi încep să şu­ B gaţii erau greu de suportat din partea re şi pedepsire. Se păstrează în tra­ care an burse tinerilor care s-au remarcat în cursul
şotească. corăbierilor. Aceştia erau siliţi cu du­ diţia hunedoreanâ amintirea unui studiilor, dar care nu le pot continua din lipsă de mij­
Unul dintre ei scoate din buzu­ B cerea la îndeplinire a sarcinilor, fost sal, Sâdişor, ai cărui locuitori loace materiale. Tehnicienii unei întrepi mdeH
narul hainei un pachet de „Car- chiar prin „măsuri executorii". s-ar fi ocupat cu atacarea transpor­ Jacqueline Dubut îşi va termino perioada de stagiu do calculatoare electronice dr.
pati", îsi serveşte amicul si rîde I Datorită condiţiilor grele de tran­ turilor pe Mureş şi care, ca pedeap­ practic în aprilie n.c., după care va începe electiv ser­ R.F.G. au realizat o maşină care
pe înfundate. După un minut-riouă ti sport, contribuabilii îşi manifestau să. a fost desfiinţat. In realitate, este viciul de pilot. poate „citi" în afara literelor de
nemulţumirea prin diferite forme. In
fumul înecăcios ne taie respira­ ii primul rînd. se înregistrează tot mai vorba de un sat.de iobagi care, ne- tipar şi literele si cifrele scrise de
mîhă. In acest scop. un spot lu­
ţia. Femeia care abia adormise multe cereri din partea lor. de a fi maipulînd suporta sarcinile, s-au a­
începe să tuşească. Copilul din scoşi din rîndul contribuabililor pen­ pucat de haiducie upă ce linia de cale ferată dintre Moscova şl Pe- minos, cu un diametru reprezen-
braţele ei se freacă la nas cu po­ 0 tru diferite motive ca: boală, moar­ intensificat exploatarea bogăţiilor D tersburg a fost pusă în funcţiune, s-a constatat tind a doua suta parte dintr-un
In acelaşi timp statul austriac a
rotocoale de fura. Ii invit să fu­ a
milimetru urmăreşte curbele scri­
dul palmei. Cei doi se amuză, scot tea unor membri ai familiei, incapa- Transilvaniei care, în preajma re­ că nu prea existau amatori care să folosească noul mij­ sului. Informaţiile obtinule sînt
trimise calculatorului care le des­
meze pe culoar. B cilale de munco, strămutare etc. voluţiei din 1848 erau lot mai mult loc de transport. cifrează. Avantajul acestei tehnici
O altă formă de nemulţumire era
valorificate pe piaţa Ungariei.
Pe
— Unde coborîlî ? — 1-aro în­ cererea de a li scatiii de „datul na­ valurile potabile ale bâtrînuliii nu — Cine e atil de prost ca să-si rişte viata şi să şi
trebat. B turalelor" (rente în produse) şi de coborau anual cile 10-12.000 plute. plătească pe deasupra — spuneau ei. constă în faptul că dalele scrise
— Eu la Baru, Tăspunde unul. robotă faţă de domnii de pămînt, aşa Cîte bogăţii înstrăinate şi cîlă jale, In cele din urmă, administraţia căilor ferate a ho- de mină pot fi valorificate direct,
Celălalt lace stingherit. 0 cum cer cei din 1 li a, Brîznic şi Cîot- nu a dus cu el Mureşul în trecutele taTÎt să ofere călătorii gratuite. Şi intr-adevăr, în pri­ nemaifiînd nevoie de fişe perfo­
— Tragi fum in piept? Eşti. hatea. Ţăranii iobagi recurg la aceas­ vremuri de obidă şi asuprire străi­ mele trei zile toti pasagerii au călătorit fără să plă­ O raritate: Floarea de filodendron. rate.
