Page 93 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 93
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3758
C O M U N I C A T
cu privire la îndeplinirea planului de stat
IANUARIE 1967
de dezvoltare a economiei n£,|icnale Radio
PROGRAMUL I: 6,15 Actuali
a Republicii Socialiste România pe anul * ' 6 6 tatea agrară ; 8,10 ..De la vîrful
1
bradului, la albastrul voiului*' —
muzică populară; 8.25 Moment
(Urmare din pag. I) flotei maritime au fost date în exploatare nave care însumează 140 poelîc — interpretat de George
mii tdw. VL îmbunătăţirea nivelului de trai Mottoi ; 9,30 Sfatul medicului:
ductie au obţinut Sn medieTa ha 2.460 kg )a porumb, 1.350 k£ la floarea- In transportul aerian numărul călătorilor a crescut faţă de 1965 cu Profilaxia reumatismului infantil ;
soarelui, 22 030 kg la sfeclă de zahăr, 11.400 kg Ia cartofi. Producţia medie 29 la sută. 10,03 „Mîndra care-mi ploce mie"
la gnu-secară a fost în acest an mai redusă decit in anul precedent, cînd Dezvoltarea susţinută a ramurilor producţiei materiale şl îndeosebi — emisiune de muzică populară;
au existat condiţii mai prielnice pentru această cultură. Astfel, gospodă a industriei şi agriculturii a asigurat creşterea venitului naţional in anul 11,20 Din însemnările instructoru
ri® agricole de stat au obţinut în acest an o producţie de 2.040 kg gnu- IV. Investi tii—construcţii 1966 faţă de 1965 cu 7,9 la sulă. lui artistic : Acţiunile psiho-fizlce;
secară la hectar, iar cooperativele agricole de producţie 1 580 kg la hectar 12,10 Fragmente din opera ,Obc-
9 9 Prin lărgirea bazei tehnlco-raatcriale a economiei, prin Intrarea în
Rezultate însemnate s-au obţinut şi in ramura creşterii animalelor. funcţiune a noi întreprinderi şl dezvoltarea celor existente, o sporit nu ron"; 13,30 întîlnire cu melodio
După datele reeensămîntului animalelor din 3 ianuarie 1967, efectivele Volumul total al investiţiilor din fondurile centranzatc ale statului in populară şi «interpretul preferat;
prezintă creşteri la toate speciile. anul 1966 a fost de 44,4 miliarde tch cu 10,2 Ia sută mai mare decit cel mărul locurilor de muncă, ceea ce a determinat creşterea numărului de
realizat în 1965. salariaţi şi mărirea gradului de ocupare a forţei de muncă, A' continuat 16.30 O poveste pentru voi, copii:
Volumul de investiţii realizat pe ramuri ale economiei naţionale se procesul de atragere în rîndul salariaţilor a populaţiei din mediu! rural. „Prietenie" / 16,40 Luminile ram
Sporul faţă de efectivul prezintă astfel : Numărul salariaţilor a ajuns în anul 1966 la aproape 4.500.000, cn 190.000 pei. înregistrări din spectacolele
3.1.1967 de la 3.1.1966 mal mare decît în anul 1965, Iar al muncitorilor a fost de pesle 3.250.000, de operă şi balet; 17,10 Memoria
Mii capote Mii capele In procente Miliarde lei Procente cu 142.000 mai mult decît în anul precedent. pămîntuluî r o m â n e sc O lecţie de
Total investiţii 44,4 100,0
Bovine — total 5.189.8 254.8 5.2 din care pentru : Creşterea numărului persoanelor ocupate în economia naţională, pre istorie în «aer liber. Inscripţii stră
din care : 24,2 54.5 cum şi a veniturilor obţinute din retribuirea muncii şi din fondurile socia vechi pe pămîntul nostru; 18,40
— vaci şi juninci 2.468,3 140,1 6,0 — Industrie *Z0 4.6 le de consum au contribuit la mărirea puterii de cumpărare a populaţiei. Dialog cu ascultătorii; 21,05 Edi
— construcţii
Porcine — total 5.379,8 14.4 0.3 5,3 11.9 Veniturile băneşti dfn salarii obţinute de populaţie în anul 1966 au fost ţie radiofonică Ion Luc«a Caragiale.
