Page 94 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3758

(Urmare din pag. I) rea productivităţii la purceii înţăr­
Ideea enunţată în consfătuire po­ SCECTIA - ÎACTOR DETERMINANT
caţi, în sensul de a obţine o preco­
Mesaje cotidiene trivit căreia* „nu este raţional să citate mai ridicată. Pentru realizarea
acestui obiectiv se preconizează în­
staţiuni în vederea
fiinţarea unei
oprim pentru reproducţie viţele pro­ controlului productivităţii la porcine.
venite de la mame cu însuşiri necu­ Aplicarea noului sistem unic de
Numeroase scrisori lui Iancu Sincu cu acceptată. Funicula- noscute", mi se pare deosebit de in­ IN AMELIORAREA EFECTIVELOR marcare a animalelor, întocmirea co­
primite în aceste zile privire la aplicarea riştii Ioan Bucur şi teresantă. Intr-adevăr, trebuie ca ori­ recta a evidenţelor zootehnice, con­
Ia redacţie încep cu unei soluţii noi pen­ Viorel Cucuian au şi ce animal reţinut pentru prusilu să ducerea muncii de selecţie solicită
cuvintele: „Va scriu tru dezoxidarea tablei î n c e p u t montarea aibă însuşiri superioare bine cunos­ velor agricole din Cilnic, Miercurea, mari Există astfel posibilitatea ob­ perativele agricole. De asemenea, se din pârlea specialiştilor multă pa­
despre primele rezul­ de oţel, ceea ce va „cărăuşului aerian". cute. Numai astfel în saltul calitativ Sebeş, Apoldul de Sus ele. iar rezul­ ţinerii unei economii de furaje prin prevede ca în acest trimestru să se siune, competenţă şi răspundere. în­
tate obţinute în acest duce la îmbunătăţirea In cîteva zile, de-a- tatele nu au întîrziat să se arate. scurtarea perioadei de îngrăşare. constituie în fiecare unitate loturi deosebi în cooperativele neîncadrale
an". „Vă informez cu substanţială a piese­ lungul cablurilor în­ scontat în urma muncii de selecţie Astfel, la sfîrşilul anului trecui, pes­ Un aport substanţial în grăbirea de reproducţie formate din animalele cu specialişti zoo-veterinari, Centru­
ultimele noutăţi"... Şi lor confecţionate". tinse pe un nou tra­ vom putea valorifica apoi Iul. succe­ te 70 de cooperative agricole au rea­ procesului de selecţie trebuie să-î a- cele mai productive şi să se intro­ lui regional de selecţie şi specialişti­
enumerarea ar putea Cu toate că pictorul seu vor porni spre siv al tuturor generaţiilor de juninci. lizat o producţie medie de laple pe ducâ în primul rînd Centrul regio­ ducă peste tot evidenţele zootehnice lor de la consiliile agricole le revine
continua cu alte cîte- se cufundă în zăpadă rampa de încărcare cap de vacă furajată între 1800-2100 nal de reproducţie şi selecţie, dar şi primare. In ce priveşle selecţia la un mare ‘rol în extinderea selecţiei
va formule, în esenţă, pînâ la genunchi, în cei dinţii buşteni. A­ In acţiunea de selecţie trebuie a- lilri. Acest lucru reflectă avonlajele fiecare specialist în parlc Pentru specia ovine, va trebui urmărită pro­ la toate speciile de animale. Trece­
cu acelaşi conţinut. parchetul Pîrîul Sa­ tunci, aceşti mecani­ vule în vedere cîleva probleme esen­ extinderii selecţiei. blema îmbunătăţirii calitative şi rea operativă la realizarea acestei
Din fabrici şi uzine, sului de la I.F. Sebeş zatori ai pădurilor ţiale cum sînt: producţia de laplc pe Procesul de selecţie trebuie privit viitor, in cadrul regiunii noastre canlilalive a lînei prin extinderea
