Page 90 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 90
PAGINA A 3 A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3757
CIN Invenţii româneşti brevetate în străinătate Premiere cUnematografice
Oficiul de stat pentru invenţii rentabilităţii industriei clorului.
a acordat Inginerului Ion Tlberlu Inginerul Rodeanu a dovedit că
Rodeanu de la uzina chimică din este posibilă mărirea densităţii de Produclle a studiourilor iugoslave, „Noroc, Kekecl" este un film
curent pînâ la 25.000 şi
Turda, în ultimul an. cinci brevete
chiar
flCTIVITATEft de Invenţii, care reprezintă cîte- 30.000 amperi pe metru pătrat, interpretat de copii, destinat atit micilor cil şi marilor spectatori. în
treaga ţesătură a filmului vorbeşte despre prietenie şi curaj, despre un
va realizări tehnico-ştiintiiice deo
fără o simultană creştere a tensi
înalt spirit de sacrificiu. Protagoniştii — Irel copii dintr-un îndepăr
sebite. Talentatul Inventator este
Invenţiile inginerului român sc
autorul unor aparate şi agregate dc Unii de descompunere. tat sat de munte — dau dovadă de un curaj care ajunge pînă la sacri
electroliză intensivă a cloruril de brevetează in prezent in nume ficiu pentru a-şi regăsi prietenul — o fetită lipsită de lumina ochilor.
sodiu cu catod de mercur, precum roase ţări, între care Anglia, R. F, Alături de cei trei micul), vom reîntilni în film pe Interpreţii Beri
si â unor procedee tehnologice noi. a Germaniei, Franla, Italia şi Bel Solar şi. Slana Sever, cunoscuţi publicului nostru din producţiile iugo
a căror aplicare, după aprecierea gia. slave „Nu plînge Peter" şl „H-8".
ORGANIZAŢIILOR specialiştilor, va asigura sporirea (Agerpres)
0 nouă metodă de depistare
a cancerului gastric
U. T. C. şeful secţiei de medicină internă de biopsia mucoasei, preconizată do me
BRAŞOV — Dr.
Dumîtrlu Vaslle,
Îmbinarea examenului cilologlc cu
la spitalul nr. 2 Braşov, a conceput
o nouă metodă de depistare a can dicul braşovehn, măreşte considera
bil procentul diagnosticului pozitiv
cerului gastric în faza sa incipien in faza precoce, clnd eradicarea tu
tă, care de obicei scăpa investigaţiei morii este posibilă fără urmări. Pro
clasice. Metoda, bazată pe examenul cedeul este lipsit dc pericol şi bine
cltologic al stomacului, constă In suportat dc bolnavi, scutindu-i a-
colorarea prin metode speciale a ce tuncl cînd sînt doar suspecţi de a Distins cu trei mari premii î Premiul O.C.I.C., Premiul San Georgio
lulelor detaşate de pc mucoasa sto 11 bolnavi de cancer de o Interven şi Premiul Cile de Venise, filmul „Barbă Roşie" este o frescă soclal-
istorică a Japoniei din prima jumătate a secolului al XlX-lea. Deşi tra
macului şl recoltate prin spălălură ţie chirurgicală inutilă.
gastrică cu ajutorul unei sonde spe tează o pagină din istoria veacului Irecut, mesajul filmului se referă
Un nou comitet ciale. (Agerpres) la contemporaneitate, la realitatea actuală a Japoniei, după cum însuşi
regizorul remorcă. „Barbă Roşie", producţie a studiourilor japoneze,
este un film-fluviu de largă respiraţie, ce prezintă tragedia mal multor
destine omeneşti, victime alo unei realităţi sociale necruţătoare.
comunal U .T .C . P E S C U R T line rolul principal în acest fi-lra, i-a fost acordat Premiul pentru cea
La Bienala de la Venelia (1905), actorului Toshiro MUune, care de-
mal bună interpretare masculină.
