Page 92 - Drumul_socialismului_1967_01

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA I
VIZITA MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL

ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA FEDERALA A GERMANIEI

Ministrul afacerilor externe, Corne- nia în RFC. şi colaboratorii săi. securităţii şî păcii în Europa si în
liu Mănescu, a părăsit luni diminea­ Vicecancelarul W. Brandt a salu­ întreaga lume".
ţa, Capitala plocînd in Republica Fe­ tat pe ministrul dc externe român şi In cursul după-araiezii, la Ministe­
derală a Germaniei, unde va face o i-a urat bun sosit. In această vizită, rul Afacerilor Externe au început con­
vizită oficială la Invitaţia ministrului a spus el, văd o valoroasă confirmare vorbirile oficiale între ministrul de
afacerilor externe al acestei ţări, Wil- a faptului că raporturile dintre cele externe român şi ministrul de exter­
ly Brandt. ‘ ^ două state ale noastre se îmbunătă­ ne vest-german.
ţesc continuu. In continuare W. Seara, la Hotel Godesburg. din lo­
★ Brandt a exprimat satisfacţia in legă­ calitatea balneară Bad-Godesberg, a­
BONN 30 Trimişii speciali Ager- tură cu convorbirile care vor avea flată în apropierea Bonnului, Willy
pres, N. Ionescu şi P. Stăncescu ioc subliniind că acestea servesc in­ Brandt a oferit un dineu in cinstea
transmit: Luni la amiază, a sosit la tereselor ambelor părţi, slujesc toto­ oaspetelui român şi a persoanelor ca-
ANUL *IX. NR. 3758 MARTI 31 IANUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI Bonn ministrul afacerilor externe al dată destinderii si asigurării păcii în re-1 însoţesc
Republicii Socialiste România, Corne- lume. Au participat : prof. Karl Schiller,
llu Mănescu. Pe aeroportul Koln- Răspunzînd, ministrul afacerilor ex­ ministrul economiei, Kurt Schmuckor,
Bonn, erau arborate drapelele de stat terne al Republicii Socialiste Româ­ ministru pentru bunurile statului, von
ale celor două târî. Oaspetele român nia a exprimat mulţumiri pentru cu­ I-fase, secretar de stal. Erich Mende,
vintele cordiale cu care a fost intim-
şi persoanele care îl însoţesc au fost
preşedintele Partidului liber-democrot,
C O M U N I C A T Intîmpînati de Willy Brandt. vicecan­ pinat. i şi Hain/ Kuhn. ministru preşedinte
EI a subliniat politica guvernului
celar Şi ministru al afacerilor exter­
al landului Renania de Nord-Westfn-
român de dezvoltare a relaţiilor în­
ne al Republicii Federale a Germa­
lia, reprezentând oi grupurilor parla­
niei. de dr. Ruoto, director, si de aili
rinduirea lor socială.
înalţi funcţionari din Ministerul A­ tre toate statele fără deosebire de o- mentare U.C D.-U.C.S,, P.S D. şi P.L D ,
reprezentanţi de seamă ai cercurilor
facerilor Externe. Au fost de fotă E- Aşteptăm convorbirile noastre, a economice, ziarişti. Au participat Mir-
rich Stratling. şeful misiunii comer­ spus ministrul român, cu interes si cu cca Năstase, şeful reprezentanţei co­
ciale a Republicii Federale a Germa­
cu privire la îndeplinirea planului de stat niei la Bucureşti, precum şi nume­ căi şi mijloace pentru intensificarea merciale române in Republica Fede­
încrederea că vom reuşi să găsim noi
rală a Germanici şi colaboratorii săi.
roşi ziarişti.
In timpul dineului cei doi miniştri
relaţiilor reciproc avantajoase dintre
Au fost de asemenea, prezenţi Mir- Republica Socialistă România si Re­ ou rostit toasturi.
