Page 11 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3761 /,

CONŢINUTUL Şl EFICIENŢA -

LATURI INSEPARABILE

ALE ÎNVĂŢAMÎNTULUI DE PARTID

Comitetul orăşenesc de partid nea sînt cercuri, (cele conduse partid, cum sînt tov. inginer
Petri la a acordat o atenţie spo­ de propagandiştii Petru Stupu lonaş Lăsat de la E.M. Lonea,
rită pentru buna organizare şi şi Eraanoil Mureşan), rămase Ionel Colda, loan Moldovan de
desfăşurare a activităţii cursu­ în urmă faţă de program. La la EM. Lonea, loan Serlan,
rilor şl cercurilor învăţârain- Preparalia Petrila frecventa Gheorghe Terenticâ de Ia E.M.
tulul de partid. Acest lucru lasă mult de dorit, birourile Petrila şi alţii.
este dovedit de faptul că în unor organizaţii de bază nu se Din discuţiile purtate în ca­
majoritatea cercurilor şi cursu­ preocupă de buna desfăşurare drul plenarei a reieşit necesi­
rilor există o preocupare sus­ a Snvăţămîntului, de îndruma­ tatea de a .se pune un accent întreprinderea de gospodărie
ţinută din partea cursanţilor şi rea studiului cursanţilor. mai mare pe studierea temei­
a propagandiştilor pentru un ^ Nici pină acum nu s-au luat nică a documentelor Plenarei
studiu temeinic, aprofundat, în măsuri pentru ca materialul bi­ C.C. al P.CR din 21—23 de­
strînsâ legătură cu sarcinile bliografic să ajungă Ia cursanţi, cembrie 1966 si ale Sesiunii orăşenească Deva
concrete'ale producţiei. In tim­ ceea ce face ca în unele cercuri Marii Adunări Naţionale din
pul care s-a scurs de la înce­ discuţiile să fie la un nivel scă­ decembrie anul trecut. Pentru
putul anului de învâtămînt, zut, ca urmare a faptului că nu viitor, se cere o îndrumare Produsele livrate în acest an de colectivul întreprinderii „Vidra" din Orăşlie au în­ angajează de urgenţă:
s-au manifestat însă şi unele se citeşte în prealabil materia­ mai sistematică a muncii Jec- trunit calificativul de foarte bine, motiv pentru care sînt apreciate de cumpărători. In fo­ — şoferi pentru autobuze;
neajunsuri. Pentru o cunoaşte lul recomandat. O asemenea torilcr şi propagandiştilor,, un tografic: inginerul Viorel Palier şi tehnicianul Vasile Corbul constată, cu ajutorul anali­ — mecanici auto;
mat bine cauza lor în vederea situaţie este în cercul condus control asupra modului în care zelor de laborator, că şi noul lot de produse fabricat este de bună calitate.
stabilirii unor măsuri care să de tov. Aurel Sălăjan de la studiază cursanţii. Foto: I. TEREK — coşari pentru localitatea Deva şl Certej.
ducă la eliminarea lor, Comi­ EM. Petrila şi albele. Comitetele de partid, birou­ De asemenea anunţă abonaţii din cartierul Gojducă
tetul orăşenesc de partid Pe- Comitetul de partid de la rile organizaţiilor de bază, tre­ incepînd cu anul 1967, plata taxelor comunale şi de în­
trila a analizat/ în cadrul unei E M. Lonea nu -acordă ţoală a- buie să se ocupe mai mult de
plenare lărgite felul în care se tenlia mobilizării cursanţilor la mobilizarea cursanţilor la în­ călzire se va face la sediul întreprinderii din strada
• desfăşoară învătâmîntul de ciclurile de conferinţe, invo- vătămînt. Productivitatea condiţionează Gojdu nr. 75.
