Page 13 - Drumul_socialismului_1967_02

................0*V \

Vizita preşedintelui Consiliului de Stat

al Republicii Socialiste România

în Tunisia

TUNIS 3. — Trimişii speciali, N patru kilometri de Tunis. Inaugurat lare, obiecte din aramă încrustate ca
Puicea şi Nicolae N. Lupii, transmit: în 1888, acesta este unul dintre cele argint etc.
Vineri dimineaţa, preşedintele Con­ mai bogate muzee în mozaicuri ro­ Oaspeţii români au revenit apoi la
siliului de Stat al Republicii Socia­ mane. Exponatele de aici reprezin­ Adunarea Naţională, unde preşedin­
liste România Chivu Stoica. însoţit tă o sinteză a celoj- mai reprezen­ tele acesteia a oferit un dejun la
de Ahmed Mestirî, ministrul apără­ tative monumente de pe pămînlul care au participat preşedintele Ha-
rii naţionale, a depus o coroană de lunisian. Sarcofage punice, statui ro­ bib Burghiba, membri ai guvernului
flori la Monumentul de la Sedjoumi mane. amfore greceşti şi obiecte din lunisian, deputaţi, personalităţi ale
Apoi a fost vizitat Muzeul arheolo­ sticlă completează preţioasa colec­ vieţii culturale tunisiene. Dejunul
ANUL XIX. NR. 3762 SIMBATA 4 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI gic de la Bardo, localitate situată la ţie. A fost vizitat, de asemenea, Mu­ s-a desfăşurat într-o atmosferă prie­
zeul arab din aceeaşi localitate şi tenească.
făcînd parte din muzeul arheologic, ★
unde sînt expuse gravuri vechi des­ Vineri după-amiazâ au fost vizitate
pre istoria Tunisiei, dantelărie şi o­ uzinele textile de la Birkassaa din
biecte de aramă, bijuterii şi monezi,
MAŞINI - UNELTE cu parametri ridicaţi. Astfel, între­ La C.S. Hunedoara şi Uzina „Victoria** Câlan olărie. nu) trecut, această întreprindere mo­
apropierea Tunisului. Construită a-
prindem un studiu tehnico-economic
Oaspeţii români au făcut apoi o
pentru realizarea maşinii de prelu­
dern utilată finisează zilnic 120.000
crat roţi dinţate
prin
mortezare,
nisiei. O companie a prezentat ono­
caldă primire oaspeţilor români.
MD-250. Această maşină va fi utili­ vizită la Adunarea Naţională a Tu­ m de tesăturl. Muncitorii au făcut o
necesare industriei Toate sectoarele
Manifestările oficiale de vineri au
zată îndeosebi pentru prelucrarea rul, Iar fanfara a intonat imnurile luat sfîrşit cu dineul oferit în saloa­
de stat ale celor două ţâri. Salutat
roţilor dinţate
CU PARAMETRI constructoare de autocamioane, trac­ dr. Sadolc Mokaddem, şi întîmpinat nele hotelului „Milion" de către pre­
de preşedintele Adunării Naţionale,
şedintele Consiliului de Stat, Chivu
toare ş.a. Este în studiu realizarea
proiectului de execuţie şi a prototi­
lui Habib Burrţhiba si a soliei sale.
sieni, preşedintele Consiliului de Stat
pului pentru platouri electromagneti­ şi-au depăşit planul cu căldură de către deputaţii îuni- Stoica, si sotîa în onoarea preşedinte­
a rostit o euvîntare, care a fost în
La dineu au luat parte conducători
ce, care pînă în prezent se aducea repetate rînduri subliniată cu apla­ ai Republicii Tunisia, personalităţi ale
din import.
FUNCŢIONAU RIDICAU liştii uzinei vor realiza în anul cu­ La cele două mari unităţi siderurgice din regiunea noastră — Com­ făcut o vizită la Oficiul naţional de vieţii culturale $i ştiinţifice, generali,
uze.