cum s-ar zice, „veteran"... B tă cale crezînd că voi- fi scutiţi de nă ! tească bilet de tren. Folo : V. ONOIU
— Aveam 13 ani si ceva cind B iobăgie, clar stăpînirea şl administra­ In zilele noastre. înşirate ca nişte
am pus ligara în gură. De atunci, ţia de stat ştiu să aplaneze această perle pe o minunată salbă, întreprin­ UN NOU TIP DE SEMNALIZARE
a trecut timp, aproape doi ani I B contradicţie în favoarea nobililor şi deri induslriale şi aşezări de harnici
— De ce fumezi ? Simţi o plăce­ a lor, slobozind pe unii corăbleri din gospodari, stâpîn> pe propriile lor
re deosebita ? B slujbă — la cererea nobililor— pen­ bogăţii, folosesc apa străbunului iun Pină acum, submarinele ameri­
tru ca aceştia să aibă cu cine lucia
— Fumez aşa.. îmi place să u moşiile Aşa, de pildă, un nobil din în scopul sporirii potenţialului de e­ cane utilizau ca semnal de alar­
fumez, dar nu aş putea spune ce Bretea Mureşană cerea eliberarea nergie şi progres al ţării noastre. mă becuri reşii, care se aprind
simt... Siml... fum. u din slujbă a Iobagului său. La fel,, Mureşul e o uriaşă arteră vitală a şi se sting alternativ, sirene, so­
— Atunci... ? a un nobil din Rapoltul Mare, altul ţării. El răsplăteşte cu belşug hărni­ nerii si clopote. Dar, în cursul
cia oamenilor de pe aceste străvechi
— Toţi bărbaţii fumează...! din Cigmâu, un altul din Geoagiu meleaguri româneşti, care cîntă atît MANUSCRISE ISLANDEZE clei cele 2.500 de manuscrise Islan­ cent un roman al cărei autoare este frecventelor antrenamente, mari­
— Si „bărbatul" vine de la cereau acelaşi lucru. Dai majorita­ de minunat multimilenara lui un­ deze, adunate în 25 de volume mari, scriitoarea Anne Philipe (solia de­ narii s-nu obişnuit atît de mult
şcoală ? B tea lăranilor suportă şi obligaţiile duire. După discuţii de ani de zile, re­ cuprinzînd principalele legende (Sa- functului actor Gerard Philipe) „In- cu aceste semnale, incit nu mai
— Da. Dar de unde ştilî ? Mă fată de stăpîn st cele faţă de stat cent, Tribunalul suprem din Copen­ gas) islandeze. tîlnirile de pe colină" (,,Les rendez- rcnclioncază la ele aşa cum tre­
cunoaşteţi ? M-a[i văzut la liceul în acelaşi timp. Prof. BENIAMIN BASA haga a hotărît să fie înapoiate Islan- Ca monumente ale perioadei (im­ vous de la colţi ne"). La fel ca si pri­ buie.
industrial ? purii a Evului Mediu si izvor de ne- ma sa creaţie, „Timpul unui sus­ Recent, a fost propus un inge­
Fata interlocutorului se roşeşte. n inlocuit pentru istoria Islandei şl, pin" („Le lemps dun soupir'1) în care nios sistem de alarmă, bazat pe (ap­
Tăcem si ne privim. parţial, a Norvegiei, aceste manus­ prezintă cititorilor viaţo solului său, tul că sunetul care se înlîlncsle
— N-as vrea să audă tăieâ-meu. B crise sînt deosebit de importante iris a nu a celebrului actor dc film şi cel mai rar intr-un submarin mi­
M-ar bale. încă nu m-a simţit, fu­ pentru dezvoltarea limbii islandeze de teatru, ci a omului care a reuşit
mează şi dumnealui. 1 $i, în general, un izvor de bază asu­ să-şi creeze un cămin fericit, să cu­ litar este vocea femeii. O voce de
— Ionifă, vezi că urmează Ba­ pra trecutului Scandinavici. După cel cerească un număr mare de prieteni femeie nu poale să nu-I Impresio­
ru — întrerupe discuţia colegul de-al doilea război mondial. Islanda, datorita concepţiei solo generoase neze pe marinari. Se va Imprima,
despre viaţă, romanul amintit dezvă­
care se despărţise de Danemarca, a
interlocutorului meu. cerut să i se înapoieze manuscrisele luie tot aspecte din viaţa intimă a deci. pe o bandă dc magnetofon,
— Ionită, Ionităl — îl admones­ adunale la sfîrs»iul sec. XVII si în­ scriitoarei, legato rfb data aceasta dc dc exemplu, textul: „Alarmă. A-
tez. ceputul 9ec. XVin în Islanda de că­ fiica el, un copil precoce, fată do
— De unde ştifi că-mi zice aşa ? tre savantul donez Arne Magnuscn care trebuie să fie mamă şi prietenă tenliuue ! Pupo submarinului e.sle
De fapt mă cheamă Ioan, dar toti şi dăruite Universităţii din Copenha­ în acelaşi timp, găurită", rostit de o voce plăcută
îmi spun lonîtă, Ioni ta. ROMA: TEM­ ga Prinţi-o hotărire a parlamentului Si, totodată, alarmantă. Dacă noul
Aici dialogul s-a întrerupt. A­ din Copenhaga (19601, manuscrisele COLABORAREA INTERNAŢIONALA sistem va da rezultate satisfăcă­
dolescentul Ioni ta coboară. 11 ur­ PLUL VESTALEI urmau să fie înapoiate stalului is- IN DOMENIUL LITERATURII toare, el va (i aplicat la ţoale sub­
măresc cu privirea. E un băiat Foto: P. EUGEN m landez. Fundaţia „Arne Magnusen", PENTRU COPII
măruntei, sprinten. îşi dă aere de de pe Ungă universitate, s-a împo­ marinele.