din cane: — agricultură superioare tu circa II la sula, Iar veniturile băneşti ale ţărănimii cn 8 începuturile literare ale scriitoru
— scroafe de prâsilâ 482,3 21,5 4,7 — transporturi şi telecomunicaţii 5,3 12.0 la sută faţă dc 1965. Salariul real — in medie pe un salariat — a fost cu lui ; 21,25 Dialogul sleleler cu luna
Ovine — total 14.073,9 9487 7.2 — învăţămînt, cultură, ocrotirea 6 la sută mai marc decît In anul precedent, ra urmare în special a spo — muzică uşoară românească ;
din ca re: sănătăţii 1.4 3.1 ririi salariului nominal. 23,00 Melodii cunoscute Sn rit
— oi şi mioare 10.429,3 577,2 5,9 — construcţii de locuinţe 3.3 7,4 muri noi.
Păsări 43.519,5 3.435 0 8,6 —- gospodăria comunală 1,2 2,6 O expresie a îmbunătăţirii calitative a dezvoltării economiei noastre
este reducerea tn 1966 a Indicelui general al preturilor cu amănuntul
Din volumul investiţiilor alocate industriei, 41 la sută au revenit in PROGRAMUL 11: 7,45 Pagini
la 99,5 la sută faţă dc 1965, datorită sporirii producţiei industriale şl agri
Creşterea importantă a efectivului de bovine s-a obţinut în condiţiile dustriei energetice şi a combustibilului, 23 la sută industriei metalurgice cole, mai bunei aprovizionări a populaţiei şi asigurării unei mai mari din opereta „Saltimbancii" dc
în care a crescut şi numărul animalelor sacrificate în abatoarele indus şi construcţiilor de maşini, 14 la sută industriei chimico, celulozei şi varietăţi de bunuri de consum, inclusiv sortimentele Ieftine, prevăzute Ganne ; 9,03 Imagini simfonice de
triale pentru nevoile de consum. hirtiel. prin plan pe cuprinsul patriei : Suilă de dan
Faţă de 1965 producţia a sporit la toate produsele animale. In gospo In industria uşoară, penlru crearea de noi capacităţi de producţie şi Cheltuielile de ia bugetul .slatului penlru acţiunile social-culluralc au suri din Ban«at şl Ardeal de Sabin
dăriile agricole de stat şi cooperativele agricole, producţia de carne în gre pentru modernizarea şi reutilarea celor existente, s-au învestit peste 1,2 fost de 23,6 miliarde Ici. cn 8 la sută mai mult decit în 1965, reprezen Drăgoî ; 9,33 Valsuri celebre ; 10,05
utate vie a crescut cu 2,8 !a sută, cea de lapte cu 18,4 la sută, de ouă cu miliarde Ici, cu 89 la sută mai mult decit Sn anul 1965. Anlologie de literatură universa
11,1 la sulă. Valoarea fondurilor fixe puse Sn funcţiune Sn anul 1966 a fost dc tând în medie, pc o familie, circa 4 000 lei; Cheltuielile pentru acţiuni lă: Pagini din povestirile Iul Ra-
Producţia totală de furaje a fost mai mare decit în anii trecuţi; cu 40,1 miliarde Ici, cu 13,7 la sulă mal mult decît în anul 1905. social-culturale de la bugetul statului s-au repartizat după cum urmează: J bindronath Tagore» 10,49 Jocuri
toate acestea, producţiile medii la hectar realizate la culturile furajere Cu toate aceste rezultate, planul dc investiţii din fondurile cenţi aii- populare; 12,10 Ştiinţa $n slujba
sînt sub posibilităţi. zale ale statului nu a fost îndeplinit integral (95,7 la sută). Cu mult sub învăţâmînt. 7,2 miliarde lei, cu 10,2 la sută mai mult docît în 1965 păcii; 13,30 Concert de prînz;
Ca urmare a creşterii producţiei agricole, a vînzârilor de către gospo prevederile planului sînt realizările-Ministerului Industriei Chimice (80,3 cultură şi ştiinţă 1-8 „ 9.1 * .. • . 15.30 Emisiune de basme; 16,20
dăriile de stat şi cooperativele agricole de producţie, fondul dc stat lo la sută), Ministerului Industriei Metalurgice (91.7 la sută), Consiliului Su • sănătate şi pre Hore şl sîrbe; 16,30 „Peisaj în