partid, conţinutul şi eficacitatea cînd diferite motive pentru a Este necesar ca In atenlîa In-
sa. Referatul prezentat din ^justifica frecventa scăzută. Vatămîntuluî de partid să stea
partea biroului comitetului oră­ Aceeaşi situaţie există şi în li­ mai mult problemele privind creşterea rentabilităţii
şenesc, discuţiile ce s-au pur­ nele sectoare ale Exploatării disciplina de partid sl în mun­
tat, au scos în evidenţă că la miniere Petrila. că, dezvoltarea conştiinţei so­
ciclurile de conferinţe de la ex­ Comitetele de partid de la cialiste, diferitele aspecte ale (Urmare din pag. 1) se de baza limitată de materii ele nu necesită fonduri de In­
ploatările miniere Lonea şi' Pe- cele două exploatări nu au în­ educaţiei moral-cctăţeneşti. prime de minereuri de fier, vestiţii pentru utilaje. Impor­
trila expunerile făcute de lec­ drumat lectorii şi propagandiş­ Plenara a adoptat măsuri co­ me pentru organizarea pe ba­ cunoscută in tara noastră şi in tant este să se pornească în Î n t r e p r in d e r e a o r ă ş e n e a s c ă
tori au fost bogate în conţinut, tii formelor de învătămînt pen­ respunzătoare care, traduse în ze ştiinţifice a producţiei prin- special în bazinul Poiana Rus- toate cazurile de la realitate,
legate de sarcinile concrete de tru a lega fiecare expunere şi viată, vor asigura Înlăturarea tr-o programare judicioasă a că care asigură în prezent pes­ cu o gîndire temeinică — con­
producţie. In cercuri cum sînt lecţie de specificul muncii deficientelor ce s-au semnalat operaţiunilor pe faze, mecani- te 60°/0 din producţia de mi­ diţie de bază în asigurarea DE INDUSTRIE LOCALA DEVA
cele conduse de propagandiştii cursanţilor. pină în prezent, vor duce Ia zîndu-se operaţiunile grele şi nereu de fier indigenă, impun succesului.
Vasile Hlopeţchi, Miron Rebe- Eficienta scăzută a activităţii ridicarea învătămîntului de, cu volum mare de muncă cum o orientare corespunzătoare Mecanizarea pe o scară cit
dea de la EM. Lonea, Emil unor cercuri ale învâlămîntu- partid la nivelul cerinţelor ac-" sînt: încărcarea, transportul şi din partea acelora care con­ mai largă a lucrărilor de în­ angajează:
Stoica, loon Manea de la EM. lui de partid este ilustrată şi tuale. rambleierea spaţiului excavai, duc, organizează şi coordonea­ cărcare şi transport în abataj — doi mecanici pentru utilaj;
paralel cu folosirea raţională a
Petrila, Gheorghe Balaşko de prin atitudinea unor cursanţi POMPILIU UNGUR forţei de muncă şi uşurarea e- ză producţia in scopul aplică­ este o necesitate urgentă. Dar — trei excavatorişti;
avîndu-se în vedere faptul că
la Preparalia Petrila şi altele, în cirapul muncii sau în com­ director al Cabinetului forlului fizic al muncitonjlui rii numai a acelor metode de — doi sudori electrici şl autogenl.
exploatare care asigură efici­
se manifestă grijă pentru cali­ portarea lor zilnică în viata orăşenesc de partid minier. enţă maximă şi fără pierderi forţa de muncă în unele ca­ Informaţii suplimentare se primesc în fiecare zi
zuri este deficitară, iar tim­
tatea învătămîntulul, pentru obştească, familială. Petroşani Considerente majore, impu- de zâeâmînl. In cazul I. M. Hu­ pul de calificare fci specializare
axarea lui pe principalele pro­ In plenară s-au combătut a­ nedoara consider că, în viilor pentru muncitorul minier ne­ de Ia sediul întreprinderii, serviciul personal din strada
bleme ale politicii Dartidului semenea lipsuri, s-au făcut calea pe care trebuie să se cesită o perioadă mai lungă, Dr. Petru Groza nr. 14.