£ Azi, Comitetul orăşenesc De la Uzina de reparat utilaj minier
va al U.T.C. organizează la Cir-
La Ghelar a avut loc conferinţa din Petroşani au absolvit In aces
comunală U.T.C. care a ales comite jîfi mai multe acţiuni sportive. te zile cursul de calificare. Dinlre
tul comunal. Dimineaţa, tinerii din localitate aceştia 9 s-au calificat in meseria
Proiectul planului de activitate al şl cei din satele de pe raza co
comitetului, dezbătut cu acest munei, se vor întrece la săniuţe de frezor, 39 In cea de strungar,
prilej, cuprinde acţiuni interesante şi schi iar In sala căminului cul 9 au primit carnete de lăcătuşi,
de viitor atit pe linia îmbunătăţirii tural, la tenis de masă. După-a- iar 16 au îmbrăţişat profesia fru Simerm-după Rezerve pentru dezvoltarea
muncii tinerilor în producţie, reali miază, el se vor întîlni cu pre
zarea unor acţiuni de interes obştesc şedintele comitetului executiv al moasă de macaragiu. Cele mal
în comună cît şi a unor acţiuni co bune rezultate, în practică şl In
lective pentru cunoaşterea frumuse sfatului popular comunal care le timpul şcolarizării, le-au obţinut tuturor sectoarelor
ţilor şi bogăţiilor regiunii. va vorbi despre semnificaţia ale
Una din holărîrilc conferinţei a şi gerilor de la 5 martie ac. muncMorii-cursanli Ioan Vaslu, W § d e « m ii
prins vlatfl. Lo Liceul din Ghelar a Ioan Jugrin, Gheorghc Armean şl
avut loc o întllnire a uteclştilor
O Un număr de 73munoltori dc alţii. (1. BERTOTI — tehnolog). (Urmare din pag. I) lenliei ce s-a acordat punerii în va*
cu tov, dr. Ing. llca Ioan, care le-a
loare a iniţiativei şl experienţei coo
vorbit despre perspectivele de dez
O relea argintie do linii ferale, Tot la Simeria, cu 5 ani în urmă, peratorilor.
N O T E . N O T E scurt. Spunînd acest lucru, coopera
voltare a siderurgiei hunedorene şi peslc care plutesc zi şi noapte lu a luat slorlul producţiei o întreprin Aprecieri pozitive în ce priveşte
Ulizarea maşinilor de calcul. mini colorate, în alternări de scînle- dere nouă, caro prelucrează cu uti torii s-au referit la neajunsurile din organizarea muncii s-a făcut şl în
ieri, cupole de hale — aşa apare că
laje moderne piatra de marmură. Ea
Prol. IOAN VLAD lătorilor panorama Simeriei, impor expediază anual 800.000 mp. de mar anul trecut cînd perioada de recol cadrul adunării generale a coopera
torilor din Buccrdea. Rezultatele bune
tant nod de cale ferată al ţării. Aici mură albă, roşie, neagră şi traverttn, tare a griului s-a prelungit prea obţinute în anul 1966 au constituit
este artera de legătură directă spre precum şl 24.000 tone de mozaic gra mult, ceea ce a dus şi la unele pier un prilej de bucurie dar oamenii
Cine su p orîr p a g u b e le ? cel mai mare bazin carbonifer al ţâ nulat, solicitate atît în ţară cît şi deri nejustlflcale. cooperatorilor şi-au îndreptat totodată atenţia spre
peste hotare. O fabrică de industria
rii — Valea Jiului şi marile centre
Despre activitatea
siderurgice Hune lizare a laptelui, din Cîlnic a vorbit cu multă pasiune ce trebuie făcut pentru ca fiecare sec
Cooperatorii din Ba- constatat că 90 tone de peste 10.000 kg. lin o fabrică de pline tor să se dezvolte pe măsura ce
Echipa de teatru llz, oraşul regional Hu de nutret murat nu pot şi coceni. doara şi Călan. In «, şi un complex al în cadrul adunării generale şl to rinţelor şi posibilităţilor existento
nedoara, au depus e- fi folosite deoareca la fată cum este diminu Siraeria se întreta cooperaţiei meşte varăşul Vasile Bărbuş, preşedintele aici. In anul 1965, de pildă, viile coo
fortuit susţinute pentru însllozare nu s-eu res ată valoarea eforturilor ie, se formează şi şugăreşti. o unita cooperativei. perativei au fost calamitate de grin