Colectivul de concepţie şi specia­
In continuare, oaspeţii români nu
ziarişti, şefi ai misiunilor diploma­
tice.
rent şi alte maşini ca: maşina de
frezat roţi dinţate FD-800, 7 tipuri binatul hunedorean şi Uzina .Victoria' din Câlan — prima lună a anu­ artizanat de la Den-Den. Lucrătorii Preşedintele Consiliului de Stat A\
de cuplaje electromagnetice, maşina lui a fost încheiată cu realizări deosebite. Şi, oricît de laconice ar fi ci­ atelierelor i-au primit cu căldură. Republicii Socialiste România şl pre­
de frezat caneluri FC-00, maşina de frele cuprinse în bilanţul acestor succese, ele atestă cu o deosebită cla­ Aici, în ateliere spaţioase se lucrea­ şedintele Tunisiei au rostit toasturi.
Preocuparea compartimentelor de Plenara C.C. al P.C.R. din 21-23 mortezat dantură MD-500. ritate hărnicia şi strădania siderurgiştilor de a îndeplini exemplar sar­ ză produse tradiţionale, covoare, bro­ Dineul s-a desfăşurat Intr-o atmos­
concepţie şi maşini-unelte de la Uzi­ decembrie 1966 a trasat uzinelor In atenţia noastră stă de asemenea, cinile sporite de plan. derii. instrumente muzicale popu­ feră cordială.
na mecanică Cugir pentru realizarea constructoare de maşini sarcini deo­ reducerea consumului specific de Pentru a ilustra această abnegaţie sînt suficiente cîteva exemple cu
unor maşini cu parametri funcţio­ sebit de importante. Noi vom trebui metal şi folosirea de înlocuitori din o mare putere de generalizare. Toate colectivele din sectoarele de bază
nali ridicaţi a crescut de la un an Ja să realizăm de acum înainte maşini- material plastic. Pe această linie am ale Combinatului sidemrgie din Hunedoara — furnale, oţelârii şi lami­
altul. In anul trecut, de pildă, lucră­ unelte cu parametri funcţionali mai elaborat propuneri şj facem studii de noare, — şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Acest fapt a făcut
torii compartimentelor de concepţie ridicaţi, să reducem consumul speci­ înlocuire a unor piese din metal cu ca pe întregul combinat prevederile de plan să fie îndeplinite la toţi
şi maşini-unelte au realizat şi omo­ fic de metal. Pentm realizarea aces­ piese din material plastic la maşina indicatorii. La principalul indicator de plan — producţia marfă vîndulă Tovarăşul CorneHu Mănescu şi-a
logat seria zero penlm o nouă fami­ tor directive, lucrătorii din compar­ de frezat universală FU-1 şi maşina şi încasată, în luna ianuarie s-a realizat o depăşire în valoare de peste
lie de maşini de frezat care cuprinde timentele de concepţie şi maşini-u­ verticală de frezat FV-1, La maşinile 10.700.000 lei.
maşinile de frezat universale FU-320 nelte au trecut la modernizarea ma­ respective preconizăm să înlocuim In perioada amintită au fost produse peste sarcinile de plan, printre
şi FU-400, maşinile verticale de fre­ şinilor din fabricaţia curentă la rea­ prelucrarea de profile prin prelucra­ altele, aproape 3000 de tone de eoc9 metalurgic, aglomerat feros şi încheiat vizita în R.F. a Germaniei
zat FV-320 şi FV-400. A fost reali­ lizarea unor maşini cu indici tehni- rea de piese forjate sau matriţate,. fontă, 700 ton A de oţel Martin şi electric, precum şi o însemnată canti­
zat, de asemenea, prototipul unei noi co-economici ridicaţi. Astfel, pentru care, în final, va conduce la reduce­ tate de laminari finite pline şi semifabricate. MONCHEN 3 — Trimişii speciali înalţi funcţionari al guvernului lan­
maşini de frezat dantură şi maşina uşurarea uzinârii, sporirea preciziei rea şpanului, şi la micşorarea sim­ Deosebit defaodnic este şi bilanţul activităţii desfăşurate de siderur- Agerprcs, N. îonescu, şi P. Stflnces- dului.
de frezat roţi dinţate prin rostogoli­ de prelucrare şi simplificarea cine­ ţitoare a consumului de metal Mai giştii din Călam/ Eforturile întregului colectiv s-au concretizat în depă­ cu, transmit: Ministrul afacerilor ex­ Au fost, de asemenea, prezenţi E.