In eadrujf plenarei s-a arătat propuneri pentru îmbunătăţirea meargă este mecanizarea ma­ se impune necesitatea luării
însă că în desfăşurarea învătă- activităţii. Mulţi dintre partici­ ximă a operaţiunilor grele de tuturor măsurilor pentru ridi­
mîntului de partid moi sînt u­ panţii la discuţii au criticat r.u încărcat prin folosirea în aba­ carea gradului de calificare a
nele neajunsuri. Nu peste tot asprime atitudinea de subapre­ Emisiuni pentru copii taje — veriga primară şi cea muncitorilor şi personalului
se acordă atenţie conţinutului, ciere a ridicării nivelului po­ mal importantă a procesului mediu tehnic existent, înarma­
în unele locuri se întîlnesc ca­ litic si ideologic pe care o mai de producţie — a maşinii de rea lor cu cele mai noi cuce­
zuri de formalism. La E.M. J.o- manifestă unii membri de Două dintre noile emisiuni şi „Cea mai frumoasă scrisoa­ încărcat cu siloz basculant de riri ale ştiinţei şi tehnicii.
radiofonice destinate anul a­ re", pentru elevii din clasele lipul T2-G. — La I. M. Hunedoara e- U Z IN A M E C A N IC A
cesta copiilor şi tineretului şco­ v —v iii. Experienţa dobîndilă cu acest xistâ deci toate condiţiile pen­
lar işî propun educarea pa­ Anul 1967 aduce noutăţi şi utilaj in cei 4 ani de experi­ tru a face un important pas
triotică a tinerei generaţii. micilor telespectatori. Dintre mentare în cadrul minei Te- înainte în ceea ce priveşte
Acestea sînt ciclurile „File de cele mai importante amintim liuc a demonstrat cu prisosinţă creşterea productivităţii mun­ C U G I R
legendă" şf Fapte de istorie" eficienta pe care o aduce. A- cii şi eficienta economică a în­
care vor evoca, prin mijloa­ „Tasărea măiastră", cmisiinie- eeasla. nu exclude, nicidecum, tregii activităţi. Dacă luăm în
considerare producţia de pro­
cele scenariului radiofonic cele magazin, şi cea intitulată ci obligă, ca acolo unde meto­ fil prevăzută pentru anul 1970 angajează urgent:
mal semnificative momente „Două şcoli, două echipe", rea­ dele de exploatare de mare economiile ce se pot obţine la — un consilier juridic pentru oficiul juridic al
productivitate
gravitaţionale
din viaţa poporului român. lizată In genul dialogurilor la (subelaje, galerii de suborîzont, preţul de cost în condiţiile me­ uzinei;
Alte noi emisţuni vor lansa distanţă. Ei vor mai urmări, combinate ele) au condiţii op­ canizării şi transportului în — un jurisconsult sau jurisconsult principal pen­
diferite concursuri în rîndurl- de asemenea, primul serial time geologico-miniere, să [ie abataj depăşesc cifra de 10 mi­ tru disciplina contractuală;
le copiilor: „Meşterii de jucă­ istoric românesc „Cosmin, fiul folosite, dar numai după o a­ lioane lei, fără a mai vorbi de — patru maiştri timplari mecanici;
rii", destinat pionierilor şi zimbrului" de Mircea Ştefă- naliză ştiinţific concepută, a- economia ce.se va realiza la — doi maiştri tratamente termice.
şcolarilor din clasele /—/V, nescu. vîndu-se in vedere faptul că forţa de muncă. Maiştrii pot fi angajaţi prin transfer sau provizo­
riu pină la organizarea concursului pentru ocuparea
posturilor de maiştri.
Solicitanţii vor trebui să îndeplinească condiţiile
N O U T Ă Ţ I T E H N I C E prevăzute de If.CJVL nr. 1061/1959 şl respectiv condiţiile
prevăzute de H.C.Mg nr. 120/1965.

