Page 12 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 12
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3761
VIATA INTERNAŢIONALA
Vizita tovarăşului Corneliu Acord Din ţările socialiste V I E T N A M
de cooperare
Mănescu în R. F. a Germaniei economică R. P. POLONA crescut la aproximativ 2.500. • în perioada anotimpului uscat au
Cercetările ştiinţifice in do
VARŞOVfA 2 (Agerpres). —
In capitala Poloniei s-a des meniul fizicii nucleare sînt fost respinse cu succes toate ope
concentrate la Institutul de
şi industrială chis o expoziţie a realizărilor cercetări nucleare din Swerk raţiunile inamice
în domeniul tehnicii nucleare,
şi Institutul de fizică nuclea
Convorbiri cu primul ministru bavarez unde sînt expuse numeroase ră din Cracovia. In afară de
polonezi. In anul 1966, in Po
deri
pentru
experimentale
MUNCHEN 2. — Trimişii capitalei landului Bavaria, pel. A avut loc o convorbire intre România aparate create de cercetători aceasta există cinci întreprin • Atacurile patrioţilor în z o n a
speciali Agerpres, N. lonescu oaspetele român a fost intîin- amicală în cursul căreia pri lonia au fost construite circa producţia de aparate şi dispo
şi P. Stânceseu transmit; In pinat de ministrul economiei mul ministru al landului s-a 1.400 de noi tipuri de aparate zitive necesare cercetărilor şi „triunghiului de fier44
continuarea vizitei pe care o al guvernului landului, Otto interesat îndeaproape de rea şi Franţa şi dispozitive pentru utilizarea aplicării, rezultatelor lor, pre
întreprinde în Republica Fe Schedl, de oficialităţile locale, lităţile pe plan economic ale izotopilor radioactivi. In pre cum şi şase centre specializate HANOI 2 (Agerpres). — F.N.E, şi reafirmă că Statele
derală a Germaniei, ministrul de’numeroşi ziarişti. poporului român. PARIS 2 Corespondentul A- zent numărul tipurilor de a în utilizarea izotopilor , radio Froatul Naţional de Elibe Unite trebuie să recunoască
afacerilor externe al României, în aceeaşi dimineaţă, Cor Alfons Goppel a oferit, apoi, gerpres, Al. Gheorghiu, trans parate create îm Polonia a activi. rare din Vietnamul de sud, Frontul Naţional de Eliberare
Corneliu Mănescu, a sosit la neliu Mănescu a avut o între in saloanele hotelului „Conti mite : conducătorul şi organizatorul ca singurul reprezentant au
Milnchen.. vedere cu primul ministru al nental" un dejun in onoarea Joi după-amiază, ministrul co luptelor victorioase ale popu tentic al populaţiei din Viet
*Pe peronul gării centrale a landului Bavaria,; Alfons Gop- ministrului de externe al merţului exterior al României, laţiei sud-vretnameze, ţine cu namul de sud.
României, Corneliu Mănescu. Gheorghc Cioară, a avut la fermitate situaţia in mîinile
Au participat membri ai gu Quai d'Orsay o întrevedere cu iţii sale, se spune intr-un comen
vernului şi parlamentului Ba- ministrul afacerilor externe al tariu publicat miercuri de co SAIGON 2 (Agerpres). —
variei, oameni de afaceri, zia Franţei, Couvc dc Murville tidianul nord-vietnamez„Nhan La numai cîteva zile de la
rişti. Cei doi miniştri au făcut un Dan". In perioada actualului încheierea operaţiei „Odar
In cursul dupâ-amiezii, oas anotimp uscat, au fost respin Falls", unităţile patriotice
peţii români au vizitat Pina schimb de păreri referitor la se cu succes toate operaţiunile şi-au semnalat din nou pre
coteca din Miinchen, vestită situaţia relaţiilor economice şi inamice, chiar şi cele califica zenţa în zona „triunghiului de
pentru bogata sa colecţie de comerciale roraono-franceze şi “i i f v ¥ \ te de americani drept „cele fier*, acţionind, ca de obicei,
tablouri; care poartă semnătu în general asupra relaţiilor mai mari din istoria războiu prin surprindere şi provocîrid