a obţine rezultate cit pectat întocmai reguli depuse.de cooperatori pornesc, în fiecare File de monografie te pentru conser — Atenlio noastră este Îndreptată dină. Cu acest prilej s-a degradat
a uteciştilor mai bune în toate sec le indicate. timp de un an pentru varea fructelor, o in primul rind spre acele ramuri de o mare parle din materialul produc
toarele de- activitate. Tot la unitatea amin însăminlarea, îngrijirea 24 ore, cîleva sule ■ bază de aprovizio producţie care dau cele mal bune tiv. De aceea s-a pus problema re
Intre altele, pentru bu tită, o cantitate de 2.000 şl recoltarea unor cul de trenuri de mar nare cu maşini şl rezultate in condiţiile noastre de cli facerii în mod treptat a viilor pe
na hrănire a animale kg. ceapă şi-a pierdut turi. Asemenea aspecte fă şi călători. îngrăşăminte chi mă şi sol. Printre aceste ramuri, un rod, propunîndu-se în acest sens să
In Sebeş, comunele Răhău şi O lor a fost Insllozată şi orice proprietate de În negative generează gre Simeria este unul dinlre cele mai mice a unităţilor agricole socialiste rol de seamă ii are zootehnia, care se acorde mai multă atenţie tăierilor
haba, Iubitorii de teatru au aplau o cantitate însemnată trebuinţare din cauza utăţi asupra întregii ac vechi cenlre feroviare. Temeliile sa şi o staţiune experimentală de cer se bucură de o marc preţuire din corecte, stropirii la timp şi aplică
dat cu căldură o formaţie teatrală de nutrelurl. Acum, în depozitării ei în condi tivităţii cconomico-fl- le s-au pus cu 100 de ani în urmă, cetări forestiere, înfiinţalâ în cadrul partea cooperatorilor. Rezultatele rii dc îngrăşăminte chimice.
perioada de stabulatie ţii necorespunzâtoare. nancioro o cooperati cînd s-au construit liniile ferate A-
formală din utecişlt care au prezen cunoscutului parc dendrologic, care bune din anul Irecut au lăcut posibil
se slmlea nevoia intro La cele arătate se mai vei, fapt pentru care se rad—Alba Iulia şi Simerio—Petro asigură aclimatizarea şi înmulţirea In cadrul acestor adunări s-a pus
tat piesa „Piatra din casă" de V. ducerii silozului în ra pot adăuga şi pierderi cere ca pagubele adu şani. Au apărut apoi cele dinţii clă arborilor valoroşi şi a speciilor exo ca veniturile băneşti să se ridice la problema ca sarcinile care stau în
Alecsandri.^ ţia vacilor, pentru sti le c e c e înregistrează se avutului obştesc să diri: gara. depoul de locomotive, a tice, completează profilul noii Si peste 1.700 000 lei. Iar aportul sec continuare pe agenda zilnică de lu
Este vorba de echipa de teatru a mularea producţiei de pe seatfia netransportă- fie suportate de cel ce telierul şi magazia gării. meni. Comuna de altădată a devenit torului zootehnic să fie de aproape cru să fie rezolvate cu competentă-
căminului ‘ cultural din Pianul de lapte. Dar. spre sur rii'de 'pe cîihp, pînfi a* se fac vinovaţi do e Astăzi, centrul feroviar din inima oraş. Blocuri noi, tolalizînd sute de 50 la sută. şi promptitudine, pentru ca o dată cu
xistenta unor nslfel de
Sus, raionul Sebeş, formată din ute- prinderea tuturor, s-a cum, a unei cantităll neajunsuri. Transilvaniei se află înveşmînlat cu apartamente, un frumos cartier de Preşedintele cooperativei şi al!i venirea primăverii să se poată por
haina înnoirilor socialiste. Realizări
locuinţe individuale cuprin/.înd sute
ciştl, în majoritate membri al co le înfăptuite au Iransformat Sime de clădiri, străzi asfaltate, şcoli, ma vorbitori au arătat în cadrul adună ni în cîmp cu toate forlele în vede
mitetului comunal U.T.C., care a fost Dai un ban, dar... stai degeaba ria dinlr-o localitate modestă intr-un gazine moderne înfrumuseţează me rii că aceste rezultate se daloresc a- rea sporirii recoltelor.
clasată pe locul I, la faza raională a important centru feroviar în care reu aspectul urbanistic al localităţii.