bărbat, ca „domnul Goe" al Iul K trivit însă acestei hotărîri, ridicind La Consfătuirea internalională de
Caragiale. Ştiu oare părinţii, pro­ problema în faţa justiţiei. Hotărîrea la Dobrzise (lingă Praga) in proble­
fesorii ce face lonilă în Lmpul recenta a Tribunalului suprem din mele literaturii si artei pentru copii
liber? La vîrsta lui. Ionitâ nu-si Copenhaga constituie o nouă dovadă care a avut loc anul trecut cu pri­
dă seama ce înseamnă să-ti afumi a spiritului de înţelegere reciprocă lejul celei de-a tO-a ani vei sări a re­
plămînil, nu ştie cit este de dău­ care domneşte între ţările scandina­ vistei „Zlatv Mai", s-a hotăiît, între
nător fumatul pentru sănătatea ve. altele, editarea unei culegeri dc po­
lui. $i nu numai pentru a lui... vestiri, „Copiii lumii", cu colabora­
„ÎNTÎLNIRILE DE PE COLINA" rea unor autori contemporani de li­
In editura Juillard a apărut re­ teratură pentru copii din 40 dc ţâri.
LAZÂR demeter
PE U R M E L E N A T U R A LIŞ T ILO R « P E U R M E LE N A T U R A LIŞ T ILO R o PE U R M E LE N A T U R A L IŞ T ILO R
In ultimii zece ani, del­ ce, cînd, pe neaşteptate, 1 se va încredinţa paza Delfinii au două piei su­ mantă. să dezvolte o pu­ Încă să-l egaleze. Un sis­ ceea ce era exclus. A­ rienţele timp de cinci ani, engleza, fireşte elementa­
finul este animalul despre a opărut un delfin, care a bancurilor de scrumbii, de prapuse. Prima înregis­ tere de 1.000 CP. Deo­ tem de pungi şi valve In­ tunci, Lilly a început să în regi st rînd toate strigă­ ră. Doi dintre elevii cei
care se vorbeşte cel mai susllnut-o deasupra apei şi macrouri si de moruni trează diferentele de pre­ camdată, nu se ştie cum terne emile semnale prin se intereseze de delfini, la tele emise de delfini. mai dota ti sint Elvar, un
„Intr-o zi, povesteşte fih
mult, animalul care uimeş­ a dus-o pînă la mal. pentru a le proteja împo­ siune si vlrtejurile inevi­ reuşeşte delfinul s-o facă. comprimarea rapidă a ac­ care raportul dintre greu­ ca doctorului, am supus mascul de 100 kg, si Tol-
te şi intrigă cel mai mult. In 1956, în timpul verii triva carnivorelor şi a le tabile ce se formează in Si aceasta nu este par­ rului prelevat din circui­ tatea creierului şi lungi­ pe delfinul noslru la nişte va, o femelă de 80 kg.
tul respirator: semnalele
In California şi Florida e­ australe, nişte copii se ju­ împinge la momentul dorit jurul unui corp care. se tea cei mal uimitoare. îna­ mea corpului se apropie teste. Electrozii erau în Cînd ii este foame, Elvar
xistă aşa-numitele circuri cau cu mingea pe plaja spre locurile de pescuit. deplasează cu mare viteză. inte de a sări, delfinul se sint dirijate de două mici cel mai mult de ora. La contact cu zona plăcerii ştie să spună : „Fish good.