principalele produse agricole a crescut, comparativ cu anul 1965, în felul perior al Agriculturii (94,7 la sută). Ministerului Industriei Uşoare (93.4 vederi, sociale 6,0 5,5 alb" — cîntece de iarnă; 17,10
următor: la porumb boabe cu'47 la sută, la floarea-soarelui cu 18 la sută, Ia sută). De asemenea, nu a fost îndeplinit planul de punere în funcţiu asigurări sociale 5,8 10,7 Studioul tinărului Interpret: bari
la sfecla de 2ahăr cu 28 la sută, la cartofi cu 63 la sută, la carne cu 12 la ne, fiind rămase în urmă unele obiective importante. ajutorul de stal tonul Ludovic Konya t 17,40 Lim
sută, la lapte de vacă şi bivoliţă cu 21 la sulă, la ouă cu 12 la sută. Neîndeplinirea planului anual de investiţii şi punere în funcţiune a pentru copii 2,8 2,7 ba noastră; 18,00 Suita pentru fa
S-a lărgit baza tehnică-materialfi a agriculturii prin dotarea cu încă fost determinată, în principal, de lipsuri în asigurarea la termen a do got şi pian de Ludovic Feldman.
11.560 tractoare. 4.480 semănători mecanice, 4 040 combine tractate pentru cumentaţiilor tehnice de execuţie. Sn contractarea şi livrarea la timp a uti Creşterea veniturilor este reflectată de sporirea economiilor popu Solist, Emil Bîclea; 19,05 Actua
recoltat păioase, 4.730. maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, pre laţiei păstrate la CEC, soldul acestora fiind la sfîrşitul anului 1666 cu 38 litatea muzicală « Concert de mu
cum şi cu alte maşini agricole perfecţionate. S-au dat în funcţiune 8 noi lajelor tehnologice, apatatajelor şi echipamentelor din producţia internă la sută mai mare decit in 1965. - zică românească susţinut de or
staţiuni de maşini şi tractoare. La sfîrşitul anului 1966 agricultura dispu şi din Import, în organizarea şi aprovizionarea ritmică a şantierelor cu S-au îmbunătăţit condiţiile de locuit ale populaţiei. In anul 1966 au chestra de studio a Radiotelevi-
nea dc peste 90.200 tractoare fizice, 67.600 semănători mecanice, 42.900 materiale, în exploatarea parcului de utilaje, în desfăşurarea ritmică a lu fost date in folosinţă peste 50 000 apartamente convenţionale construite zitibii ; 19.50 Cercul melomanilor;
combine pentru cereale ctc. crărilor. din fondurile statului Populaţia şi-a construit aproape 68.000 case din fon 20.30 Gaudeamus (emisiune pentru
In gospodăriile agricole de stat au fost date în folosinţă noi complexe Producţia de construcţit-montaj a sporit in 1966 cil 12,3 la sută faţă de 1965, duri proprii, majoritatea situate în mediul rural
de creştere şi îngrâşare industrială a porcilor cu o capacitate anuală de iar productivitatea muncii în construcţii-montaj în antrepriză cil 4 la sulă. A continuat sâ se dezvolte baza materială a învâţămîntului, culturii studenţi); 21,35 O istorie a mu
circa 180.000 capete, noi complexe avicole cu o capacitate totală anuală de S-a intensificat ritmul de industrializare a construcţiilor, prin punerea la şi ocrotirii sânâlâţii, ceea ce a determinat Jârgirea şi îmbunătăţirea acti zicii in capodopere comentată de
564.000 pui pentru carne, găini şi curci, precum şi o suprafaţă de 22 hec dispoziţia şantierelor a unor cantităţi sporite de prefabricate şi utilaje, s-a vităţilor în aceste domenii. - George Bălan ; 22,30 Moment
tare sere mărit gradul de mecanizare a lucrărilor, s-a îmbunătăţit calitatea con In învăţăminte) dc cultură generală, mediu, profesional şi tehnic poetic. Poezie vietnameză ; 23,52
Dîn fondurile proprii şi din creditele acordate de slat, cooperativele strucţiilor executate, 'a crescut gradul dc confort al locuinţelor. Preţul au fost date în folosinţă peste 2.600 săli de clasă; laboratoare, ateliere, Ecran sonor.