rile unora dintre cei mai pro dintre cele două ţări Ei au a lui* cum ar fi cele denumite trupelor americane pierderi a
eminenţi pictori ai omenirii. preciat ca foarte favorabil sta t i l „Attleboro", „Deekhouse-5", preciate ca foarte grele. Ata
In vizita pe care o întreprin diul dezvoltării relaţiilor româ- .Paul Revere I-II" şi „Cedar cul a avut loc la 45 kilometri
de prin ţară, ministrul de ex no-france/.e, cît şi perspective Falls". de Saigon, într-o regiune con
terne, Corneliu Mănescu, este le bune ale dezvoltării în con Hotârîrea Frontului Naţio siderată absolut sigură de că
însoţit de Ernst Straetling, şe tinuare a acestor relaţii. nal de Eliberare de a înceta tre comandamentul american
ful reprezentanţei comerciale La secretariatul de stat al acţiunile militare cu prilejul de la Saigon, întrucît, conform
a R.F.G la Bucureşti, şi de Comerţului exterior al Franţei sărbătorilor, inclusiv cu oca tacticii pămînlului pîrjolit, aici
Mircea Nâstase, şeful repre a avut loc în după-amiaza ace zia Anului nou budist, subli fuseseră distruse toate satele
zentanţei comerciale a Româ leiaşi zile semnarea unui acord niază ziarul, este o dovadă a şi întreaga vegetaţie. Cu toate
niei la Frankfurt. de cooperare economică şi in politicii umanitare duse dc acestea, o unitate a primei di
F.N.E., si în acelaşi timp a su
dustrială între Franţa şi Româ premaţiei forţelor sale milita vizii de infanterie care inspec
ta terenul a fost surprinsă în
nia. Acordul a fost semnat de re şi a populaţiei sud-vietna- tr-o ambuscadă şi nimicită a
Gheorghe Cioară, ministrul co meze atît pe plan militar cît proape în întregime.
ATENA
R. F. A GERMANIEI. — Vedere o centrului oraşului rner, ţului exterior al României, şi pe plan politic. In acelaşi timp, informează
E6sen, şi de Charles de Chambrun, Pe o suprafaţă care reprezin agenţiile de presă, în ultimele
secretar de stat pentru comer R. P. POLONA. — La sfirşitul anului 1966 s-a încheiat tă patru cincimi din teritoriul 24 de ore s-a înregistrat o ac
Expoziţie ţul exterior al Franţei. prima etapă a construirii rafinăriei şi uzinei chimice de la Vietnamului de sud, Frontul tivitate deosebit de intensă a
Plock. Principala construcţie a acestei etape a fost staţia de
Naţional de Eliberare exercită
patrioţilor în apropierea bazei
In cadrul
acestui acord a
Situafia învă}ămîntului fost creat un comitet speciali reformare, intrată în funcţiune. Staţia modern utilată, este funcţiunile unui adevărat stat americane de la.Da Nang. In
romanească zat pentru studierea dezvoltă singura de acest fel în industria petrochimică poloneză, ză din toate punctele de ve tr-o singură zi, precizează co
naţionaLşi democratic, dirijea
procesul de producţie fiind în întregime automatizat.
respondentul agenţiei France
rii cooperării în domeniuL in
din Australia dustriei chimice. Ulterior, se va IN FOTOGRAFIE : Vedere a sdlii de comandă a staţiei dere lupta de independentă şi Prosse, într-un sector situat "la
ATENA 2 Corespondentul A- proceda la crearea unui comi dc reformare dc la Plock. producţia şi construieşte o via 20-30 de kilometri de bază, au
ţă nouă pentru moi mult de 10
CANBERRA 2 (Agerpres) - casele învăţătorilor şi chiar în gerpres, C. Alcxandroaie, tet competent pentru In milioane de locuitori; Pe de al avut loc 19 atacuri ale unită
ţilor patriotice împotriva tru
Situaţia învâtâmîntului din magaziile unor cetâtcni parti transmite : dustriile mecanice, electri R. S CEHOSLOVACĂ remarcabile in domeniul asis ia parte, scrie „Nhan Dan*, un
Australia acum la deschiderea culari din apropierea şcolilor. In marea sală „Zşppeion" ce şi altele. De aseme tenţei sanitare. In prezent e- mare număr de state, precum pelor americane.