marine — de pildă» circul Opononi, din Noua Zee- In secolul al XlX-lea, fai­ Cea de-a doua, compusă aşează sub apă pe axa organe în formă de corn. om, inăltimei de 100 cm li din creieml lui. Tata în­ Elvar likes fish!" („Peşte
„Seaguarium" din Miami, landă; un delfin a intrat moşii cow-boys din Far din tuburi pline cu un li­ dintre locul unde se află şi situate de fiecare parte a corespunde in greutate un bun. Lui Elvar îl place
care are 10.000 de anima­ şi el în joc. El a revenit chid special, reprezintă un obiect. Or, mediul de re­ foselor nazale. creier de 800 g / la delfin, registra reacţiile animalu­ peşle i“) Sînt convins că
lui pe măsură ce ele e-
le — unde sute dc mii de apoi in fiecare zi să se West îndeplineau aceleaşi adevărat circuit hidraulic: fracţie apă-aer este defor­ Cel mai cunoscut cerce­ lungimii corporale de 100 va reuşi să rostească clar
spectatori din lumea în­ joace cu copiii. Avea o funcţii la turmele de bo­ jocul continuu al deformă­ mat. Animalul trebuie, tător de la laboratoarele cm îi corespunde un cre­ veau loc. La un moment $1 oile propoziţii, că va
treagă vin să aplaude nu­ slăbiciune deosebită pen­ dat, tata mi-a spus: „3-2-3". reuşi să-şl exprime Intr-o
merele delfinilor. tru Jill Baker — o feti­ Era cifra derulării bandei zi gîndurile.
Cele cîteva zeci de spe­ ţă de 13 ani, care era foar­ magnetice. Atunci am au­ Oricît de necrezut ar
cii de delfini, împrăştiate te blinda şi drăgăstoasă zit o voce fonfănită. ciu­ părea, cursurile do engleză
dată, necunoscută,
care
prin toate mările si ocea­ cu el. Delfinul o lăsa să repeta: „3-2-3... 3-2-3... predate de dr. Lilly delfi­
nele. sînt cunoscute do i se urce In spinare. 3-2-3...". Era dellituil care nilor sînt finanţate de
foarte mult timp. Dar a­ După părerea specialiş­ imita vocea tatălui meu, N.A.S.A., organism ameri­
ceastă cunoaştere nu era tilor, delfinul este ani­ crezînd că sunetul „3-2-3" can însărcinat cu călăto­
decit de ordin anatomic şi malul cel mai apropiat de era in raport cu plăcerea riile în Cosmos. Dr. Lilly
zoologic. Niciodată nu a om, cu mult mai apropiat procurata de electrozi. arată că n-l învălo pe del­
fost încă studiat, ca a­ decit dinele. Intre delfin fini o limbă vorbita de oa­
cum, „lenomenul dellin" şi om există o afinitate vine". rii dermei elimină astfel deci, să se repeadă cu din Saint-Thomas (de pe ier de 700 g. Toti specialiştii confir­ meni înseamnă un exce­
în toată complexitatea sa. tulburătoare, ceva asemă­ Marina S.U.A. intenţio­ zonele de vîrtejuri. mare viteză afara din ba­ Insulele Virgine) este dr. Lilly a introdus elec­ mă cu delfinul din specia lent antrenament în vede­
„tursiops truncatus" este
Jn cartea sa „Airmen nător cu nostalgia unei nează să domesticească Pornind de la acest sis­ zin, să-şi schimbe axa in­ Lilly, care ii învaţă pe del­ trozi în creierul unui ce- rea unei eventuale întîl-
against the sea" („Avia­ mari dragoste pierdute în delfini penlru a-î utiliza la tem ingenios, savanţii pro­ tr-o fracţiune de secundă finii săi limba engleză. A­ taceu şi a transmis pulsa­ capabil să Imite vocea u­ niri cu fiinţe din Cosmos
mană, fireşte într-un regis­
torii faţă în fată cu ma­ negura vremurilor. paz.a coastelor, suprave­ pun acum ca navele să fie infimă, în care coada sa cest neuropsiholog, In ţii dureroase. De fiecare tru acustic diferit. Am a­ capabile să gîndeoscă
rea"), dr. George Llano Medicul american dr. gherea balizelor, remorca- prevăzute cu o îmbrăcă­ se află incă în apă. A­ vîrstă de 49 de ani, a e- dată, animalul scotea un dus, de altfel, de la Seo- La întrebarea pe care
vorbeşte despre un delfin John C. Lilly, care stu­ rea scafandrilor autonomi minte de cauciuc, imitînd ceasta presupune că ochii juns să se intereseze de Şuierat de durere. La un quarium din Miami înre­ i-a pus-o un reporter : .,$i