agricole de producţie au dat in funcţiune 952 grajduri de bovine şi caba dc cost efectiv al producţiei organizaţiilor do construcţii-montaj în antre S-au construit cămine studenţeşti cu o capacitate de circa 2 000 locuri, can
line cu o capacitate de posle 90.000 capete, 178 ingrâşâlorii pentru aproape priză a fost redus cu 0,4 la sută faţa de preţul de cost planificat. tine cu c capacitate de deservire pentru 3.600 persoane. Buletine de ştiri şi radiojurnale:
38.000 capete, 253 sere cu o suprafaţă de peste 128 000 mp şi altele. * ★ In şcolile dc toate gradele au fost cuprinşi peste 3.635.000 elevi. Din 5.00, 6,00; 7.00; 8,00; 10,00;
In anul 1966 agricultura a primit circa 400.000 tone îngrâşăminle chi S-au obţinut rezultate pozitive în cercetarea ştiinţifică, concretizate anul şcolar 1966/1967 au început sâ funcţioneze liceele de specialitate (in 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00;
mice spbstanţă activă, cu 32 la sută mai mult decit în 1965, îmbunătăţin- prin elaborarea unor produse şi tehnologii noi, îndeosebi în domeniul dustriale, agricole, economice, pedagogice) cu un număr de peste 35.600 22,00/ 23,52 (programul 1); 7,30,
du-se proporţia înlre sortimente prin sporirea mai accentuată a livrărilor chimici, siderurgiei, electrotehnicii, al materialelor de construcţii si în a elevi. In invâţămîMul superior numărul studenţilor a ajuns la 134.000. 9,00; 11,00; 13,00; 15,00, 17,00;
de îngrăşăminte azotoas*. , gricultură. precum şi prin desfăşurarea de cercetări valoroase în ştiinţele In anul 1966 invăţămînlul superior a dat economiei naţionale un nu 19,00 , 21,00 ; 23,00; 0,52 (progra^
,In anul care a trecut s-a plantat în masiv, pe terenuri improprii altor (izice, matematice şi in diverse domenii ale ştiinţelor economice şi so măr de peste 22.000 ingineri, economişti, medici, cadre didactice şi alţi
culturi, o suprafaţă de 19.800 ha cu viţă de vie şi 12.600 ha cu pomi fruc ciale.. . . . specialişti, iar învăţămînlul tehnic şi profesional 81.660 tehnicieni, maiştri * a Q ] £
tiferi. şi muncitori calificaţi.