O vie activitate a forţelor
noului an şcolar, este îngrijo Aceeaşi situaţie există şi în din Atena, s-a deschis expozi nea. au fost aduse diverse PRAGA 2 (Agerpres). — xistâ în această ţară un număr şi organizaţii naţionale şi in patriotice a fost semnalată şi
rătoare. Ziarul .Herald* men statul Victoria. La conferinţa ţia „Tapiseria modernă româ îmbunătăţiri protocolului co Specialiştii din R. S. Ceho de 30.000 de medici, adică un ternaţionale reprezentînd o în alte regiuni ale ţârii. După
ţionează că 716.000 de elevi din învăţătorilor de la Melbour- nească", organizată în cadrul mercial referitor la schimburi slovacă au produs experimen medic la 872 de persoane. Pî- importantă parte a populaţiei cum informează agenţiile de
le între cele două ţări pentru
statul New South Wales au în ne, participanţii au cerut gu programului de schimburi cul anul 1967 în cadrul acordului tal drojdie furajeră din ţiţei. nâ în 1970 numărul acestora globului, recunosc Frontul Na presă, în provincia Hang Hoa
In prezent se elaborează pro
vernului adoptarea unor mă
ceput anul şcolar pe... coridoa suri urgente pentru construi turale dintre cele două Uri. pe termen lung. iectul unei întreprinderi pilot va creşte cu încă 10.000, reve tional de Eliberare ca singu s-au înregistrat ciocniri între
nind un medic la 650 locuitori.
Cu ocazia vernisajului, IC.
re, scări, în sălile sanitare, In rea de săli de clasă. Papapanos, director general în Gheorghe Cioară şi Charles pentru producţia de drojdie Potrivit ultimelor date statis rul reprezentant autentic al unităţi nparţinînd unui regi
populaţiei din Vietnamul de
ment sud-coreean şi trupe ale
Ministerul educaţiei naţionale, de Chambrun au rostit scurte din ţiţei, care va intra în func tice, în R. D. Germană există sud. patrioţilor.
si dr. Mircea Bălănescu, am cuvîntări, în care au subliniat ţiune in anul 1970. După cum dc asemenea 412 policlinici, Populaţia Republicii Demo Totodată se menţionează că
basadorul României la Atena, importanta semnării acestui a au arătat experienţele, droj 855 ambulatorii şi 869 ambu crate Vietnam susţine cu căl a fost atacat postul de poliţie
Stare de tensiune au rostit cuvîntări în care au cord pentru dezvoltarea ulte dia obţinută din petrol are a- latorii în regiunile rurale. dură poziţia în cinci puncte a din Cliolon.
subliniat dezvoltarea armo rioară a schimburilor economi celenşi calităţi cu cea obişnu
ită şi nu este dăunătoare pen-'
nioasă a schimburilor cultu ce şi comerciale, precum şi a tiu vite,
în armata dominicană rale greco-romane. relaţiilor dintre cele două ţări.
R D- GERAIANA SHi Reglementarea crizei de guvern
SANTO DOMINGO 2 (Ager ■ siunile- unui- post-de radio clan • | | | • « ţ f ,0 *
pres). — Cercuri guvernamen destin al şefilor militari de la BERLIN 2 (Agerpres). —
tale afirmă că preşedintele do baza Aeriană San Jsidro, care Congresul chilian a aprobat In Republica Democrată
minican, Joaquin Balaguer, in l-au calificat pe preşedintele Germană s-au obţinut succese LA LAZ 2 (Agerpres). — mocrat-creştin — s-au ivii di plivind extinderea de la doi
tenţionează să procedeze ia Balaguer drept .un reacţionar Guvernul bolivian şi-a pre vergenţe, în special în legătu ia patru ani a mandatelor de
„schimbări profunde" în ringu trujillisl". Postul de radio clan proiectul de reformă zentat miercuri demisia pre ră cu proiectul noii constitu putaţilor şi aprobarea înfiin
rile armatei, inclusiv în rindu- destin a cerut, între altele, ca şedintelui Barrientos. Este pen ţii a ţării, care urmează să fie ţării de universităţi particulau-
rile şefilor militari ai statului tancurile care se af|ă la Pala a constitufiei Grevă în Pakistan tru a doua oară, în ultimele promulgată la 3 februarie. No re, au suscitat vii controverse
major şi ai politiei dominica tul prezidenţial să fie readuse sâptămîni, cînd cabinetul de ile prevederi constituţionale, în parlament.