cea Năstase. şeful reprezentantei co­ publica Federală a Germaniei, in in­
de dezvoltare a economiei naţionale merciale a Republicii Socialiste Româ­ teresul celor două state, în interesul (AgerpTes)
a Republicii Socialiste România pe anul 1966 RECUPERAREA — ÎNVELIŞ
In cursul anului 1966 — primul an al actualului plan cincinal — s-au Deşi planul pe 1966 a fost realizat şi depăşit, totuşi, mai sînt unele
obţinut succese importante în dezvoltarea economiei naţionale. Planul întreprinderi care nu şi-au îndeplinit sarcinile de plan. De asemenea, pla­ RUG INIT A L R EALIZĂR ILO R
producţiei globale şi al productivităţii muncii în industrie a fost îndepli­ nul nu a fost realizat la unele produse ca urmare, in principal, a întîrzie-
nit şi depăşit de toate ministerele şi organizaţiile economice; producţia rilor in punerea in funcţiune a unor capacităţi de producţie, unor defici-
agricolă a înregistrai cel mai mare volum de pînă acum; s-au întărit fi­ 1 enţe in aprovizionarea tehnico-materialâ a întreprinderilor, în.cooperarea Primele 24 de zile sectoare am indicat
nanţele ţârii, au fost obţinute noî realizări în ridicarea bunăstării popu­ dintre întreprinderi, în organizarea şi realizarea ritmică a producţiei. Tot­ ale lunii ianuarie a.c. chiar să nu realizeze preparatle, în proce­ nifestă unele defici­
sul
prelucrare.
de
laţiei odată, au existat situaţii cînd la capacităţi noi puse în funcţiune nu s-au au fost încheiate de planul la minereul ente specifice, tot o­
Principalii indicatori care caracterizează dezvoltarea economiei na­ realizat unii parametri lehnici-economici proiectaţi. către colectivul în­ brut extras, să pună După date estimative, biective. La putui
ţionale se prezintă astfel : In anul 1966 a intrat în funcţiune r«li număr de peste 300 capacităţi şi pe primele 24 de zile Elena, muncitorii aş­
obiective industriale. Printre obiectivele noi intrate în producjţie sîn t; treprinderii miniere mai mult accent pe din anul curent ne-am teaptă pînă să intre
Centrala hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeş, Centrala Barza cu rezultate ne* planul la metal. Să realizat prevederile. în mină cîte 45 de
1966 faţă de 1965 cu turbine de gaze Bucureşti-Sud, ultimele 3 hidrocentrale în aval de Bî- satisfăcătoare. La mi­ nu fiu Înţeles greşit. Dacă nu se răraînea
în procente caz, grupuri de 100-200 MW la termocentralele Luduş şi Fîntînele. Pu­ nereu brut extras, co­ Dorinţa noastră este sub plan la minereu minute. Aceasta pen­
deser­
tru că putui
terea instalată pusă în funcţiune in anul 1966 totalizează peste 1200 MW, lectivul întreprinderii ca dintr-o tonă de mi­ brut, puteam obţine veşte mai inlîi alte
Produsul social • • • • « l a t a t i i i i a i » * 108,9 faţă de 800 MW media anuală prevăzută în actualul cincinal. a rămas restanţă cu o nereu să extragem cu circa 1 la sută mai orizonturi. Intr-un fel
Venitul n aţion al.......................... . a ^ 107,9 In anul 1966 au început să producă laminorul de tablă groasă de la Însemnată cantitate. metal tot mai mult, mult metal. In ultima * este justificat, dar cu
Producţia globală industrială . e < < f . r . , , . 111,7 Combinatul siderurgic din Galaţi (parţial); cel de-al doilea furnal de De subliniat este însă decadă am început să
ce sintem noi vino­
Producţia de construcţii-monlaj * , 112,3 1000 mc. de la Combinatul siderurgic Hunedoara; Uzina metalurgică Bu­ faptul că din cele 5 lucru ce se poate rea­ ne redresăm şl la mi­ vaţi ? Zilnic muncito­
Producţia globală agricolă . . . « , , . . . * . . 111,2 cureşti; instalaţia de solventare a motorinei cu furfurol de la Rafinăria liza pe seama îmbu­ nereu brut extras". rii încep lucru] cu
Volumul comerţului exterior . . ...............................................110,1 din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej; secţia de aparataj electric de înaltă secţii, doar una, res­ nătăţirii calităţii mi­
Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului 110,2 tensiune de la Uzina „Eleclroputere" Craiova; Combinatul de celuloză şi pectiv secţia Musoriu nereului, prin exploa­ Ing. Marin Mihala- mult mai tîrziu decît
Productivitatea muncii în industrie . , a .......................... 108,1 hîrtie Dej; fabricile de amoniac, azotat de amoniu şi instalaţia de ape I, a reuşit să-şi Înde­ tarea unui zâcămînt che, şeful secţiei Mu- ora planificată".