re FD-500, care împreună cu maşina matică s-a trecut la modernizarea subliniez faptul că a fost întocmit şirea valorică a sarcinilor de plan la producţia globală şi marfă pe luna terne al României. Corneliu Mănescu. Straetling, şeful Reprezentanţei co­
ianuarie cu 700.000 lei. Şi aici trebuie menţionat faptul că întregul spor
de frezat roţi dinţate FD-320 A, în­ maşinii de danturat FD-320 A. De a­ un program în baza căruia vom în­ şî-a încheiat vineri vizita în R.P.G. merciale a R.F.G. ia Bucureşti, şi
suşită anterior, constituie o altă fa­ semenea, întrucît maşina universală treprinde un studiu de reducere a de producţie s-a realizat pe seama creşterii productivităţii agregatelor. si a plecat spre patrie. Mir cea Năstase, şeful Reprezentantei
Făcînd un calcul operativ se poate vedea că furnalişlii şi cocsnrii au
milie de maşini cu parametri func- de ascuţit scule UAS-200 este uzată consumului de metal şi la 'celelalte produs peste sarcinile de plan 460 de tone de fontă, semicocs şi cocs bri­ In cursul dimineţii, oaspetele ro­ comerciale a României In R.F.G.
‘’Dnali ridicaţi Pe lîngă acestea s-a moral (proiectul ei datînd din 1960), maşini-unelte. Iar pe parcurs, măsu­ chete. iar colectivul turnătoriei de llngoliere a livrat 350 tone de utilaj mân a avut o întrevedere cu Kurt
.ologat seria zero pentru patru mo* am trecut la întocmirea unui proiect rile amintite vor fi întregite cu. alte­ de turnare mai mult decît prevederile de plan. ☆
î^de maşini de rectificat interior: tehnico-economic pentru moderniza­ le, oare au menirea să ducă la reali­ M. NEACŞU Schmucker, ministru pentru bunuri­ Ministrul afacerilor externe, Cor­
. V_ SM-ME-63, SM-ME-65 şi rea ei. Această maşină preconizăm zarea unor maşini-unelte cu para­ le statului al R.F.G., care s-a aflat neliu Mănescu, s-a Înapoiat vineri
Sta-MEP-69. să o dotăm cu accesorii care vor per­ metri funcţionali ridicaţi şi la un în aceste zile în capitala landului in Capitală venind din Republica Fe­
Maşinile-unelle realizate în ulti­ mite să fie utilizată şi la operaţiile preţ de cost redus. Bavaria. derală a Germaniei, unde a făcut o
mii ani, dar mai ales în 1966, au pa­ de rectificat interior, exterior şi plan. Ing. NICOLAE TEODORU Pe aeroportul din Miînchen. mi­ vizită oficială la Invitaţia ministru­
rametri funcţionali superiori celor In anul 1967 ne-am propus să a­ constructor şef la Uzina nistrul de externe român a.fost con­ lui afacerilor externe a) acestei târî,
realizate anterior. Familia maşinilor similăm o serie de maşini-unelte noi mecanică Cugir NOILE VEŞMINTE dus de Otto Schedl, ministrul eco­ Willy Brandt.
de frezat, bunăoară, prevăzută cu o nomiei în guvernul landului, şi de (Agerpres)
largă gamă de accesorii, poate fi u-
tilîzatâ la lucru în cicluri liniare şi
cicluri în contur. La nevoie, ele pot înapoierea în tară a tovarăşului 6heorghe Cioară
îi echipate cu dispozitive de lucru ALE S A T U L U I
după program. Maşina de frezat roţi Ministrul comerţului exterior, sa în Franţa s-au înapoiat vineri
dinţate prin rostogolire FD-500, asi­ Gheorghe Cioară, si persoanele după-amiază in Capitală.