din marile combinate vor trăi o nouă bu­ sînt pmvâzule o seamă de acţiuni însămînţărilor cu berbeci de mare acţiuni in toate unităţile şi mai ales
munca şi căutările perioada de laclalie, faţa de media însă şi din punct de vedere al creş­
industriale ale regiu­ creatoare nu conte­ curie..." pe unitale, starea ginecologică, mani­ terii producţiei de came. Prin apli­ care să ducă la îmbunătăţirea ac­ productivitate. La porcine este nece­ în cooperativele agricole care obţin
nii, de pe şantierele nesc. Corespondentul „Vă scriem cu in­ festarea caracterelor de rasă, armo­ carea încrucişărilor industriale sim­ ţiunii de selecţie a animalelor. Ast­ sar ca selecţia să urmărească în pri­ rezultate mai slabe trebuie să ducă
de construcţii, cores­ nostru Cornel Zemora tenţia de a face cu­ ple sau mixte, se favorizează proce­ fel, sfera de acţiune a selecţiei va mul rînd creşterea productivităţii şi la ridicarea pe o treaptă superioară
pondenţii ne trimit noscut şi altora fap­ nia corporală şi conformaţia exteri­ capacităţii de alăptare. In acelaşi a activităţii economice în sectorul
veşti ce reflectă en­ tele de muncă ale co­ oară. Aşa au procedat lucrătorii de sul de obţinere a unor animale care trebui să fie extinsă prin exercitarea
tuziasmul cu care oa­ lectivului secţiei L II la fermele zootehnice ale cooperaţi- inlr-un timp scurt realizează greutăţi controlului producţiei la loale coo­ timp se va avea în vedere şi creşte­ zootehnic.
menii muncii conti­ C.F.R. din Alba Iulia
nuă, la un nivel mai — îşi încep scrisoarea HI BN
înalt, activitatea de ÎNSEMNĂRI tehnicienii E u g e n 1691
producţie. Ncaniţu şi Teodor Ră-
Deschidem cîteva zuş. Zăpada mare din
plicuri: „Colectivul luna ianuarie a prici­ C E OFERIŢI
turnătoriei d& lingo- nuit multe greutăţi
tiere de la Uzina a surprins un fapt feroviarilor. Cu toate
„Victoria* Călan — deosebit de semnifi­ impedimentele ivite,
ne scrie coresponden­ cativ din munca as­ călătorii şi mărfurile
tul nostru Iosif Craş- prit a forestierilor: trebuiau să ajungă la DUMINICA ?
ca — a turnat in nu­ . .— Am stat şi timp la destinaţie. CETĂŢENILOR
mai 22 zile, cu 413 to­ m-am gîndit mult to­ Dar cum? Alături de
ne mai mult melal varăşe Bucşe, se a- ceilalţi feroviari răs­
decît prevederile pla­ dreseazâ maistrul de punsul l-au dat şl (Urmare din pag. I) minţim noi celor doi tovarăşi, fiind­ ma personalului administrativ, au că­
nului. Tovarăşii lor parchet Ioan Bucur muncitorii Ioan Pe- că el nu le trecuseră „pe primul plan". pătat, în ultimul timp, un caracter
de branşă â e la tur­ şefului de sector. Pro­ trescu şi Candin To- întrebarea de mai sus am mai adre­ formal, birocratic.
nătoria nr. 1 au li­ iectul de montare a ma de la districtul nr. sat-o şl altor tovarăşi. Din răspunsu­ La ce ne ajută oare cheltuirea de
vrat în plus radia­ noului funicular nu I Alba Iulia, .Gheor- La Hdjdat, oraşul regional Hune­ rile unora s-a dovedit preocupare si fondui 1 pentru telefoane, dacă Infor­
toare pentru 23 de a­ mi se pare a fi aşa de ghe Pândele, Arcadie doara. aceeaşi întrebare am pus-o interes fată de această zi din săp­ marea despre care vorbim nu intră în
partamente". bun. înălţimea la ca­ Toma, Vasile Popes- mai întii tovarăşului secretar al sfa­ tămână. Alţii însă. nu şi-au pus în preocupările Comitetului regional
Din Cugir — ne re se va ridica sarci­ cu, din districtele O- mod deosebit asemenea probleme. De pentru cultură şl artă ?