Numărul salariaţilor , . l. b . . 104,4 amoniacale de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tirgu Mureş; Fa­ plinească planul de cu un continui bogat sariu III : „Nu ne-am După cum se obser­
Salariul real ............................... ..... 106,0 brica de uree de la Combinatul chimic Craiova; instalaţia de anhidridă producţie, restul înre- de metal. Este adevă­ realizat planul din vă. majoritatea inter-
Veniturile băneşti ale ţărănim ii.......................... . . . . 108,0 ftalicâ şi Fabrica de oxid de etilena şi glicoli de la Combinatul petrochi­ gistrînd minusuri des­ rat că din minereu mai multe motive o­ loculorilor n o ş t r i
Vînzârile de mărfuri prin comerţul socialist . . a g a - 109,9 mic Ploieşti; Fabrica de negru de fum din cadrul Uzinei chimice Piteşti; tul de mari. Dintre ce­ mult. de calitate bu­ biective. In primul susţin că restanţele
Cheltuielile sociaJ-cullui ale de la bugetul de stat . ^ . . 108,0 Fabrica de produse din beton celular autoclavizat Craiova; Fabrica de le 18 sectoare produc­ nă, putem extrage rînd am dus lipsă de se daloresc unor cau­
produse silico-aluminoase Alba lulia. Noi capacităţi de producţie au in­ tive, doar 3 şi-au în­ metal mai mult. Da­ muncitori. Totodată, ze „independente de
trat în funcţiune în industria uşoară şi cea alimentară. deplinit sarcinile pre­ torită unor cauze o­ secţia noastră a fost voinţa lor". De acest
I. Industrie parcului existent de masini-unelte şi de dotare a întreprinderilor cu uti­ văzute în perioada a­ biective, în loc să ob­ aprovizionată defec­ lucru însă, nimeni n-a
In anul 1966 s-au obţinut rezultate bune în acţiunea de modernizare a
mintită.
ţinem un spor de pro­
tuos cu materiole şi
reuşit să ne convingă.
laje noi de înaltă tehnicitate In legătură cu aces­ ducţie, nu am reuşit vagonete goale. De Mai mult, din discu­
A continuat acţiunea de îmbunătăţire a calităţii producţiei, de intro­ te rezultate necores- nici să ne îndeplinim asemenea, iarna nc-a ţiile purtate ne-am
Volumul producţiei globale realizat în anul 1966 a fost de 188,2 mi­ planul, lama ne-a creat
liarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de 102,1 la sută, cu 3,9 mi­ ducere în fabricaţie de produse cu caracteristici tehnice şi randamente su- punzâtoare, codre cu multe greutăţi. De ase­ creat o serie de greu­ dat scama că toate
tăţi în transport. Este
liarde lei peste prevederi. periore, de diversificare a producţiei şi lărgirea numărului de sortimente. munci de răspundere menea, furnizorii de cauzele enumerate si
Pe principalele ministere, organizaţii economice centrale şi unităţi in­ In industria constructoare de maşini s-au asimilat şi introdus în pro­ de la I M. Barza ne-au materiale nu s-au a­ adevărat, avem şi noi pretinse a fi obiecti­
dustriale ale sfaturilor populare, îndeplinirea planului şi nivelul realiză­ ducţie peste 450 maşini, utilaje, instalaţii şi aparate noi, printre care: noi relatat următoarele : lipsuri. In subteran, ve, sini... subiective.
rilor faţă de anul 1965 se prezintă astfel: tipodimensiuni de strunguri carusel, strung normal de 400 mm cu echipa­ Ing. Aurel Lăpuşcă, chitat de sarcini fată munca nu este întot­ De pildă, sc susţine
ment de automatizare cu bandă magnetică, maşini de rectificat interior şi directorul întreprinde­ de noi. In plus, du­ deauna bine organi­ faptul că iarna a creat
— în procente — alte maşini-unelte, motoare diesel de 1250 GP, locomotive diesel hidrau­ cem lipsă de efectiv. zata, timpul efectiv greutăţi întreprinde­
îndeplinirea 1966 faţă lice de 350 şi 700 CP pentru ecartament normal, agregate şi instalaţii noi rii : „La minereu biut Aşadar...", de lucru nu este fo­ rii. Pe timpul iernii
planului_____de 1965 pentru industria energiei electrice, instalaţii de foraj cu acţionare elec­ extras rezultatele sînt Ing. Nlcolae David, losit din plin".