ne. Potrivit acestor cercuri, în unităţile de care aparlin. De SANTIAGO DE CHILE 2 (A- ianuarie, la numai două zile miniştri bolivian demisionea
ză, prima demisie, intervenită
Balaguer a avut mai multe re altfel, menţionează agenţia gerpres). — după ce Senatul chilian a re CARACI 2 (Agerpres). — în urmă cu o lună, fiind res
uniuni secrete la care şi-a ex Prensa Latina, Joaquin Balaguer fuzat sâ-i acorde autorizaţia Circa 25.000 de muncitori de pinsă dc preşedintele tării.
primat intenţia de a pune oa a demis la sfirşitul anului tre Congresul chilian a aprobat de a face o vizită în S.U.A., la la căile' ferate pakistaneze au Criza ministerială a pulul fi # Agenţia iMTf anunţă că joi dimineaţa a sosit la Buda
meni dc Încredere ai guvernu cut mai mulţi militari superiori, miercuri proiectul de reformă invitaţia preşedintelui John declarat miercuri grevă, inlre- însă reglementată joi, miniş I pesta losip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, pre
rupînd traficul pe toate liniile
a constituţiei propus de pre
lui în posturile cheie ale er- intre care patru colonei abu son. trii, cu excepţia deţinătorului . şedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia care va face o
matei dominicane. Agenţia zaţi de conspiraţie împotriva şedintele Eduardo Frei, prin Frei a declarat, după adop principale din provinciile tă portofoliului muncii, menţinîn- vizită prietenească dc .citeva zile in R P. Ungară.
Prensa Latina informează că In guvernului, iar această măsură care i sc dă acestuia posibili tarea proiectului de reformă a rii, anunţă Ministerul Inlor- du-şi posturile. I In aceeaşi zi. oaspetele Iugoslav a avut o Întrevedere cu
tatea să dizolve Congresul şi
maţiilor al Pakistanului. Tra
armata dominicană există real este considerată ca „prelimi să fixeze noi alegeri legislati constituţiei, că, procedînd în tativele duse miercuri cu con In cercurile observatorilor Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Munclto-
mente o stare de tensiune. Se nară* la un plan guvernamen ve. Acest proiect a fost intro perspectivă la dizolvarea Con ducătorii grevei au eşuat. din La Paz s-a menţionat că a resc Socialist Ungar.
menţionează în acest sens emi- tal în acest sens. dus de Frei în Congres la 19 gresului şi convocarea de noi Muncitorii grevişti cer o îm în sinul partidelor coaliţiei gu % Frontul de Eliberare al sudului ocupat at Yemenului
alegeri legislative, va putea bunătăţire generală a condiţi vernamentale — Frontul revo (F.L.O.S.I.) a diluzal miercuri un ordin dc grevă generală, de
înlătura „criza instituţională", ilor lor de viaţă, a salariilor, luţiei boliviene şi Partidul de- i 24 de ore, — inccpind de la 11 februarie — pe întreg terito
cum este caracterizată situaţia a pensiilor şî înlesniri pentru riul Arabiei de sud. Această grevă, menţionează comunicatul
Declaraţiile lui Wilson privind creată după refuzul Senatului. educaţia copiilor lor. i Biroului F.L.O.S.I. din Cairo, marchează dezaprobarea po
porului din această parte a lumii arabe faţă dc aşa-numita
Preşedintele Federaţie a Arabiei dc sud.
ţ O nouă reuniune a Comitetului ad-hoc stabilit la sesi
posibilitatea aderării Angliei la C.E.E. I unea de anul trecut a Adunării Generale a O.N.U. pentru a
Irakului a sosit studia recomandările cu privire Ia preluarea dc către O.N.U.
a mandatului asupra teritoriului Africii dc sud-vest, a fost
BRUXELLES 2 (Agerpres)— ţei comune. In cadrul unei ţe de presă Wilson a relevat i proiectată pentru marţea viitoare.