scrie tehnicianul A- na depăşeşte 30 de râşlie, Turdaş şi Si- tului popular comiunal — om care oltfel acest lucru rezultă şl dintr-un
lcxandru Epure: „Vă metri. Din această meria. Infruntind ză­ răspunde in cadrul' comitetului exe­ alt fapt pe care îl vom menţiona
cutiv, de organizarea şi desfăşurarea
comunic cele dinlîi i- cauză balansul va fi pada şi gerul, ei au aici. Săplămlnal. Comitetul regional ..Duminica e ziua odihnei şi a re­
îiovaţii înregistrate a­ (mare şi funicularul fost tot timpul la da­ activităţii culturale. pentru cultură şi artă primeşte din citării. Fiecare dintre noi o aşteptăm
nul acesta la cabine­ nu va rezista... Pro­ torie, aslgurînd des­ — La noi nu se face nimic. Direc­ partea raioanelor răspunsuri la ace­ justificat. Ce ne oferă însă dumini­
tul tehnic al Uzinei pun să se monteze un făşurarea în bune toarea căminului cultural e de vină. eaşi întrebare: „Ce organizaţi dumi­ ca ? Iată o întrebare căreia va trebui
„30 Decembrie". In alt funicular pe pîrîul condiţiuni a transpor­ De fapt, vrem s-o schimbăm, avem nica pentru cetăţeni?". să-i găsească un răspuns cît mal a­
prima sa şedinţă de secundar, Este mai a­ tului pe calea ferată". noi un alt om... Desigur, măsura luată de Comitetul decvat toii cei care au obligaţia să
lucru, comisia de i- vantajos din toate Mesaje vibrante ale Din constatările ulterioare am a­ regional are un temei foarte justifi­ sc ocupe de organizarea cît mat fru­
novaţil a admis punctele de vedere. muncii şi activităţii flat Insă că din partea directoarei de cat. Ea nu numai că poate ajuta la moasă a timpuţui liber al cetăţenilor;
pentru aplicare 5 din Ce părere aveţi ? de fiecare zi a oame­ cămin există totuşi grijă şi preocu­ cunoaşterea unei realităţi, dar oferă consiliile locale ale Uniunii Gene­
cele 7 inovaţii înre­ Analizată mai pe pare pentru munca culturală. Pe baza comitetului posibilitatea ca, pe baza rale a Sindicatelor, comitetele pentru
gistrate anul acesta. îndelete, schimbarea nilor. Fapte cotidie­ planului do activitate (despre care acestei informări, să se tragă anu­ cultură şl artă. uniunile de cultură
Se apreciază ca fiind soluţiei din proiect s-a ne, pline de semnifi­ secretarul spunea că nu există) s-au mite concluzii si. eventual, să se sta­ fizică şi sport, directorii de teatre,
deosebit de importan­ dovedit a fi deosebit caţii majore. întreprins si se organizează periodic bilească şi măsuri. Aşa ar trebui sîl cluburi, case de cultură, cămipe Cul­
tă inovaţia ingineru­ de eficientă şi a fost T. OVIDIU anumite manifestări. La acestea, după fie, dar lucrurile stau altfel. Acestei turale. cinematografe etc.
părerea noastră, ar trebui însă să par­ informări săplămînale nu i sc acordă Sc aşteaptă o activitate mai varia­
ticipe şi tovarăşii de la sfatul popu­ atenlla cuvenită. Fiind lăsate pe sea­ tă, mai bogată.
lar, $1 în primul rînd secretarul.