trică, cargou de 1000 tdw. utilaje pentru industria alimentară, maşini agri- slabe. La metal, In transportul şi aprovi­
Ministerul Energiei Electrice 101.6 122,9 v cole şi altele. Au existat însă unele neajunsuri determinate de insuficienta ş e f u l serviciului Vlrgil Colceru, şeful zionarea s-ou făcut în
Ministerul Minelor 102,2 109,2 dezvoltare a capacităţilor de proiectare şi de pregătire tehnică a fabrică­ schimb, sperăm să în­ C.T.C.: „Nu cunoaş­ sectorului 210: „Cau­
Ministerul Petrolului 100,9 104,8 rii prototipurilor, care au dus la intirzieri în executarea unor faze de asi­ cheiem luna cu o oa­ tem date precise pri­ zele scoase in evi­ mod defectuos, steri­
Ministerul Industriei Metalurgice 101.1 109,1 milare. recare depăşire. Pen­ vind realizarea planu­ dentă de tovarăşul In­ lul a îngheţat în va-
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 101,6 112,9 S-a extins gama de produse în industria uşoară cu .noi sortimente de
Ministerul Industriei Chimice 101.3 124,1 ţesături în amestec cu fibre poliesterice, policlgrurâ de vinii expandată tru noi, rezultatele la lui la metal pentru că giner Mihalache sînt LAZAR DEMETER
Ministerul Industriei Construcţiilor 101.9 111,6 pe suport textil, iar în industria alimentară au foSt realizate noi sorti­ metal sînt mai impor­ o parte din minereul valabile şi pentru noi.
Ministerul Economiei Forestiere 101,7 103,3 mente. tante. Pentru unele extras se găseşte la In plus, la noi se ma­ (Continuare în pag. a 3-a)
Ministerul Industriei Uşoare 102,7 111,7 In toate ramurile a crescut ponderea produselor de calitate superioară,
Ministerul Industriei Alimentare 102,5 110,4 îndeosebi în industria chimică, în industria materialelor de construcţii şi
Unităţile industriale ale Ministerului a lemnului, în industria uşoară şi alimentară. Cu toate acestea, au conti­
Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene 103,4 110,1 nuat să existe situaţii in oare calitatea produselor a fost necorespunzâloare
Unităţile industriale ale sfaturilor populare 103,7 106,2 din care cauză s-au înregistrat refuzuri din partea beneficiarilor
104,0
Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 104,0 116,8 obţinîndu-se rezultate mai bune decît în anul precedent în toate ramurile SELECŢIA - FACTOR DETERMINANT
A continuat acţiunea de valorificare superioară a materiilor prime,
Producţia globală industrială a crescut faţă de anul 1965 cu 11,7 1a industriale.
gută, depăşind limita maximă a ritmului mediu anual de creştere preva- In anul 1966 s-a extins in continuare mecanizarea şi automatizarea
c,jt pentru perioada 1966-1970; producţia industriei mijloacelor de produc- proceselor de producţie, s-au introdus noi procedee tehnologice moderne
ic a crescut cu 12 1. sulă. iar c«a a industriei bunurilor de consum, cu tehnic al producţiei, Ca urmare a aplicării unul-număr însemnat de in­ iN A M ELIO R A R EA EFEC TIV ELO R
in toate ramurile industriale, ceea ce a contribuit la ridicarea nivelului
I U la sută. Numai sporul producţiei industriale realizat In 1966 faţa de
1965 deDăseste Întreaga producţie industrială a a|îul^ J ,9fl38* mn. rafiV ru venţii şi Inovaţii, s-au obţinut economii post-calculate în valoare de circa
Nivelul producţiei principalelor produse industriale comparaţi c 650 milioane lei.
piiinul pe 1966 şi cu realizările din 1965 se prezintă astfel : Consfătuirea organizată la Sebeş pe tema creşterii efectivelor Pentru înlăturarea acestui, neajuns
Ca urmare a măsurilor de promovare a progresului tehnic, a mai bu­ de animale şi îmbunătăţirii calităţii aceslora a slîrnit un viu in­ vreau să aduc unele completări ia
Producţia efectivă 1966 nei utilizări a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, planul pro­ 1 teres în rîndul specialiştilor şi celorlalţi lucrători din zootehnie. problemele ridicate în consfătuire pe
U.M. Date în , la sută fată de: ductivităţii muncii în industrie a fost depăşit cu 1,6 la sută. Productivita­ Ecourile primite la redacţie vin să completeze problemele dezbă­ lemn selecţiei.