gură obţinerea de roţi dinţate cu pre­ oficiale care l-au insolit In vizita (Agerpres)
cizie ridicată pînă la modulul 8. Ni­
velul ei de automatizare permite De la un an la altul care a trecut au fost ri­ Drumul prin satele co­
prelucrarea in cicluri semiautomate a satul hunedorean îşi a- dicate peste 48 de case munei ne-a dus prin
roţilor cilindrice cu dinţi drepţi şi daugâ noi veşminte şi noi. şcoli şi cămine cultu­ T E L E G R A M E
înclinaţi, roţi melcate şi arbori ca- frumuseţi, menite a fa­ Fenomenul de urbani­ rale, prin cooperative,
nelaţi. ce mai vie, mai fremă­ zare care pătrunde din puncte sanitare, cu miro­
Maşinile de rectificat interior din tătoare viaţa locuitorilor ce în ce mai mult în via­ suri proaspete de cără­
-familia. RI-B0 .se impun prin gradul săi. Acolo unde vîntul ţa satului şi-a pus şi aici midă şi var. Am desci­
înalt de automatizare. Variantele bă tea ierburile, ori cî To­ amprenta. Drumuri ne­ frat din vorbele, dîh ges­ Tovarăşului L. I. BREJNEV
SM sînt prevăzute cu sistem de con­ pul era tăiat de vlroage tede, amenajate, duc din turile oamenilor voinţa secretar general al Comitetului Central
trol automat al dimensiunilor prin se ridică albe ca nişte fiecare sat spre centrul şi holârîrea de a face cît
măsurare indirectă, după poziţia dia­ palate, şcoli, cămine cul­ de comună. Dar ceea ce mai multe pentru ca ei al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
metrului de corectare a pietrei abra­ turale, dispensare, maga­ să trăiască mai bine. fiii
lor să aibă o copilărie
zive. La variantele ME, controlul au­ zine, creşe. Peisajul na­ Tovarăşului N. V. PODGORNII
tomat al dimensiunilor se realizează tural şl social al satelor mal fericită. preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.'
prin măsurarea electronică directă devine tot mai bogat, File de Forfota construcţiilor
cu palpalor, iar variantele P sînt mai frumos. Aceeaşi în­ n-a încetat nici în aceas­
prevăzute cu dispozitiv de centrare a noire, îmbogăţire are loc tă perioadă. In satul Tovarăşului A. N. KOSIGHIN
pielei pe patine. şi în peisajul sufletesc al monografie Şesuri s-a ridicat nu de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
parte din produsele noi însuşite satului. mult un cămin cultural.
cL şi o parte dintre cele din fabri­ De aceste atribute ale S-au adunat materiale
caţia curentă urmează a fl prezenta­ vieţii noi apârule in sa­ pentru construirea unui Dragi tovarăşi,
* Ia expoziţia de la 1/eîpzig dîn Re­ tul contemporan ne-am punct sanitar. Cetăţenii
publica Democrată Germană în luna convins încă o dată, po­ iţi dă sentimentul trans­ s-au sfătuit să ridice o In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al
martie a.c. Dintre acestea amintesc: posind pe meleagurile formărilor care s-au pe­ şcoală şi alte edificii de Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste
maşina de rectificat interior RI-80 comunei Bucureşci din trecut aici, e luminosul interes obştesc. România şi al întregului popor român, vă transmitem dumneavoastră şi
varianta SM-ME-63, maşina de frezat raionul Brad. Viaţa, bec electric. Sîrme sus­ Vorbind de toate aces­ prin dumneavoastră întregului popor sovietic felicitări cordiale cu oca­
universală FU-400. maşina de frezat activitatea clocotea mai ţinute de stîlpi - poartă tea care dau o nouă faţă zia celei de-a 19-a aniversări a semnării Tratatului de prietenie, co­
comunei, nu putem să
roţi dinţate FD-320 A. maşina uni­ mult in case, şcoli, cămi­ prin ele, ducînd în ţoale laborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şl
versală de ascuţit scule UAS-200 şi ne culturale decît afară. casele miraculoasa lumi­ nu amintim numele u­ Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
maşina de frezat universală FU-1. Bărbaţii satelor erau nă electrică. La'" sfatul nor cetăţeni care au dat Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească sta­
Diverse maşini fabricate la uzina plecaţi la lucru, la şut, popular aflăm că aceas­ lotul pentru gospodărirea tornicite între ţările noastre se vor dezvolta continuu pe baza principi­
noastră vor fi prezentate în cursul cum se spune pe aici. tă comună este complet şî înfrumuseţarea comu­ ilor marxism-leninismului şi ale internaţionalismului socialist, în Inte­
nei,
zile
au
muncit
antilui 1967 şi la expoziţiile industria­ Care la mină, care la U­ electrificată. Bucuria in­ întregi sâpînd fundaţii, resul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii.
le de la Tripoli. Barcelona, Poznan. zina de preparare Gura- trării în case a luminii gropi pentru stîlpii elec­ Vă urâm, dragi tovarăşi, dv. şi poporului sovietic, noi şi însemnate
Beirut, Cairo, Teheran, Acera, Vie- barza, Ia Atelierele cen­ electrice a fost mare. Fie­ succese Sn opera de construire a comunismului, Sn lupta nobilă pentru
na, Salonic, Zagreb, Damasc, Izmir şi trale sau la alte între­ care familie a participat trici. Aceştia sînt Ioan apărarea păcii în lumea întreagă.