Poposind la Strei-Sîngeorgiu, oraşul
Călan, directorul căminului cultural
Pericolul inundaţiei a fost înlăturat ne-a spus că se află în concediu de
studii.
— Pe seama cui aţY lăsat condu­ Capacităţile de producţie
cerea căminului? Din iăspuns, se
Strîns cu chingile gheţlî, Sebe­ au răspuns zeci de oameni care
şul s-a răzbunat urafHndu-şi ape­ s-au deplasat repede la fata lo­ pare că pe seama nimănui. Aşa că
prea multe despre activităţile de du­
le. Sloiurile de gheaţă s-au oprit cului, luptindu-se aprig cu gheaţa. minică nu am putut afla.
în alunecarea lor năvalnică la stâ- După rinei ore au reuşit să Din planurile de muncă ale cămi­
vilarele de lingă Fabrica de jrîr- spargă zăgazul, dînd drumul la a­ prins însă că trebuiau să se organi­ pot fi mai bine folosite
nului şi bibliotecii comunale am des­
tie Petreşti, minlnd apa spre sat. pe. Pericolul inundaţiei a fost ast­
Catastrofa inundaţiei părea Imi­ fel înlăturat Faptul s-a petrecut zez,o — la cămin — conferinţa „În­
nentă. La apelul sfatului popular -In ziua de 21 ianuarie, orele 17. tărirea familiei" iar la bibliotecă mon­
tajul literar „Mihai Eminescu". Des­ Deseori cind sc vorbeşte dc căr­ lâsale în suspensie. Potrivit sarcini­
pre acestea a trebuit însă să le a- bune se pierde din vedere faptul că lor, exploatările miniere Lonea şl
o verigă importantă in fluxul mină- Dîlja îşi vor mări considerabil pla­
beneficiar o constituie preparai ia. Co­ nul de producţie. Deşi se cunoştea In perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă astăzi, rih-
luiloarea Viorica Vinţeler, de la Fabrica „Ardeleana" din Alba Iulia,
lectivul Preparaliel de cărbuni din acest lucru, nici pînă acum nu s-au a înregistrat o performanţă deosebită: depăşirea normei în ifiod ritmic
Recuperarea înveliş I^etrila n dovedit că-■■nu e de loc-au- luat măsuri dc creştere a capacităţi­ cu peste 20 la sută. Foto: V. ONOIU
lor de depozitare şi transport la sec­
(iliară şi minoră
această verigă,
.‘împotrivă! Sîntem in posesia unor
ţia separalie. Nerealizarea măsurilor
cilrc concludente. Anul trecut, aici aminti te creează serioase greutăţi în
prevederile
preluarea ritmică a producţiei dc
s-au recepţionat peste
ruginit al realizărilor s-a preparat mai mult cu 41.120 tone cărbuni. Penlru mărirea vitezei de cir­
planului 13.232 tone cărbune
brut,
culaţie in Incinta preparâţiei, vor
cărbune. Indicele de recuperare a losl trebui date în exploatare semnolele
(Urmare din pag. !) ga capacitate. Pe de oare chiar asa ? La Aşadar, cauzele ce ijnbunăiătit cu 1,2 puncte. Lo prelul luminoase şi să se respecte cu stric­ Galeriile de artă Sibiu
tele gabaritele de circulaţie la des­
cost, suma economiilor realiza­
altă parte, sterilul şi multe sectoare se au frinat realizările te depăşeşte cifra de 2.000.000 lei. cărcarea cărbunelui de către exploa­
gonete, s-a descărcat minereul depus pe pierde timp productiv colectivului întreprin­ tările miniere Petrlla, Lonea şi Dil-
derii miniere Barza nu
greu, multe vagonete v fundul vagonetelor pentru că nu există sînt obiective. aşa Mai pot fi date şi alte exemple ja. Conducerea CC.V.J. Irebuie să A n g a j e a z ă :
au stat imobilizate. este purtat din mină o bună corelare a in­ cum greşit se pretin­ oare vin în sprijinul afirmaţiei, că intervină operativ în soluţionarea
Aceste greutăţi au la suprafaţă şi invers, trării minerilor In de, ei subiective. In pheparatia esle o verigă activă ce aspectelor arătate. VlNZATOR GESTIONAR
.fost cunoscute din cu implicaţii le pe ca­ subteran, pentru că marc parte ele se da- şi-a dovedit din plin eficacitatea. Su­ Nu trebuie scăpate din vedere nici
vară, din toamnă. A­ re le are asupra ca­ munca nu este bine toresc slabei preocu­ bliniem acest „amănunt" pentiu că celelalte aspecte. Se ştie, bunăoară, pentru unitatea G aleriilor de artă ale Fondului plastic ce va lua
sînt frecvente cazurile cînd colecti­
tunci de ce nu s-au pacităţii de transport. organizată. La puţul pări a conducerii în­ că de funclionorea funicularului de fiinţă în Deva.