S-a amenajat peniru irigat o suprafaţă de 113.300 ha, din care 100.000 Pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, au fost date în folosinţă spita
ha la cooperativele agricole de producţie. V. Circulaţia mărfurilor lele din Suceava, Baia Mare, Poiana Mare, Dr. Petru Groza, Gătaia; nu Televiziune
In silvicultură s-au executat lucrări de împăduriri pe o suprafaţă dc mărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns la 146.500. Au fost constru
56.000 ha, planul fiind îndeplinit în proporţie de 105 la sută. In plantaţiile ite noi policlinici şi dispensare şi s-au înzestrat în continuare cu apara
tinere, create prin împăduriri, s-au executat lucrări de întreţinea pe o In anul 1966 au fost puse la dispoziţia populaţiei cantităţi sporite dc tură modernă unităţile sanitare existente.
suprafaţă de 332.000 ha, mărfuri, intr-un sortiment mai bogat şi dc mai bună calitate. In staţiunile balneo-eliinoteriee, tabere şi colonii de copii, au benefi 18,00 Pentru cel m ici: A fost
Prin unităţile comerţului dc slat şt ale cooperaţiei de consum s-au ciat de odihnă şi tratament 759.000 persoane. odată... „Ursul, veveriţa şi jde
vlndut mărfuri în valoare dc 74,3 miliarde Ici, planul fiind îndeplinit în
III. Transporturi proporţie de 100,4 la sută. Comparativ cu anul precedent desfacerile de matografice la sale, cămine culturale Numărul abonamentelor la televi rul". Desenează lurie Darie, 18,20
Au fost date în folosinţă uoî cinematografe la oraşe, instalaţii cine
Pentru tineretul şcolar 1001 de în
mărfuri au fost mai mari (in preţuri comparabile) cu 9,9 la sută; la măr
ziune a ajuns in anut 1966 Ia 712.000, cu 42 la sută mai multe decît în
furile alimentare, inclusiv alimentaţia publică, au crescut cu 7,1 la sută, la anul precedent. trebări ; 18,50 Publicitate, 19,00
In anul 1966 volumul mărfurilor transportate a crescut faţă de 1065 mărfurile nealimenlare cu 12,5 la sută. In anul 1966 au losi editate de către editurile de slat 3.202 titluri de Telejurnalul -de seară; 19,20 Bu
cu 15,8 la sulă, iar numărul călătorilor cu 11,4 la sută. Planul a foşti în La unele produse vînzărlle fată de anul precedent au crescut astfel: cărţi şi broşuri, într-un tiraj de 6? milioane exemplare. Tirajul anual al letinul meteorologic; 19,23 Reci
deplinit şi depăşit în ţoale ramurile de transport, cu excepţia transpor pîinc albă şi specialităţi cu 10,1 la sulă, carne cu 10,6 la sută, preparate ziarelor a fost de 1.028 milioane exemplare, iar al publicaţiilor periodice tal poetic. Pastel de iarnă; 19,35
tului fluvial de mărfuri. de carne cu 14,7 la sulă, lapte cu 13.3 Ia suta, brînxeluri cu 8,7 la sulă, de 170 milioane exemplare. Intermezzo coregrafic cu balerinii
In transportul feroviar, volumul mărfurilor transportate a crescut fala peşte proaspăt cu 3,3 la sută, conserve de peste, cu 36.5 la sută, produse Penlru gospodăria comunală au fost investite 1,2 miliarde lei din fon
de anul precedent cu 10,7 la sută, iar numărul călătorilor cu 7,2 la sută. zaharoase cu 4,1 la sută, legume cu 5.9 la sută, fructe cu 45,3 la sută/ durile centralizate ale stalului. Reţeaua de distribuţie a apei s-a mărit cu Adele Orosz şi Viktor Rona (R. P
Căile feral* au fost înzestrate cu 80 locomotive diesel electrice de ţesături de lină cu 9,4 la sutfi, de bumbac cu 4,5 la sută,, de mătase cu 3.5 pesle 250 km, de canalizare cu 170 km, de gaze cu peste 90 km, de termo- Ungară); 20,00 Filme de anima
2.100 CP, 8 locomotive electrice de 7.350 CP, 4 660 vagoane de marfă, 135
la sută, tricotaje cu 13.9 la sută, confecţii cu 14,6 la sulă. încălţăminte cu ficare cu circa 70 lem Parcul de vehicule pentru transportul urban de că ţie ; 20,30 Seară de teatru: „Doam
vagoane de călători. . . . . , fete din piele cu 14,0 la sută, articole electrotehnice cu 21,3 la sută. lători a crescut cu 560 vehicule faţă de anul 1965. Au fost cjcc-
A fost electrificată linia de cale ferată Predeal-Cimpina. In anul trifi^alc aproape 1.000 sate. astfel că la sfîrşitul anului 1966 existau circa na lui îereraia" de Nicoloe Iorga.