Premierul .britanic Harold conferinţe de piesă ţinute îna că îşi dă seama de necesitatea 6 Secretariatul O.N.U. a anunţat miercuri stabilirea unui
Wilson. şi ministrul de externe inte de a se întoarce la Lon unor consultări intre „cei şa la C airo , nou program pentru promovarea investiţiilor de capital In
George Brown şi-au încheiat dra, Wilson a ‘declarat că con se* înainte de a se lua o liotâ- i Africa, prin intermediul Băncii africane de dezvoltare. Pro
miercuri seara la Bruxelles ducătorii belgieni, ca de. altfel rîre asupra posibilităţilor de CAIRO 2 (Agerprc9). — gramul este finanţat dc O.N.U,, care contribuie cu 3 mili
cea de-a treia etapă a călăto şi reprezentanţii Comisiei Hal- aderare a Angliei la CEE. Se Preşedintele Irakului,1 Abdel oane de dolari, şi dc cele 29 dc ţări africane, membre ale băn
riei lor prin capitalele ţârilor lstein, au pus- în faţa . Marii apreciază că abia după termi Raliman Aref, a sosit, joi la î cii menţionate, care varsă suma dc 1,9 milioane dolari.
membre ale Pieţei comune. Britanii aceleaşi probleme pri narea întregului său turneu în Cairo la invitaţia preşedinte # Reprezentantul permanent al Cambodgiei pc lingă Or
Deşi Wilson a parcurs numai vind acceptarea ansamblului cele şase capitale ale ţârilor lui Gamal Abdel Nas§er. Vi ■ ganizaţia Naţiunilor Unite a adresat preşedintelui Consiliului
jumătate din turneul său vest- politicii agricole a „celor şa membre ale Pieţei comune şi neri preşedintele Aref va în de Securitate o scrisoare in care protestează împotriva acte
european, un prim bilanţ du se", precum şi unele chestiuni după reuniunea ţârilor mem cepe convorbirile cu' preşedin i lor agresive săvîrşite dc Tailanda şi Vietnamul de sud la
pă consultările' de la Roma, legate de situaţia lirei sterli bre AELS de la Stockholm, tele Nasser şî cu alte .oficiali graniţa cu Cambodgia.
Paris şi Bruxelles pare să se ne. La Bruxelles, ca de altfel premierul britanic va lua o ho- tăţi ale R.A U. Potrivit ştirilor
degaje, şi anume că, deşi e- şi la Roma şi PaHs, Wilson a târîre definitivă dacă să pre din Cairo, negocierile- vor- fi i # Reprezentantul permanent al Indiei la O.N.U,, Gopa-
xîstâ dorinţa de a vedea An încercat să dea asigurări că zinte sau nu o cerere oficială lasaami Parthasarathi, a prezentat secretarului general al
glia îm CEE, râmm încă de re problema lirei sterline nu pre de aderare a Angliei la CEE. consacrate în primul rînd- re O.N.U,, U Thant, o notă in care se arată că India „cooperea
zolvat o serie de probleme po zintă nici o .dificultate pentru Această cerere nu va pulea fi JAPONIA. — In foto: Vedere panoramică a• unei părţi laţiilor dintre R.A.U. şl Irak, ză pe deplin cu O.N.U. in acţiunea de a se pune capăt regi
precum şr unor probleme actu i
litice şi juridice intre Anglia intrarea Angliei'îh CEE. insă făcută înainte de anul a capitalei japoneze — Tokio — în prim plan sediul Dietei mului minoritar rasist ilegal" din Rhodcsia. Guvernul in
şi ceilalţi şase parteneri ai Pie In cadrul aceleiaşi conferin 1960. * (parlamentului). ale ale lum.ii'-arabe. dian, se arată in nota, sprijină acţiunea Consiliului de Secu
• nului rhodesian şi anunţă că „deja a întrerupt toate relaţi
ritate de instituire a sancţiunilor economice împotriva guver
ile comerciale şi economice cu regimul de Ia Salisbury".