luat măsurile cuveni­ O slabă preocupare Elena, muncitorii din treprinderii, secţiilor vul preparatici e colat de către con­ şist depinde în mod direct evacua­
te pentru a le evita? a existat şi în ceea sectorul 210 aşteaptă ducerea C.C.VJ. ca a cineea roată rea sterilului rezultat la prepararea
zilnic circa 45 minute şt sectoarelor pentru la căruţă. Este adevărat că in acti­ Inform aţii prin G aleriile de artă ale Fondului plastic din Sibiu,
De ce n-am spune lu­ ce priveşte aprovizio­ pînâ să intre în mi­ realizorca ritmică a cărbunilor, dar în momentul de fală
crurilor pc nume? în­ narea minerilor cu nă, pentru câ piţţul planului. tendinţei vitatea preparatiei au existat şi u- lipsesc piesele de rezervă şi cablul strada Băii nr. 10, telefon 13256.
treprinderea a intrat materiale pentru sus­ deserveşte mai multe greşite că „plnă la ricle lipsuri, care au făcut ca o parte purtător, solicitate foarte des. In
în sezonul rece insu­ ţinere. Este adevărat, orizonturi. sfîrşilul lunii mal e din cărbunele livrat să nu corespun­ cursul acestui an. conducerea C.C.V J.
ficient pregătită. La în luna ianuarie au dă întocmai normelor de calitate. Dc- va trebui să definitiveze modalitatea
Timput efectiv do timp pentru recupe­ dele defecţiuni mecanice şi electri­
hălzile de steril nu fost zile cînd furni­ rarea restantelor". Ex­ ce ivite în secţiile uscătorie şi bii- de înhaldare a sterilului. Altfel în
s-a asigurat o capa­ zorii nu şi-au achi­ lucru nu este folosit perienţa a dovedit că anii viitori se va ajunge la strangu­
citate corespunzătoa­ tat obligaţiile contrac­ in mod raţional si da­ pierderile înregistra­ hctaj ca urmare a întreţinerii nc- larea producţiei.