1966 transporturile efectuate cu tracţiune diesel şi electrică au reprezen La mărfurile de folosinţă îndelungată^vinzările au continuat să creas 8.550 sate electrificate. Interpretează colectivul Teatrului
tat 50 la sută din volumul total al transporturilor de mărfuri şi călâlori că într-o măsură însemnată: mobilă cu *16,4 ia sută, aparate de radio cu La 1 ianuarie 1967, populaţia tării număra circa 19,2 milioane locui
19.0 la sută, televizoare cu 42,4 la sută. maşini electrice de spălat rufe cu National „I. L. Caragiole0 din
pe calea forată, fată de 40 la sulă în 1965. tori cu circa 114.000 mai mult decit la I ianuarie 196G La recensâmîntul
Au continuat lucrările pentru modernizarea, sistematizarea şi centra 5,4 la sută, frigidere cu 9.7 la sulă etc. Cu toate acestea, nu a fost satis populaţiei din 15 martie 1966. populaţia urbană reprezenta 38,2 la sulă din Bucureşti. In pauze: Poşta tele
lizarea electrodinamieâ a staţiilor dc cale ferată, extinderea blocului au făcută integral cererea la unele sortimente de ţesături, tricotaje, confec totalul populaţiei ţârii. viziunii. Filmul documentar „Ori
tomat de linie şi s-au efectuat lucrări de amenajare a unor depouri pen ţii, galanterie, încălţăminte de piele, mobilă şi altele. De asemenea, au ★ zont ştiinţific" nr. 8, realizat dc
tru exploatarea locomotivelor diesel electrice test lipsuri în aprovizionarea continuă a populaţiei cu ouă, peşte proaspăt, Realizările obţinute în ar.ul 1966 în dezvoltarea bazei tehnice-mate- Studioul „AI. Sohia"; 23,00 Tele
Productivitatea muncii în transportul feroviar a crescut cu 8,5 la sulă citrice. riale, în creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, in îmbunătăţirea
faţă de anul precedent, planul fiind îndeplinit în proporţie de 104,9 la sulă. In anul 1966 au fost date în folosinţă noi complexe comerciale şl condiţiilor de viaţă ale poporului confirmă realismul programului stabilit jurnalul de noapte, 23,10 Inchi-
In transportul auto, volumul mărfurilor transportate a crescut cu 20,7 magazine înzestrate cu mobilier si utilaj comercial modern. de Congresul al IX-lea al partidului, soliditatea şi dinamismul economiei dere«a emisiunii.
la sută, iar numărul călătorilor cu 18,1 la sută. Parcul auto de deservire In anul 1966 Republica Socialistă România a avut relaţii comerciale noastre şi constituie, în acelaşi timp, o bază trainică pentru îndeplinirea
generală a fost dotat cu 5.200 autovehicule penlru transportul de mărfuri cu 100 de ţâri şl a participat la 41 tîrguri şi expoziţii internaţionale. sarcinilor de plan din anii următori ai cincinalului.