Plovdiv. prinderi. cu entuziasm la lucrările Tiu — deputat, Emanoil
Satul Bucureşci ni s-a de electrificare, contri­ Tiu, Aurel Tebieş din NICOLAE CEAUŞESCU
prezentat singur. Tre­ buind atît prin muncă satul Şesuri. Petru Opri-
După prezenţa borcanelor cu cem printre case fru­ patriotică cit şi prin şa, Petru Faur, Petru secretar general al Comitetului Central
v w • • •
L u crările sesiu n ii diverse substanţe chimice, a e- din cărămidă. Culoarea bani. In satele Rovina. Haneş, Petru Todor din al Partidului Comunist Român
moase, toate construite
Curechi. In rînd cu ei
prubetelor şi retortelor, oricine
Merişor şi Remetea, anul
îşi poate da seama că fotografia roşie domină peste tot. trecut s-au răsucit pen­ s-ar mai putea remarca CHIVU STOICA
g e n e r a le a A cadem iei de faţă surprinde un aspect din- Aproape 90 la sută din tru prima dată comuta­ încă mulţi alţii pe care preşedintele Consiliului de Siat
tr-un laborator de chimie. Apar­ locuinţe sînt ridicate în toarele. cetăţenii de aici îi cu­ al Republicii Socialiste România
In cadrul sesiunii generale a Aca­ profesori universitari, cercetători din ţine Uzinei mecanice din Cugir. anii socialismului. La Iată un exemplu grăi­ nosc, le apreciază şi sti­
mează puterea de mun­
demiei în cele 13 secţii ştiinţifice institutele Academiei, din institute Aici se efectuează o serie de geamuri apar feţe de co­ tor care vorbeşte dc dra­ că, iniţiativa şi dăruirea. ION GHEORGHE MAURER
s-au desfăşurat dezbateri asupra dă­ şi unităţi de cercetare departamenta­ analize cu scopul de a se defini pii zimbitori ca însăşi gostea locuitorilor de a-şi > Dacă satul a devenit mai preşedintele Consiliului de Miniştri
rii de seamă a activităţii Academiei le şi uzinale care au luat cuvîntul exact calitatea materiei prime ce viaţa pe care o duc. Te înfrumuseţa cît mai mult tînăr aceasta se datorea­ al Republicii Socialiste România
pe anul 1966 şi a planului de activi­ au analizat, totodată, posibilităţile pe năpădeşte bucuria, satis­ viaţa, de hărnicia cu ca­ ză oamenilor săi harnici
tate pe anul in curs. Infâţişînd prin­ care le au de a-şi spori contribuţia se va încorpora în maşinile-u- facţia vâzînd atîtea case re se preocupă, se dăru­ şi plini de pasiunea fru­ Bucureşti. 3 februarie 1967.
cipalele rezullale ale cercetărilor şti­ la rezolvarea sarcinilor complexe pe nelte frumoase. Unul din in­ iesc activităţii de înnoi­ mosului.