atisfăcătoare au determinai serioase
re de descărcare. La tuale, dar nici condu­ torită slabei organi­ te într-o zi sau două Î ircutăţi fabricii dc brichete. Puti­ Printre rezervele interne existen­ Întreprinderea regională
halda de la Dealul Fe­ cerea întreprinderii zări a muncii. In sub­ cu greu pot fi recu­ nele măsuri luate n-au avut efectul te la Preparalia Petrila om enumera
tii, spre exemplu, deşi nu s-a îngrijit sufi­ teran sînt multe e­ perate. Chiar dacă sc scontat. şi extinderea normării tehnice la un
iniţial au fost monta­ cient de crearea unor chipe In cadrul căro­ recuperează, este ne­ număr cît mai mare de operallunl,
te două culbutdare, suficiente stocuri pen­ ra muncitorii pierd voie de eforturi supli­ Pentru anul în curs preparatorilor fapt ce ar conduce la sporirea coin­ de electricitate Hunedoara-Deva
timp productiv, depla-
iar mai recent încă tru perioada de iarnă. mentare. eforturi care le revin sarcini sporite. Ei vor tre­ teresării materiale a lucrătorilor, la
unul, este utilizat doar La 1 ianuarie a.c., sindu-se in căutare de aduc după sine alle bui să îmbunătăţească indicele de re­ creşterea productivităţii muncii. Pe
un singur culbutor. La fată de 3.000 m c. ma­ materiale sau execu- greutăţi. Tocmai dc cuperare cu 0,4 puncte (aţă de nive­ linie îmbunătăţirii calităţii cărbu­ angajează de urgenţă :
Valea Blojului, funi­ să lemnoasă planifi­ tind diferite operaţii aceea, practicile gre­ lul anului trecut. Din dinamica în­ nelui preparat vor trebui Întreprinse
mărunte, suplimenta­
cularul este folosi t cată, întreprinderea şite ce mai există, cărcării instalaţiilor de preparare pe acliuni largi la care să fie atras în­ - şef serviciu aprovizionare pentru Şantierul de construcţii
mult sub capacitate. avea un stoc de i 000 re. Vinovaţi pentru a­ întregul an rezultă că în trimestrul tregul colectiv. Ridicarea calificării m ontaj Deva ;
ceasta se fac, în a­ trebuie eliminate. Este
Din aceste cauze, va- rac. lemn pentru sus­ fară de şefii de echi­ datoria conducerii! I a.c. va trebui să se realizeze 29 la tehnlco-profeslonale este un prim pas - 3 contabili I din care 2 pentru contabilitate sediu şi al 3-lea
gonetclc de mină stau ţinere, suficient doar pe, si maiştrii, care de tehnice a întreprin­ sută din planul anual, urraînd ca ce trebuie făcut. pentru S.C .M . D eva;
Imobilizate cu steril, pentru 10—12 zile. derii să dea dovodă în celelalte trei trimestre să se rea­ Un rol însemnat în rezolvarea a*
iar minerii duc lipsă 6 parte din inter­ multe ori se mulţu­ de mai multă răspun­ lizeze între 22 şi 25 la sută. După cestor probleme revine organizaţiilor — 3 m agazineri din care 2 pentru Deva şi al 3-fea pentru
mesc doar să treacă
de... vagonete goale. locutori spuneau că în revistă abatajele, dere faţă de elimina­ dezbaterea cifrelor de plan s-au de portld. Comuniştii trebuie să-şl S .C .M ., lot IV Petroşani.
De asemenea, nu sînt timpul electiv de lu­ fără a explica şi a rea acestor practici, cristalizat mai multe propuneri şi manifeste cu mai multă hotărîre rolul Inform aţii suplim entare se primesc în fiecare zi de la sediul
bine curăţate de steril fată de realizarea pla­ soluţii care fac parte dintr-un ansam­ lor activ, mobilizator, în acţiunile cc
şi minereu, motiv ca­ cru nu este folosit ajuta concret munci­ nului în mod ritmic blu de măsuri iniţiate de comitetul se întreprind. In grupele sindicale să întreprinderii, serviciul personal-învăţăm int din strada G eorge
torii în
organizarea
re face să nu poată din plin tot din „mo­ şl la toti indicatorii. de partid şl conducerea tehnico-ad- se analizeze operativ orice abalere Enescu nr. 35-37.
fi încărcate la întrea­ tive obiective". Să fie lucrului. rainislrativă în vederea înfăptuirii de la procesul tehnologic $1 regula­
sarcinilor stabilite. In prima urgen­ mentul de ordine interioară. Valori­
tă figurează măsurile cu caracter or­ ficarea tuturor acestor rezerve va
ganizatoric în sectorul de întreţine­ avea ca efect creşterea continuă a e-
re. Sporirea exigentei la efectuarea ficicnlei întregii activităţi economice.
reviziilor $1 reparaţiilor a avut ca GHEORGHE ECOBESCU Trustul regional de construcţii Banat
efect îmbunătăţirea funcţionării In­ tehnician
stalaţiilor. Sînt însă $1 unele puncte S. BUCERZAN
angajează pentru centrala trustului UN INGINER MECANIC cu ve­
chime dc 7 ani, pentru funcţia de şef serviciu mecanizare.