şi 700 autobuze. Au fost modernizate drumuri naţionale pe o lungime de Comparativ cu 1965 volumul comerţului exterior a crescut cu J0.1
circa 320 Iau. la sulă Patru cincimi din export le-au reprezentat produsele industriali \ Timpul probabil
In transportul maritim, volumul mărfurilor transportate a crescut cu zate, iar peste 50 la sută din import au revenit materiilor prime şi mate COMITETUL DF. STAT DIRECŢIA CENTRALA
28,7 la sută, iar parcursul mărfurilor cu 59.4 la sută. Penlru dezvoltarea rialelor penlru producţie. AL PLANIFICĂRII DE STATISTICA
«14 o ra ea w m PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cer no-
ros. Vor cădea precipitaţii locale
Elevii sportivi m întrecere Pregătiri în vederea reluării sub formă de ploaie şi lapovlţă
iar in regiunea do munte ninsoa
re. Temperatura staţionară. Ziua
campionatului de fotbal iar noaptea intre —3 şi -fi grad.
va fi cuprinsă intre 1 şi 7 grade
Duminică s-a dat startul primului şansele pe care le aveau în confrun
campionat pc (ară al şcolilor gene tarea cu adversarii lor Au fost mul PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
rale. La Şcoala generală „Pelofi San- te partide frumoase. In cele din urmă Echipele de fotbal din regiunea zent ele susţin meciuri de verificare,
dor" din Deva, la deschidere au par elevul Ovidiu Tânâsescu a confirmat noastră sc pregătesc intens in vede- Corespondenţii noştri ne-au -transmis Vremea sc menţine schimbâ-
ticipat peste 200 de elevi. părerea că este cel -mai bun din rea reluării campionatului. In pro- cîteva relatări de Ia aceste partide. loaio favorabilă precipitaţiilor şi
La întreceri flecore concurent a şcoală la această ramură sportivă. lomperalura în uşoară creştere
luptat cu mulţă ambiţie pentru a re Jucătorii dc tenis de masă au ţi
prezenta aşa cum se cuvine clasa nut şi ei să demonstreze că posedă A. S. Cugir — Jiul Petroşani 2-2
din care face parte. Cei care nu au o serie de cunoştinţe şi că pot rea
jucat, au încurajai în permanentă liza partide atractive. Dintre ci s-au
Partidele de pe colegii lor, creînd o atmosferă plă remarcat, în mod deosebit Cristian Conform înţelegerii, cele două e Penlru gazde au înscris Mureşan
tenis de masă au cuta. Sbîrnea şi Nicolae Petruţ. chipe au jucat pe terenul din Cugir şi Chiş, iar pentru oaspeţi Martino-
fost deosebit de a Reuşita întrecerilor contînd pentru două reprize a cîte 60 de minute. An vicî de două ori. S-au remarcat Re-
tractive. La volei, cel mai frumos meci a trenorii Ştefan Coidum, de la Jiul mus Lazăr, Neamţu şi A. Lazăr dc P e s c o p e r ir e
fost acela dintre echipele claselor a primul campionat al şcolilor gene
Foto: V. ONOIU Vil-a B şi a VlII-a A. Au învins, cei rale a fost asigurată de răspunderea Petroşani, şi Ovidiu Hulea, dc la A S. la gazde. Marti novici, Peronescu şi
Pop de la oaspeţi.