9 In oţelăriile din ţară s-a introdus un nou proces teh­ adaosuri de barit.inâ şi litargâ, materiale care s-au dovedit a
nologic de turnare a oţelului în forme, bazat pe proprietăţile avea proprietatea de a absorbi radiaţiile gamma date de co­
unei pulberi terinoizolanle denumite „Termicem", Noul pro­ baltul 60. Importam esle şi faptul că în cazul folosirii compo­
dus, realizat de un colectiv al InstîtutuLui de cercetări meta­ ziţiei amintite, grosimea stratului de absorbţie este redusă
lurgice din Bucureşti, se situează la nivelul celor similare din faţă de aceea a mortarelor clasice întrebuinţate pină acum.
străinătate Folosirea lui in turnarea oţelurilor duce la elimi­ Noua realizare a colectivului de specialişti ieşeni contri­ ÎNTREPRINDEREA PENTRU CONTRACTAREA
narea aproape completă a rebuturilor, ceea ce înseamnă redu­ buie la reducerea consumului de plumb, material -scump şl
cerea cu 30 la sută a pierderilor de metal, iar calitatea su­ creează totodată posibilitatea valorificării industriale a unei
prafeţei lîngourilor din oţel se îmbunătăţeşte. După calculele materii prime indigene — baritîna — care este mult mai Sl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SIMERIA
specialiştilor, folosirea acestei pulberi termoizolante în oţelâ- ieftină
riile ţării va aduce o economie anuală evaluată la circa 70 angajează de urgenţă:
milioane lei. © Un grup de specialişti de la uzina „Tractorul" din Bra­
şov a realizat o instalaţie de frinare acţionată pe bază de — inginer şef;
O Este ştiut că in încăperile unde se lucrează cu aparate aer comprimai care dă posibilitate unui tractor să cupleze, — mecanic şef;
de raze X sau cu substanţe radioactive, acestea emit radia­ în deplină siguranţă pe drumurile publice două remorci de — şef serviciu tehnic — producţie;
ţii gamma, vătămătoare sănătăţii. Pentru reducerea efectului cîte patru tone. * — şef serviciu C.T.C. — laborator;
lor se folosesc ecrane de protecţie, confecţionate din diferite rncepînd cu acest an. tractoarele fabricate la uzina bra-
materiale: sticlă, plumb, fier, beton etc. şoveană vor fi echipate cu instalaţii de acest fel. Tot pentru — şef serviciu contabilitate;
In prezent se /ac cercetări pentru realizarea unor noi siguranţa pe drumurile publice, tractoarele româneşti au fost — şef secţie transport auto;
materiale de construcţii care să aibă proprietatea de absorb­ înzestrate cu instalaţii perfecţionate de iluminare şi sem­ — tehnician serviciu contractări şi achiziţii;
ţie a razelor gamma Pe această linie se înscriu rezultatele ob­ nalizare — merceolog desfacere;
ţinute de un colectiv de specialişti de la Facultatea de con­
strucţii din Iaşi. Ei au introdus in compoziţia unor mortare (Agerpres) — revizor tehnic auto.
Condiţiile de studii şi stagiu sint cele prevăzute în
anexa IV din H.C.M. nr. 1053/1960.
Mecanicii Alexandru Varga şl Partenie Popa de la SMT. Informaţii suplimentare se pot da la sediul între­
Haţeg, execută reparaţii de bună calitate şi la timp IN FO­ prinderii din Simcria, serviciul personal şi învăţămînt,
TOGRAFIE : cei doi mecanici lucrînd la asamblarea unui
tractor. strada Traian nr. 88, telefon 29.

© bază

f u r a j e r ă . b o g a t a
e pentru prima jumătate a lunii februarie Uzina
— Prima jumătate a lunii februarie
Producţia agricolă din acest an de­
ş i v a r i a t ă pinde în bună parte şi de lucrările ce se trebuie folosită din plin pentru transpor­ ■provîzionarea cu araci şi ascuţirea aces­
tora.