absolute Producţia tea munci! a crescut faţă de anul 1965 cu 8,1 la sută, contribuind In pro­ tute aici. seoţînd în evidenţă şi alte rezerve pentru îmbunătăţirea Consider câ această acţiune trebuie
Plan efectivă porţie de^peste 72 la sută la obţinerea sporului producţiei globale indus­ muncii în sectorul zootehnic. să înceapă dc fapt de la fiecare În­
din 1965 triale. grijitor care este primul şi cel mal
In condiţiile îmbunătăţirii calităţii produselor, în anul 1966 au fost în măsură să stabilească potenţialul
A B • 1 2 3 reduse consumurile specifice de materii prime, materiale, combustibil şi In dezvoltarea continuă a zooteh­ mele cu 3-4 generalii cunoscute. Prin productiv al animalelor. Avem însă
energie electrică. Astfel, a fost redus consumul de metal la o serie de pro­ niei. alături de celelalte măsuri teh- conducerea dirijată a acţiunii de se­ unităţi unde unii specialişti nu se
Oţel mii tone 3670 100,3 107 duse importante, printre care instalaţia ce foraj 4 LD 150 C, locomotiva nico-organizalorice, un rol deosebit lecţie, In multe unităţi s-au realizat ocupă de pregătirea îngrijitorilor şi
de important îl are şi îmbunătăţirea
indici Îmbunătăţiţi la producţia dc
din care: diesel electrică, unele tipuri de vagoane; în industria cărbunelui s-a mic­ structurii genetice a efectivelor mat­ lapte. nu ţin seama de părerile acestora,
— oţel aliat mii tone 236 99 122 şorat consumul de lemn de mină şi cherestea. că. Privite din acest unghi de vedere, Bine s-a precizat în consfătuirea alegînd viţelele pentru prâsilâ după
Fontă mii tone 2198 103 109 , La unele produse nivelul consumului de materiale s-a menţinut încă problemele ridicate în consfătuire de înţărcare, cînd de fapt nu se mai cu­
Laminate finite pline mii tone 2585 99,7 110 ridicat. Consumuri peste cele normate s-au înregistrat la metal pentru pro­ către t elini cian u I Gheorghe Krampullz noaşte cu precizie de la ce mame pro­
Cărbune extras mii tone 13451 102 Ml ducţia de autocamioane, cazane de abur industriale şi de apă fierbinte,, de la cooperativi agricolă din Cîlnic, vin şi astfel, ochiul alegătorului este
unele construcţii metalice; la buşleniî de râşinoase şi fag pentru producţia
Ţiţei extras mii tone 12825 100,2 102 de cherestea; la acid sulfuric şi benzen pentru producţia de fenol; la piei mi se pai- deosebit de importante. In- „furat" numai de starea corporală a
Gaz metan livrat mii. mc. 14079 95 109 brute bovine pentru producţia de talpă. Ir-adevăr, fără intensificarea acţiu­ animalului. Sau, chiar dacă alegerea
Energie electrică mii. kWh 20775 103 121 nii de selecţie şi ameliorare, măsuri­ Avem mari posibilităţi este bună, aceste viţele, care trebuie
Sarcina de reducere a preţului de cost in industrie în anul 1966 a fost sâ constituie viitorul fermei, nu sînt
Aluminiu primar şi aliaje de îndeplinită, realizindu-se faţă de preţul de cost mediu din anul precedent le de îmbunătăţire a hrănirii, îngri­ îngrijite corespunzător, pierzîndu-şi
aluminiu tone 46851 106 1* o reducere de 1,5 Ia sută Realizările obţinute în reducerea preţului de cost jirii şi adâpostiiii animalelor nu pot pentru dezvoltarea astfel din valoarea lor zootehnică i-
Maşini-unelte pentru aşchierea nu sînt însă la nivelul posibilităţilor, în întreprinderi existînd încă im­ asigura sporirea permanentă a pro­ nîţialâ Asemenea aspecte se înlil-