beral-pr'ogresisţt r.eprezenttgd ■fie lichidate o dată pentru tot i giene „Union Miniere du Halit Katanga" la activitatea Societăţii
# Guvernul congolez este împotriva participării societăţii bel
Astăzi, pe insulele descoperile de coM loare, a obţinut un succes de şi politice ale colonialiştilor. i dere a fost expus de către înaltul comisar pentru informaţii
deauna privilegiile economice
interesele populaţiei de cu
Generale congoleze a minereurilor (G.E.C.O.M.I.N.), creată
Noul guvern are de rezol
prestigiu la alegerile pentru
prin anularea concesiunilor celei dinţii. Acest punct de ve
vat numeroase probleme —
Adunarea Reprezentanţilor —
al guvernului de la Kinshasa care, intr-un comunicat dat pu
Parlamentul acestui teritoriu.
exploatare colonială. Majori
Dacă in urma alegerilor din moştenire grea a secolelor de ■ blicităţii miercuri, a respins condiţiile „prealabile" puse de
banca belgiană „Lambert" — unul dintre membrii Consorţiu
Cele trei corăbii ale amira raţi au uimit pe navigatori. hama. Suprafaţa de 11.406 km lumb, a fost decimată aproape anul 1962 pentru adunare a tatea negrilor trăiesc în co lui internaţional ce negociază cu guvernul congolez cumpă
cioabe, care, deşi pentru o
lului Columb, Santa Maria, Indigenii, cu trăsături bine pătraţi a acestor insule este în întregime de colonialişti, cest partid a obţinut cinci chiul unui turist ar putea apa rarea a 40 la sută din acţiunile G.E.C.O.M.I.N.
Pinta şi Ninno, navigau de conturate, s-au dovedit a fi plană, iar clima lor tropicală iar actualii locuitori sînt ur mandate, la recentele alegeri re ca pitoreşti, pentru cei care i # Peste 10.000 de demonstranţi s-au adunat marţi in faţa
citeva zile în furtună, iar va deosebit de prietenoşi. De la ti favorizează cultivarea banani- maşii sclavilor aduşi de pe el şi-a sporit numărul la 18. le ocupă sînt o adevărată ca sediului Parlamentului insulelor Ryukyu (ocupate in prezent
lurile înspumate ale mării le a aflat Columb că insula pe erelor, trestiei de zahăr, si- continentul african. Întrucît Partidul Unităţii, fost lamitate. Lipsa de şcoli, a ce i de S.U.A.), împiedicind începerea sesiunii acesteia. Demon
izbeau cu furie. Neliniştile e care a debarcat şi pe care o salului şi a legumelor, care Peste 30.000 de locuitori se partid de guvernămint, deţi lor mai elementare condiţii stranţii au împiedicat pc reprezentanţii Partidului democra
rau şi sufletele echipajelor credea de fapt aparţinînd con- constituie principala ocupaţie află in centrul administrativ ne tot 18 mandate, iar singu sanitare, metodele înapoiate de tic — de tendinţă proamcricană — să pătrundă în interiorul
care, dezamăgite şi istovite de al Insulelor Bahamas — Nas rul reprezentant al Partidu cultivare a pămintului, toate a i sediului, protestfnd împotriva intenţiei acestora de a adopta
lupta fără răgaz cu stihiile u sau — oraş a cărui arhitec lui laburist a declarat că Da pasă ca o povară greu de su o lege care să interzică activitatea politică a cadrelor didac
vota alături de deputaţii Par
nei mări ostile şi străine şi tură este dominată de somp portat pe umerii locuitorilor tice din arhipelagul Ryukyu.
nevăzind la orizont pămintul Docum entar tuosul palat — reşedinţă per tidului liberal-progresist, aces „paradisului turistic". Iată nu i # .La 1 februarie s-a deschis la Monte Carlo Festivalul fii-
mult aşteptat, ameninţau să manentă a guvernatorului bri ta a obţinut majoritatea în mai citeva din problemele care mului de televiziune la care participă 27 de ţări. In cadrul
se răscoale. Era 14 octombrie tanic. Adunare, situaţie care l-a o se pun guvernului de la Nas acestui festival vor. fi prezentate şî filmele de televiziune ro
bligat pe guvernatorul brita
1492. Pe neaşteptate, plcla no Recent, ştirile privitoare la sau şi vor trebui nu puţine e i mâneşti „Omul şi camera" (regia Valeriu Lazarov) şl „Voro-
rilor care învăluia corăbiile tinentului asiatic era numită a celor 140.000 de locuitori această colonie britanică au nic să investească pe Lynden forturi pentru ca acesta să ncţ" (regia Cornel Todea). Festivalul va lua sfirşit la 11 fe
s-a risipit şi la orizont a apă de băştinaşi „Guanahani. Steagul regal spaniol înăl depăşit cadrul anunţurilor tu Pindling, liderul partidului, in justifice speranţele trezite in bruarie.