execută in prima jumătate a lunii fe­ tul în cimp a îngrăşămintelor organice. — Tot în această perioadă se vor re­ „U nio"
(Urmare dtp pag I) ridicat una din problemele de bruarie. De fapt acum este perioada cînd IN LEGUMICULTURA para drumurile din plantaţiile pomicole
tradiţie şi cu bogată experien­ se fac pregătiri intense pentru ca declan­ şi viticole, se revizuiesc spăl iei ii exis­
ţă privind cultura sfeclei fu­ şarea campaniei agricole de primăvară tenţi şi se instalează alţii noi in viile
producţii de peste 44.000 kg rajere şi a dovleceilor inter­ să se facă Ia timp şi să decurgă în bune — Preocuparea prin­ tinere. Satu M are
iarbă la fiecare hectar, produc calaţi prin porumb. Astăzi nu condiţiuni. De aceea, pe agenda lucrări­ cipală o constituie revi­
ţie echivalentă cu cea de pe 7 se mai poate realiza o alimen­ lor agricole sg înscriu ca actuale nume­ zuirea şi repararea in­
roase acţiuni.
hectare păşune neîertllizată, taţie raţională a animalelor ventarului grâdinâresc. — Deoarece încep fâ-
Producţii de Iarbă de peste dacă în hrana şt în ratîa zil­ IN CULTURA MARE — Amenajarea patu- tările la oi se vor asi­ strada Uzinei nr. 35, telefon 1800, produce şi li­
gura hrană, adăpost
10.000 kg la hectar, de pe pă­ nică a acestora nu se asigură vrează pe bază de repartiţie următoarele:
şunile fertilizate, au oblinut şi şi nutreţuri suculente. Iată de B — Este necesar să se ' dor calde şi însâmîn- călduros, precum şi a­ — locomotive de mină Diesel şi electrice;
cooperativele agricole din Oar­ ce trebuie combătută tendinţa continue controlul se­ . tarea în răsadniţe a le­ sistenţa 2ooveterinarâ — maşini de încărcat pneumatice;
da de Jos, Sintămăria Orlea, de a hrăni animalele numai cu mănăturilor. Acolo un­ gumelor timpurii ca : necesară. — trolii electrice şl pneumatice;
Va|a de Jos, Bretea Mureşană, nutreţuri uscate. Oricit de bune B t -* varză roşie, vinete, — Vor intra în func­ — ventilatoare tubulare;
Sibişel şi altele. De aici se ar fi acestea, ele singure nu de stagnează apar pro­ castraveţi, ardei ce ur­ ţiune staţiile de Incu­
vede ce rezerve mari avem ridică productivitatea animale­ venită din topirea ză­ mează să fie protejate în cîmp cu mate­ — transportoare şi remorci basculante;
pentru dezvoltarea sectorului lor. Lipsa de nutreţuri sucu­ I pezii sau ploi, să fie rial plastic constituie o altă lucrare că­ baţie urmârlndu-se fo­ — maşini de uscat cherestea.
zootehnic din cooperativele a­ lente este principala cauză a evacuată prin şanţuri. reia e necesar să i se acorde toată aten­ losirea unor ouă prove­
gricole. producţiilor scăzute de lapte si — Pentru determina­ ţia. nite de la păsări sănătoase.
O altă problemă privind pro­ carne din,unele cooperative a­ I — Legumicultorii se vor ocupa de con­ — Se fac tratamentele veterinare în
ducţia furajelor, dezbătută în gricole din raioanele Haţeg, llia rea viabilităţii plante­ fecţionarea ghivecelor nutritive pentru scopul pregătirii animalelor pentru primă­
consfătuire, căreia i s-o dat pe şi Brad. lor se fac determinări repicarea răsadurilor. vară.
bună dreptate o mare impor­ Pentru înbunătă|irea structu­ fi prin luarea dc probe monoliţi. In funcţie — Către sfîrşitul perioadei se va în­ — Lucrătorii din sectorul zootehnic se
tantă, este şi felul cum trebuie rii culturilor de plante fura­ de rezultatele obţinute se stabilesc cele cepe preîncolţirea cartofilor astfel îneît vor preocupa de tocarea şi prepararea
să fie aşezată structura cultu­ jere, în condiţiile specifice ale mai adecvate măsuri agrofitotelmîce care ei să poată fi plantaţi în cîmp la timpul nutreţurilor pentru ridicarea valorii lor
nutritive şi a gradului de digeslibilitate.