care a încercat să salve­ diază de vreo 12 ani cre­ etc. O serie de cercetători pielea dublă a cetaceelor. animalului sînt înzestraţi cetacee întîmplător. El stu­ moment dat. pacientul a gistrarea unul duet cîntat ce se va întirnpla în dua
ze patru aviatori ameri­ ierul cetaceelor, este con­ lucrează în laboratoarele Se speră că în felul a­ cu un mecanism de adap­ dia organizarea creierului început să simuleze dure­ în limba engleză de vede- cînd delfinii vor şti să se
cani doborîti de japonezi vins că delfinul din spe­ din Saint-Thomas de pe cesta se va obţine un spor tare neuro-muscular ca­ uman, încercînd să locali­ rea înainte de stabilirea tele-delfinî Corkv şi Sparte­ exprime?", savantul ame­
deasupra Oceanului Paci­ cia „tursiops truncatus" insulele Virgine (Antile) de viteză de 40-60 la su­ pabil să corecteze Instan­ zeze zonele care comandă circuitului electric. le. rican a răspuns :
fic, împingînd barca lor („nas cîrn") este pe punc­ si din Saint Diego (Cali­ tă. taneu deformarea. Cum bucuria şi plăcerea. El ex­ In cursul unei alte serii „Delfinii vor evolua poa­
pneumatică spre o Insula. tul să se lase domesticit fornia) straduindu-se io O altă problemă se re- este acest mecanism? — plorase întîi creierul mai­ de experienţe, electrozii Multe animale sînt în te atît de mult (prin in­
Din păcate, insula era o- de om. rîndul lor să elucideze di­ lerâ la propulsia in afora se întreabă cercetătorii. muţelor, înfigîndu-le elec­ au fost amplasaţi in zona stare de aceasta, de pildă struire, totul este posibil),
cupală de inamic, şi ame­ „S-ar zice că acest ani­ ferite mistere ale cetaceo- apei. In circurile marine, Cercetătorii se intere­ trozi în cranii si a consta­ plăcerii. La fiecare pulsa­ papagalii. Oare în cazul îneît vor deveni conşlienli
ricanii au avut mult de lor. deliinii trebuie să sară a- sează, de asemenea, de tat că atingerea unei a­ ţie, delfinul manifesta o delfinilor are loc acelaşi de drepturile lor, vor irasa
furcă pină cînd au con­ mal arde de nerăbdare să Cum reusesc. de pildă, Inră din bazinul în care „sonarul" cu care este numite părţi a creierului bucurie tot mai mare; fenomen de mimetism? frontiere prin oceane, o-
lege din nou cu noi ve­
vins animalul să renunţe chea prietenie, care l-a a- aceste animale să se mis- se află pentru a reteza cu prevăzut delfinul. Cum provoca reacţii violente. cînd curentul era între­ Nu, răspunde dr. Lilly. bligîndu-i pe oameni să le
la bunele sale intenlii. In te cu atita rapiditate? Ob­ dinţii o ţigară pe care dre­ percepţia vizuală în apă El şi-a pus întrebarea care rupt, el cerea, prin diferi­ Cetaceele sînt în stare nu
1943, soţia unui avocat, fcctat atît de mult... Do­ numai să repete cuvintele, respecte, vor pretinde să
mesticirea delfinului va servaţiile controlate au sorul o line in gură la o este foarte mică, cetaceul este partea din creier care te strigăte, restabilirea dar să le şi înţeleagă, spre
care se scălda în latgul inălţime de 7 m (cit două îşi completează vederea comandă celelalte reacţii, fie primiţi în O.N.U., pe
deveni o realitate înainte dovedii că delfinii pot a­ lui. deosebire de papagali. Ara
unei plaje din Florida, a de sfîrşitul secolului nos­ tinge viteza de 35 noduri etaje). Un animal cîntă- printr-un sistem ultrasonic Pentru a răspunde ia a­ scurt, vor deveni oameni
fost surprinsă de un vir- tru. Delfinul va deveni (65 kra/h). Se pare că s-a rind 250 kg. trebuie, pen­ pe care nici o maşină con­ ceastă întrebare ar fi tre­ Dr. Lilly, ajutat de fiica începui, de altfel, să-i în­ ca dv. şi ca mine, cu ca­
tei si era gata să se îne­ cow-boy-ul oceanelor. Lui găsit o primă explicaţie. tru a reuşi această perfor­ struită de om nu a reuşit buit să lucreze pe oameni, sa, şi-a continuat expe­ văţ pe delfinii meî limba lităţile sl defectele