Salarizarea corespunzătoare la trust dc grad special.
Sc asigură imediat locuinţă.
Celule pentru In turnetf prin regiune Cei interesaţi sc vor prezenta personal la centrala frustului din Ti­
încălzirea Formaţii artistice profesioniste, din regiune şi mişoara, Piaţa Unirii nr. 3, pină la 31 Ianuarie a.c.
dinafara ei se află în turneu prin oraşele şi sa­
lingourilor tele noastre. Colectivul Teatrului dc stat din Pe­
troşani prezintă aslâzi la Sebeş şi Cugir specta­
colul „Clinii" de Tone Brulin; la Teiuş, artiştii
La ‘laminorul de 800
mm dc la Combinatul si­ Teatrului de stat de estradă din Deva vor oferi
derurgic Hunedoara, des­ ceferiştilor concertul „Veselie astă seară cu es­ Rezultatele concursului PRONOSPORT
trada". iar Filarmonica de stat din Cluj, cu spec­
tinat laminării otelurilor
tacolul „Am venit din dealul Clujului", este oas­
speciale, au intrat în petele minerilor din Lupeni.
funcţiune două celule noi nr. 4129 ianuarie 1967
pentru încălzirea lingou­
rilor, care funcţionează Noi trasee de autobuze Bologna — Mantova Câmp. jtaJ. A 1-1 x
cu flacără întoarsă. Alte Cagliari — Lecco 3-1 1
celule similare, care sc Pentru satisfacerea cerinţelor cetăţenilor din lnlernazianole — Foggia 3-0 1
află în faza de încălzire, regiunea noastră, Direcţia regională de transpor­ Juventus — Alalanta 0-0 x
vor fi puse curînd in turi auto Hunedoara-Deva a pus în exploatare Spăl — Torino ‘ 0-0 X
funcţiune. noi Irasee de autobuze. Este vorba de traseul ce Brescia — Roma pron. pauză 3-2 1
Proieclarea şi construi­ leagă localităţile Haţeg-Hunedoara-Deva şi tra­ Bresria — Roma pion. final »> 3-3 X
rea acestor celule la ni­ seul Haţeg-Coroeşti. Lanerossi — Nopoli pron. pauză M 0-1 2
velul tehnicii mondiale Lanerossi — Napoli pron. final 2-1 1
şi dotarea cu aparatură Seara pentru tineret. Lazîo — Fiorenlina pron. pauză
modernă de măsură şi » 0-0 X
La Staţiunea de .maşini şi tractoare din Haţeg munca pentru reparatul tractoarelor şl al celorlalte control vor permite În­ Din Iniţiativa comitetului U T.C. din cadrul Lazio — Fiorentlna pron. final t» 0-0 X
ini agricole este bine organizată. Ca urmare, pînâ astăzi s-au făcut reparaţii şi revizii la peste 65 la sută
maşini agr călzirea uniformă a lin­ sectorului 8 electromecanic, la Aninoasa a fost Venezia — Milan pron. pauză * <9 0-0 X
din tracloare. gourilor, respectiv îmbu­ organizată o seară de odihnă pentru tineret. Cu Venezia — Milan pron. final 1-2 2
In fotografic: un nou lot de tractoare ieşit din atelier. nătăţirea calităţii lamina­ acest prilej s-au distins recitările, cînlecele popu­ Fond de premii 308.344 Jef.
Foto: I. TEREK telor. lare şi jocurile distractive.