metalelor buc. 8575 101 120 portante rezerve de reducere a cheltuielilor neeconomicoase, a pierderilor ducţiei dc carne, lapte, lînâ, ouă ctc, zootehniei. ' . nesc îndeosebi în unele cooperative
Motoare electrice peste 0,25 kW MW 1507 117 120 provenite din rebuturi, deşeuri şi calităţi inferioare. In anul 1966, unele în­ decît pînă la o limită. agricole din raioanele Brad, Haţeg,
Translormaloare de forţă MVA 4586 103 III treprinderi industriale au lucrai cu pierderi Si pînă acum s-au obţinui, ce-i Cum le valorificăm ? Ilia, Orăştie, Alba şi oraşul Hune­
Mijloace de automatizare mii.lei 192 106 130 Pe ansamblul industriei, acumulările băneşti realizate la bugetul sta­ drept, unele rezultate bune în acest doara. unde tineretului femei desti­
Locomotive diesel electrice de tului au crescut într-o măsură însemnată faţă de 1965. sens. Datoritâ individualizării anima­ nat prâsilei trebuie să i se asigure
2J00 CP buc. 125 100 114 lelor, introducerii evidenţelor prima­ condiţii optime încă din perioada de
re, efectuării controlului producţiei,
Vagoane de marfă pentru linii executării lucrărilor de bonîtare şi creştere, întrucît acestea sînt deter­
magistrale (echivalent 4 osii) buc. 6900 101 99 II. Agricultura şi silvicultura clasare s-a reuşit ca înlr-un număr organizată fa Sebeş câ în ultima vre­ minante pentru punerea in valoare
Autovehicule buc. 26973 101 118 de unităţi să se creeze ferme de se­ me se constată o limitare a sferei de a însuşirilor ereditare.
Rulmenţi mii buc. 15299 96 113 lecţie. De aici se difuzează materia­ acţiune a selecţiei, în sensul că ea Dr. U V IU HEJAN
Tractoare buc. 18500 100 117 In anul 1966 s-au obţinut rezultate bune în creşterea producţiei agri­ lul de reproducţie pentru alte coope­ se efectuează intr-un numai- redus vicepreşedinte al Consiliului
de unităţi şi la un efectiv scăzut faţă
Acid sulfuric monohldrat mii tone 619 93 115 cole şi în dezvoltarea bazei tehnice materiale a agriculturii. rative agricole, fapt ce a făcut posi­ de numărul de animale existente în agricol regional
îngrăşăminte chimice (100 la sută Producţia globală agricolă obţinută in anul 1966 a fost de 68.4 miliar­ bilă constituirea unor familii din fe- cooperativele agricole din regiune.
substanţă activă) mii tone 419 84 143 de Iei, depăşind cu 7,2 la sută prevederile planului şi cu 11,2 la sută pro­ (Continuare în pag. a 3-a)
Antidăunători (100 la sută substanţă ducţia globală realizată in anul 1965, asigurînd o mai bună aprovizionare
activă) tone 24111 104 103 a populaţiei şi satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale.
Cauciuc «intelic tone ' 35474 87 115 Producţia principalelor produse vegetale obţinută în anul 1966, com­
Materiale plastice şi răşini sintetice tone 94650 99 125 parativ cu 1965, se prezintă astfel : Ceoierii! celăţenilor
Fibre si fire chimice tone 34240 93 163 dumica ?
Anvelope auto-lractor-avion mii buc. 1540 102 126 1966 1966 faţă de 1965
Celuloză şi semiceluloză mii tone 296 101 127 mii tone (în procente)
Hîrtie mii tone 287 100 117
Ciment mii tone 5886 100,2 109 Pentru cei care au obligaţia să or­ vorbit organizat de casa raională de
Cherestea mii mc. 5399 101 108 Cereale boabe 13817 110 ganizeze timpul liber al cetăţenilor, cultură; la Izvorul Ampoîului are loc t-o unor directori do cămine cultu­
rale, bibliotecari etc.