Cum va arăta Simeria peste cîţiva
concursului de teatru. trăiesc aproape 10 000 de locuitori. ani? Un răspuns la această întrebare
Dacă vreţi să asistaţi la un program Şl dans a urmat, dar numai cu Staţia şi triajul C.F R. au fost mo
îl găsim în schiţa de sistematizare a
EMIL PITARCA de film puţin obişnuit, veniţi la noi, patru persoane. Spectatorii au orl- dernizate şi sistematizate. S-au dez oraşului, care prevede, intre altele,
în satul Ponor, din raionul Haţeg — vlt nedumeriţi, au aşteptai, au voci voltat şi modernizat totodală unită
instructor raional U.T.C. ţile induslriale destinate transportu să (ie construite alto 2.000 de apar Galeni\e_ (te artă Sibiu
sc spune înlr-o scrisoare semnată de ferai, au solicitat să continue fil tamente, precum şi o casă do cultu
rilor feroviare şi au apărut ramuri
un grup de cetăţeni din sat. Şi pen mul — seria a ll-a — pentru care se ră, spital, un nou liceu, poşlă cu cen
tru a ne edifica despre ce program plătise de fapt biletul. Inlr-un tîrziu, noi de producţie. Atelierele de ma trală telefonică automată şi altele
terial rulant şi-au dublat capacita
„inedit" e vorba, semnatarii scriso după ce „dansul luă sfîrşlt", la ce tea, in urma construirii a două mari A n g a j e a i o :
rii ne dau unul din multele exemple: rerea spectatorilor de o continua A. 7AHARIE
hale, unei cazangerii şi unei turnă VÎNZÂTOR-GESTIONAR
Spectacolul de film din 8 Ianuarie filmul, operatoarea Adina Cismaş a torii moderne. Acestea au fost do corespondentul Agerpres în regiunea
Program bogat a c., a fost anunţai în două serii. Du răspuns: tate, între altele, cu un cuptor elec Hunedoara
pă prima serie, lumina s-a aprins, in — Acum mi-e somn, venili miinc tric pentru încălzirea bandajelor, cu pentru unitatea G aferiilor de artâ ale Fondului plastic ce va lua
sală au intrat trei instrumentişti, a- pentru seria a ll-a defccloscop ullrasunet pentru osii. flinţâ în Deva.
...Cum vor fi trecute în programul cu instalaţii de sudură automată şi
nunlind :
la „Joia tineretului" de activităţi al căminului cultural a alle utilaje perfecţionate. La Sîme-
— In continuare, dans. ceste manifestări? Poate „acţiuni cu rla se execută azi reparaţii dc. va Perfecţionări Inform aţii prin G aleriile de artâ ale Fondului plastic din Sibiu,
— ?ll! filmul",.. goane, locomotive şi afle Utilaje] strada Bâli nr. 10, telefon 13256.
tehnologice
Constructorii veniţi pe şantierele fn scopul îmbunătâllrli calităţii
Hunedoarei, au participat * - la o
„Joie a tineretului" cu program bo otelurilor sllicioose, necesare In
gat şi instructiv dustriei electrotehnice, specialiştii
După demonstraţia şi concursul Combinatului siderurgic Hunedoa
sportiv ce a avut loc cu acest prilej ra. au stabilit şi aplicat o nouă întreprinderea regională
a fost vizionat în colectiv filmul tehnologic de lucru. Potrivit aces
teia, otelul lichid se toarnă In lln-
românesc „Răscoala".
gotierc sub presiune. Rezultatele
La clubul „Siderurgistul" a avut
sînt satisfăcătoare. La şarjele tur de electricitate Hunedoara-Deva
apoi loc înlîlnîrea tinerilor partici nate după acest procedeu, s-au re
panţi cu cîţiva din realizatorii fil dus aproape în întregime pierde
mului: actorul Ilarion Ciobanu, re rile de otel şi a crescut cu circa an g ajează de urgenţă :
2 la sută cantitatea de metal bun,
gizorul Paul Constantinescu şi ope
obţinut din aceeaşi materie primă.