să permită realizarea unor producţii spo­
rilor de plante furajere, astfel regiunii noastre, este necesar rite la hectar cel mai potrivit. — In vederea depistării cazurilor de
Incit să se asigure în produc­ ca nutreţurile suculente să o- — In scopul asigurării unor seminţe IN LIVEZI ŞI VII îmbolnăvire se face tuberculinarea bovi­ O NOUA FORMULA
ţia fiecărui hectar un număr cit CDpe 15—20 ,1a sută din tota­ de bună caii late se verifică periodic mo­ nelor şi recoltarea probelor de sînge pen­
mai mare de unităti nutritive lul suprafeţelor cultivate cu fu­ dul de păstrare a acestora in magazii şi , — In livezile de tru brucelozâ. La păsări se continuă ac­
şi o cantitate sporilă de pro­ raje, Iar dintre nutreţurile su­ silozuri Atenţie deosebită se va acorda pomi fructiferi se con- ţiunea de prevenire a pestei avlare. cu şanse mărite dc cîştlg Ia
teină. culente, ponderea cea mai controlării silozurilor cu cartofi şi bu­ linuâ stropitul contra — La fermele de ovine se face exami­
Consider că această proble­ mare trebuie să o aibă rădăci- taşi de sfeclă. f narea animalelor pentru descoperirea şi
mă trebuie să fie privită cu noasele, ca sfecla furajeră, gu­ — Se continuă aprovizionarea cu se­ bolilor şi dăunătorilor tratarea scabiei. P R O N O E X P R E S
toată răspunderea de către con­ liile furajere si sfecla de zahăr I minţe ce sînt necesare în campania agri­ — Pentru asigurarea
ducerile cooperativelor şi spe­ pentru nutret. Acestea ne pot colă de primăvară şi se stabilesc prin pro­ unei creşteri şl dezvol­ IN ATELIERE Concurs special în ziua de 8 februarie 1967, Se ex
cialişti, iar în structura cul­ oferi la hectar o produclie cu­ be trimise pentru analiză, calităţile lor tări normale a pomilor trag 44 numere. Se atribuie: premii în bani, autotu
turilor furajere, în alară de le­ prinsă ‘ între 4.000—10 000 uni­ I culturale. se fac tăierile de rodi­ — Toate forţele trebuie folosite chib­
guminoase ca lucerna, trifoi, tăti nutritive si 300—500 kg — Pentru suprafeţele ocupate cu ce­ re şi igienă culturală. zuit pentru încadrarea reparării utilaju­ risme, excursii etc.
sparcetă, ghizdei, o pondere proteine. Iată deci *cît de nece­ reale păioase de toamnă, unde densitatea lui agricol, ce se va folosi în campania de
însemnată trebuie să aibă şi sar este ca în fiecare unitate 0 plantelor esle mai mică, sau acolo unde — Trebuie urmărit primăvară, în termenele stabilite. Se va Amănunte în prospectele existente Ia agenţiile
ele sînt puţin înfrăţite, se vor aplica cu
nutreţurile suculente. ajutorul maşinilor MIC-1 îngrăşăminte în continuare cum sint protejaţi pomii urmări in continuare executarea unor lu­ LOTO-PRONOSPORT. Marţi 7 februarie a.c„ ultima zi
contra rozătoarelor
Bine a sesizat acest lucru să se ia încă de pe acum mă­ R chimice azoloase. — Suprafeţele de teren prevăzute să fie crări de bună calitate şi se va face recep­ de depunere a buletinelor.
cooperatorul Ilie Antimie de la suri pentru a se asigura o bază , — In zilele cînd timpul permite se va plantate cu viţă de vie se nivelează şi se ţia acestora.
— Atenţie deosebită se va acorda re­
cooperativa agricolă de pro­ furajeră cit mai bogată şi va­ trece la amenajarea şi reamenajarea te­ pichetează. vizuirii şi reparării instalaţiilor pentru
ducţie Apoldul de Jos, care a riată. R renului pentru irigaţii. — O altă lucrare importantă este a- irigaţii.
t