rut conturul unei insule. Nu Insula Guanahani nu este al ţat de Columb a fost înlocuit ristice, intrucit un eveniment funcţia de prim-ministru rindul populaţiei de culoare, o i ţ Potrivit datelor publicate de Asociaţia britanică pentru
Ştirea numirii lui Pindling
după mult timp, ancorele gre ta decît insula Watlings, a- in urma luptelor dintre Spa de o deosebită semnificaţie s-a iu funcţia de prim-minislru a dată ce reprezentanţii lor au cercetările aero şi cosmice, peste 1,300 dc specialişti britanici
cu înaltă calificare din domeniul aviaţiei şi cercetărilor cos
le erau coboritc, iar echipa parţinînd arhipelagului Dulii nia şi Anglia, de cel britanic, produs la Nassau. Este vorba produs satisfacţie populaţiei primiţi frinele conducerii sta i mice s-au angajat să lucreze la companii străine. Din aceş
jul debarca pe o insulă necu lor de Vest, care se întind de infiinţindu-se în anul 1629 pe de faptul că, după secole de tului. Şi cea mai arzătoare nă tia, 520 dc specialişti .au emigrat în Statele Unite ale Ame-
noscută pină atunci, cuprinsă la nord-vest spre sud-est de una din insulele arhipelagu dominaţie colonială, pentru de culoare, ce reprezintă 95 zuinţă a harnicului popor din ricii, iav'344 ş-au angajat la firmele străine care îşi desfă
prima dată cel mai înalt post. la sută 'din .totalul locuitori
parcă intr-o adevărată conste Peninsula Florida pină la Insu lui şi anume Providence, pri lor insulei. Aceasta este lesne Bahamas este ca blîndele ali- i şoară activitatea;in Marea Rritanie.
laţie de recife şi stinci. lele Haiti, cunoscute astăzi ma colonie engleză. Prin pacea al organului executiv, şi a- de înţeles, deoarece ea are zee să mingiie faldurile unui % Miercuri s a anunţat la bagdad că preşedintele Iraku
După descrierea din jurna sub denumirea de Insulele Ba de la Versaiiles, din 1783, insu nume postul de prim-mihistru, nou steag, pe catargul palatu
lui, generalul Abdel Rahraan Aref, va întreprinde o vizită
lul de bord, făcută de însuşi hamas. Dintre cele 29 de insu lele Bahamas au fost atri a fost ocupat de un repre semnificaţia unui prim pas se lui de la Nassau — steagul ţi i oficială de'cinci zile în Turcia, începind de Ia 20 februarie, la
rios pentru lichidarea oprimă
Columb, insula avea o vege le mari şi aproximativ 3.000 buite definitiv Angliei. zentant al populaţiei de culoa rii coloniale. Populaţia stră- nui popor cu adevărat Wi .r, Invitaţia preşedintelui aceste] ţări, Cevdet Sunay. După cura
taţie luxuriantă, iar frumuse ie recife şi stinci, principale Populaţia băştinaşă q insu re — Lrjnden Osckar Pind- vechei Guaiyihani doreşte să-şi Slăpîn pe roadele muncii.sale. a declarat preşedintele Aref, vizita reprezintă „un pas in di
ţea locurilor, arbuştii râcoroşi le sînt Andros, Creat Abaca, lelor, acei indigeni frumoşi Şi ling. Această numire a fost hotărască singură soarba, să GHEORGHE CIOBANII • recţia întăririi-relaţiilor între cele două ţări prietene".
şi mulţimea de papagali colo Great Inaugua şi Creat Ba- blinzi, de care vorbea Co anunţată după ce Partidul li-
Reda«;ia fi administraţia îi arului etr.-Dr, Petru Sroza nr. S!, telefon 12 75, 1565, 23 17, 8317. Taxa plătită In numerar, eonfonn aprobâril-Diresei Ceceral. P.V.T.R. nr, 253 328 din 9 noiembrie 1949. Tiparul i întreprinderea poligratleâ Hunedoara-Deva.