ratorul Sergiu Huzum. Ei au rela - şef serviciu aprovizionare pentru Şantierul de construcţii
Colectivul secţiei de cercetări montaj Deva ;
tat tinerilor participanţi la înlîlnire siderurgice din cadrul combinatu
aspecle din munca ce o desfăşoară lui hunedorean sc preocupă, de a - 3 contabili I din care 2 pentru contabilitate sediu şi al 3-!ea
şi preocupările lor actuale. semenea, de perfecţionarea tehno pentru S.C .M . D eva;
logiei folosirii oxigenului ca sti
mulator al procesului de fabrica . - J 3, m"9"iin#,i din care 2 Pen‘ru Deva ţi al 3-lea pentru
IOAN ADAM S.C .M ., lot IV Petroşani.
ţie în cuptoarele Martin de mare
sccrctor al Comitetului capacitate, Introdusă mai de mult Inform aţii suplim entare se primesc în fiecare zi de la sediul
orăşenesc U.T.C. Hunedoara Sn combinat, şi care poale duce Ia întreprinderii, serviciul personal-învăţăm înt din strada G eo ra*
o sporire şi mai accentuată a pro tnescu nr. 35-37. s
ductivităţii agregatelor siderurgice.
30 plan işl asumă riscul („Muncito Ploieşti, 18.03 fn jurul globului-
resc"); ALBA IULIA: Ucigaşii dc
18.40 Ritmurile cincinalului. Reali
O pană? Nu. Dar ca să nu femei („23 August"); Nu sînt co zarea ritmică q planului de Inves
IANUARIE 1987 tiţii, 19,30 Melodia zilei: „Dragos
mal patineze, ii trebuie neapă paci pe stradă („Victoria"); ZLAT-
rat lanţuri la roţi... NA: Criminalul în vacantă; SEBEŞ: te" de George Grlgoriu; 20.30
Boccaccio 70 („Progresul"); Bocce Teatru radiofonic. Premiera „Re-
luţa („Sebeşul"), APOLDUL DE leta Macropolos" de Karet Capek,
C in e m a SUS: A fost odată un moş şl o 22,45 Album de piese corale cla
Toto: V. ONOIU
babă; BRAD: Urme in ocean; HA
ŢEG: In Nord spre Alaska; IL1A: sice.
Dillgenţa. PROGRAMUL II: 7,45 Muzică din
DEVA: Noroc, Kckcc ! (cinema
tograful „Patria0); Satul plutitor opereta „N-q fost nuntă mai fru
(„Arta"); SIMERIA: Căsătorie de moasă" de Nlcolae Klrculescuj 8,30
formă; HUNEDOARA: Laguna do i a d i o „Dragă mi-e Oltenia" — melodii
nalul de searăi 19,30 Dialog la dis rinţelor („Flacăra"), Cel 7 din Te- x populare, 10,05 Mioriţa. Ţipuritu-
29 Pann; Melodia zilei: „Dragoste* de Televiziune tantă (Emisiunea 1). Participă re fiecare zi, sărbătoare; GHELAR: PROGRAMUL I: 6.15 Actualita rile oşeneşti, 11.20 Matineu de o
ba („Siderurgislul"); CALAN: In
peră: pagini din
„Andrea ChC>-
15,15 Cîntăretl
giunile Argeş şi Suceava. Trans
George Giigorlu»
români de operă pe scenele lumii:
PETROŞANI: Warlok
Răscoala;
IANUARIE 1967 Tralan Grozăvescu, 15,30 Noi înre 8,30 Ora exactă. Cura va li vre misiune din Bucureşti şi Iaşi. Pre („7 Noiembrie"); Povestea prosti tea agrară; 7,30 „Către tine alear nier" de Giordano,- 14,30 Călăto
regiunile
rie muzicală prin
pa
zintă George Carabin, Mihai Fio*
gă dorul meu" — muzică uşoară,-
mea. astăzi?; 8,32 Intîlnirea de rea şt Ioan Besoiu. In încheiere, ei mele („Republica"); LUPENI : trlel, 15.30 Vreau să şliu: — Su