Plăci fibrolemnoase mii tone 144 104 104 din care : sosirea duminicii nu este un fapt de călătoria pe hartă „Momente isto­
Tovarăşul Kiss Ludovic, directorul
Mobilă mii. lei 3383 109 122 — grîu şi secară 3145 85 neluat în seamă. In planurile lor de rice pe teriloriut regiunii Hunedoa­ căminului cultural din Cristur. oraşul
Ţesături mii. mp 462 102 106 — porumb 7971 136 muncă, în agende, duminica figurea­ ra" şi un program artistic prezentat
regional Deva, în loc să ne răspundă
Tricotaje mii buc. 86042 102 110 Floarea-soarelui 671 119 ză ca o zi foarte importantă. de brigada de agitaţie a Ex­ Io întrebare, ne invită să cercetăm
Confecţii textile (inclusiv din Sfeclă de zahăr 4277 131 Dar, să vedem ce ne răspund unii ploatării miniere Zlatna; o seară de singuri programul de activităţi afişat
pollclorură de vinii) mii. lei 8292' 104 117 Cartofi 3341 152 organizatori ai acestui timp liber la întrebări şi răspunsuri pe tema: „Să într-una din#vitrinele căminului cul­
încălţăminte mii per. 45664 102 . 107 Legume 2163 131 întrebarea: „Ce oferiţi cetăţenilor du­ cunoaştem legile statului", va avea tural. Menţionăm că din multele că­
Televizoare mîi buc. 105 100,1 104 Struguri 950 103 minica ? Ioc la căminul cultural din Zlatna; mine culturale vizitate, este al doi­
Aparate de radio mii buc. 325 102 101 Fructe 1385 122 Secretarul Comitetului pentru cul­ locuitorii comunelor Strernt şi Tăuti lea unde ara găsit afişat programul
Frigidere mii buc. 140 104 m tură şi artă al raionului Alba ne-a vor fi martorii unor Întreceri artis­ sâptămînol de activităţi.
Maşini electrice de spălat rufe prezentat pe scurt o imagine destul tice de o amploare deosebită. In a­ — Cu toate că sîmbătă formaţiile
de concretă a zilei de duminică —
pentru uz casnic mii buc. 101 101 136 Producţia de cereale boabe, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, 29 ianuarie — în satele raionului. ceste două localităţi se vor întîlni noastre artistice, ne informează to­
Carne mii tone 344 101 112 legume a depăşit cea mai mare producţie obţinută pinâ în prezent în agri­ — Cetăţenii din Beldiu, Hăpria, sute de artişti amatori de pe raza varăşul Voicilă Tudor, directorul că­
Slănină tone 55670 114 111 cultura României. ’ ' ^ . Galtiu, Bârăbanţ şi Berghin se voi comunelor Stremţ, Mihalţ, Ampoiţa minului cultural din Batiz, .se depla­
Rezultatele obţinute, atît de gospodăriile agricole de stat. cit şi de co­
Preparate şi conserve de carne tone 84433 106 116 operativele agricole de producţie,.sînt urmarea unei exploatări mai raţio­ întîlni cu grupuri de specialişti. A­ si Metes în cadrul concursului al sează la Subcetate, unde prezintă un
Peşte tone 43658 102 96 nale şi intensive a suprafeţelor .dotării'to-noi mijloace mecanizate şi fo­ ceştia. constituiţi în cinci brigăzi şti- VilI-leo ; la căminul cultural din Fe- spectacol, am organizat şi pentru du­
Lapte de consum (inclusiv lapte pral) mii hi. 3)97 105 118 losirii unor cantităţi sporite de îngrăşăminte,< ceea ce se reflecta in pro­ intîfice. vor vorbi celăţenilor despre neş prezintă un program formaţiile minică acţiuni la căminul cultural;
Brînzeturi tone 54240 97 102 ducţiile medii la hectar, superioare celor din alSii“precedenţi; gospodăriile ultimele hotărîri ale partidului şi sta­ artistice de la • U.M.C. Zlatna... Nu­ un jurnal vorbit, programul brigăzii
Unt tone 28180 129 130 agricole de stat au obţinut în medie la hectar 3.170 kg la porumb, 1.870 tului nostru vor răspunde unor pro­ mărul acţiunilor continuă cu expu­ artistice de agitaţie şi al formaţiei de
Zahăr mii tone 442 105 110 kg la floarea-soarelui, 15.450 kg la cartofi; Cooperativele agricole de pro- bleme de ordin juridic, sanitar, zoo- neri, simpozioane, conferinţe... dansuri, film.
Uleiuri comestibile mii tone 206 116 120 tehnic etc. Locuitorii satului Valea Agenda acţiunilor culturale din ra­ I. DUMITRU
1* Producţia de aluminiu primar a început in anul 1965. Mică, de pe raza comunei Zlatna. vor ionul Alba se pare a fi destul de bo­
(Continuare în pag. a 2-a) I avea prilejul să asiste la un jurnal gată. Aceeaşi întrebare am adresa- (Continuare îa pag. a 3-a)