do
Cugir, au încercai toii jucătorii
dlntr-a opta, nu Insă fără emoţii. Fe cu care toţi diriginţii de la şcoală
tele au demonstrat şi ele frumuseţea au privit acest eveniment. Prezenta care dispun. La ambele echipe s-a ob a r h e o l o g i c ă
jocului cu mingea peste plasă. Pentru în sălile de sport 'a dirigintelor Both servat multă poftă de joc şi optimism MIHAI VÎLC0ANU
jocul prestat, merită 'a fi scoase in Boia. Naghî Mihai, Ana David, Si- în viitoarele confruntări. corespondent
evidenta elevele Cornelia Florea, Ro- mina Rozalia, Szathmari Roji, Ro/a-
dica Mărgineanu si Hiena Huh. Din lia Bîlek şi a celorlalţi a sporit in CONSTANŢA. — In mijlocul ape
tre băieţi s-au remarcat Sava Voicu, teresul elevilor în realizarea unor Metalul Hunedoara - Minerul Teliuc 5-0 lor Dunării, pe insuliţa „Pâeuiul lui
Soare" ce se află nu departe dc loca
Nicolae Szegeşvari, Nicolae Petruţ şi partide frumoase. litatea dobrogeană Ostrov, s-au găsit
alţii. In fotografiile , alăturate au fost Duminică dimineaţa, pc stadionul lost stabilit In prima repriză cînd, urmele unei cetâţj romane, vase de
surprinse două aspecte de la aceaslă
In sala dc şah se aşternuse o liniş „Corvinul" din oraşul Hunedoara a jucătorii dc la Metalul au prezentat uz casnic, diferite unelte de muncă
te deplină. Micii participanţi anali frumoasă manifestare sportivă. avut loc o partidă de verificare între po teren formaţia de bază. (predominînd cele de pescuit) mo
zau cu atenţie posibilităţile de cîştig, V. ALBU echipele Metalul şi Minerul Teliuc. Ambele echipe au folosit in această nezi, podoabe, etc, care vorbesc des
Terenul îngheţat a constituit un prin întîlnire toţi jucătorii din lot. După pre activitatea oamenilor de pe aces
cipal „adversar" pentru jucătorii am terminarea celor 90 de minute, antre te meleaguri cu două milenii în ur
Primul concurs debiatlon din regiune belor echipe. Victorio a revenit hu- norii s-au declarat mulţumiţi de pre mă.
nedorenilor cu scorul dc 5—0. Sco
Rezultatele săpăturilor şi cercetă
gătirea jucătorilor in această peri
Şahiştii au ju rul acestei partide de verilicare a oadă. rilor confirmă existenţa unei aşc/.Ari
cat cu pasiune şi In zilele de 28 şi 29 ianuarie s-a dus succesiv Minerul Lupeni şi Ş.S.E înfloritoare. Bogăţia de monezi des
răbdare demon- organizat, pe pirlitle de la Vulcan, Petroşani Ultimul schimb a fost însă coperite aminteşte de intensele
slrind reale cali primul concurs de biallon din regiu hotăritor pentru Energia Paroşeni schimburi comerciale înlre locuitorii
tăţi. nea noastră. care, prin aportul veteranului Gheor- Schi insulei şi cei din aşezările dc pe ma
Proba de ştafetă 4 X 7,5 km seniori ghe Lupas, a reuşit să cîştigc ştafe lurile Dunării. De asemenea, mate
a fost urmărită de un numeros pu ta. Iată clasamentul: 1. Energia Pa- rialul |de luptă (lănci, topoare, vîr-
BERLIN 30 (Agcrpres). — T30”i)/10. Reprezentantul României furi de săgeţi) arată existenţa unei
blic, care a apreciat spectaculozita roşeni, 2. $ S.E. Petroşani, 3. Mine Proba de slalom special din ca
tea ci. Au participat sportivi din aso rul Lupeni. drul „Criteriului internaţional al ju Dan Cristea, s-a clasat pe locul trei populaţii pe cit dc paşnică pc atîl de
cu timpul de 1’33”9/10.
ciaţiile Energia Paroşeni, Minerul niorilor", ce s-a desfăşurat in locali In proba dc slalom uriaş, eîştiga- dîrză în luptele cu invadatorii
Lupeni, $SE. Petroşani şi Metalul VASILE VLASIE tatea Oberwiesenlhal (R. D. Germa tâ de Augerj (Franţa) cu 1’20”8/10, Istoria stabileşte doi factori care
Hunedoara. După o luptă foarte strîn- metodist la Consiliul regional nă), a revenii linărului sportiv a Dan Cristea a ocupat locul 12 cu tim au dus la distrugerea cetăţii: un pu
să, in primei^ trei schimburi au con- U.C.F.S. ustriac Hinterhollcr cu timDul de pul de 1’28”. ternic atac din afară şi inundaţiile.