gistrări de muzică populară reali duminică: Emisiune pentru femei. telejurnalul de noapte. De la 7 la 12 („Muncitoresc"); 8,25 Moment poetic, Interpretat plimentul lunar „Ochiul magic":
de Luminiţo lacobescu; 9,30 Sfa
zate în studiourile noastre» 17,00 Din cuprinşi Gimnastică. Copiii să Fantomas sc dezlănţuie („Cultu tul medicului: îngrijirea tenului; „Centrale atomo-eleclrice", „Ui
facă sport? Modă. Moment muzi mitoarea familie a diamantului",
Ario Ofeliei din opera „Hamlel" ral"); GURABARZA: Angelica, 10.30 Rozo vinturilor; 11,30 „As
cal. Să fim frumoase. Reţeta zilei. Timpul proba 16,30 „Simfonia eliberării- de Dia
de Ambroise Thomos; 18,05 Cin- marchiza „îngerilor" ; PETRILA : cult glasul inimii" — muzică u mandi Gheciu, 17,40 Actualitatea
Răspuns lo scrisori; 9,15 Emisiune Soţie fidelă; LONEA: Dansul e
lece populare interpretate de pentru copii şi tineretul şcolar: tern („Minerul"); VULCAN: Lu şoară, 12,30 Corul Rariioteleviziu- teatrală; 19,05 Noi înregistrări de
nii dirijat de Aurel Grigoraş, pre
PROGRAMUL I: 6.10 Concert de Constanta Cimpeanu,* 18,20 ^eatru „Harap Alb" — prelucrare de C. PENTRU 24 ORE mina verde; CRIV1DIA: Tutunul zintă piese in primă audiţie; 13,30 muzică românească; 19.30 Noapte
dimineaţă; 8,00 Clubul voioşiei; 0.30 scurt: „Maşina de calculat". Co Vasllescu după basmul Iui Ion Vreme schimbătoare, cu cerul (seriile I şi 11), URICANI: Semna Intilnire cu melodia populară şi bună, copii : „Fintina celor şapte
Transmitem pentru sate, 11,03 Ra medie de Paul Everac, 20,15 In- Creangă; 11,00 Emisiunea pentru mal mult noros. Izolat în regiunea le deasupra oraşului; ANINOA- interpretul preferat, 16,15 Forma înţelepţi"; 21.45 Antologia discu
dio atlas; 11 .<15 Cintă Lizeta Chir- sate; 12,45 Concert simfonic ; de munte, va ninge. Vînl slab SA: Tom Jones; BÂRBAt ENI : ţiile muzicale conduse de Enrico lui. Compozitori interpretînd la
culescu şi Tony Dallara; 12,00 De tîlnire cu melodia populară şi in 13,55 Campionatul european de pînă la moderat din sectorul ves- Dincolo de barieră; PAROŞENI: Fandolti şl Claude Boliing; pian lucrări proprii: Enescu, Stra*
toate pentru toii; 13,13 Estrada terpretul preferat; 22,25 Canţone patinaj viteză. Transmisiune de lic. Temperatura staţionară; ziua Procesul de la Niirnberg, (seriile 16.30 O poveste pentru voi, copii: vlnscki, Bartok, Prokofiev , 22,30
duminicală: Moment folcloric; Au te interpretate de Valentin 7eo- la Lahti (Finlanda); 17,15 Campio va fi cuprinsă intre — 2 şi + 3 1 şi II), L1VEZENI: Un carlol, doi „Fluieraşul"; 16,40 Un rapsod popu Moment poetic — Versuri do
tograf muzical: Lucky Marinescu. natul european de patinaj viteză; grade, iar noaptea între — 2 şl cartofi; ORĂŞTIE: 5.000.000 de lar: fluieraşul Petricâ Popescu din LaszlotU Aladar, 23,52 Un inter
Din cînlecele culese de Anton dorlan şl Gluseppe dl Stefano. 18,00 Magazin 111; 19,15 Telejur — 6 grade. martori; („Flacăra"), CUG1R: Co- comuna Tega — Cislău, regiunea pret şi o melodie.
I