inţifice în domeniile in care lucrea­ care dezvoltarea economiei naţionale telectualii salului ne-a re şi transformare a pei­
ză, numeroşi membri ai Academiei, le pune în faţa ştiinţei. spus că numai în anul sajului locurilor natale. GH. JURCA
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
secretar general al Comitetului Central
I
activităţii clubului — ne spune tova­ al Partidului Comunist Român
Lupeni. Pelrila. Două centre minie­
re cu vechi tradilii culturale. Două RĂSPUNDEŢI PROMPT răşul Raczek. Avem lacune mari Sn
îndruma­
localităţi în care s-au înălţat edificii această direcţie. Slaba masă a dus I Tovarăşului CHIVU STOICA
re a organizaţiilor de
culturale pe măsura aspiraţiilor de preşedintele Consiliului de Stat
azi ale minerilor. Printre acestea se la situaţia de azi. Aid, la mină, mun­ al Republicii Socialiste România
ca politică şl culturală de masă e I
află si cluburile, impunătoare prin
construcţie, confort şi dotare. Forma­ prezentă prin diferitele acţiuni pe Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER
care le organizăm — expuneri, ci­
ţiile artistice ale acestor unităţi, CERINŢELOR CO TID IEN E? cluri de conferinţe, puncte de con­ I
cercurile care au luat fiinţă şi func­ sultaţii, lectorate... preşedintele Consiliului de Miniştri
ţionează au adus localnicilor, de-a — Cu conferinţele e mal greu — al Republicii Socialiste România
lungul anilor, multe laude, multe intervine tovarăşul Ilie Petre. Pentru I
succese. avem combustibil. Am anunţat să se la apariţia noilor hotăriri ale parti­ stăm dc vorbă cu tovarăşul secretar noi e simplu: dăm un telefon şi în­
Am organizat o anchetă la aceste scoată apa din cazane pentru a nu dului şi statului nostru privind con­ Vaier Dan. După ce a reliefat preo­ dată vin în sala de şedinţe 500 de oa­ Dragi tovarăşi,
cluburi pentru a cunoaşte în ce mă­ îngheţa caloriferele. solidarea familiei, creşterea natali­ cuparea şi activitatea frumoasă a ce­ meni. Dar cine să ţină conferinţele ? B In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii
lor două cercuri — de artă plastică
sură inlemn ele în problemele diur­ — In „atmosfera" aceasta, ce ac­ tăţii, noua legislaţie a pensiilor. Nu vom analiza acest fel de „mo­ Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R S.S., al Consiliului de
ne ale vieţii, operativitatea cu care ţiuni organizaţi la club 7 — Da. S-a făcut ceva... si foto — şi a celor cîtorva forma­ bilizare", clr cea de-a doua problemă Miniştri al U R.S.S. şi al întregului popor sovietic, vă transmitem dv.
o fac, prezenţa lor la diferitele ac­ — ? I 1 ţii artistice, tovarăşul Dan a conclu­ I poporului frate român, felicitări cordiale şi urări de bine cu prilejul ce­
zionat :
ţiuni, cum răspund sarcinilor com­ Consultăm programul de activi­ « w I 1 w lei de-a 19-a aniversări a semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi
plexe cc se ivesc, felul in care spri­ tăţi. In luna ianuarie, nimic de re­ — Clubul nostru nu este însă pre­ Cine sa ţină asistenţă mutuală între Uniunea Sovietică şi Republica Socialistă
jină procesul de producţie. Consta­ ţinut. In programul lunii decembrie, zent, prin acţiuni, Sn problemele co­ I România.
tările ştirbesc însă prestigiul pe care nici o manifestare organizată în spri­ Anchetă tidiene, nu-şi trăieşte adevărata viaţă. Experienţa anilor care au trecut a demonstrai că acest tratat. înte­
— Comitetul de partid a analizat conlerinfele ?
aceste unităţi culturale l-au dştîgat jinul producţiei. In noiembrie, una I meiat pe măreţele idei ale marxism-leninismului şi principiile internaţio­
în decursul timpului. singură. In octombrie la fel. activitatea clubului 7 nalismului socialist, constituie baza de nădejde a dezvoltării şi întăririi
La Lupeni, localnicii ne-au înlîm- — Acţiunile întreprinse în spriji­ la două cluburi — Nu, pentru că această unitate Ce răspuns se poate da. dacă într-o relaţiilor de prietenie strinsă şi a colaborării multilaterale între popoa­
pinal cu cuvinlele: clubul este... nul producţiei — intervine tovarăşul culturală este sub directa tutelă a co­ exploatare minieră, cu mii de sala­ rele sovietic şi român, slujeşte cu succes cauzei construirii socialismu­
Fâiniş — nu dau rezultate la club, mitetului sindicatului de la mină si ca riaţi, însuşi preşedintele sindicatului lui şi comunismului în ţările noastre. întăririi unităţii şi coeziunii ţărilor
pentru că nu vin oamenii. Le orga­ din Valea Jiului atare, comitetul de partid al minei o pune o astfel de întrebare ? I Cum comunităţii socialiste.
...în lază nizăm la mină. poate face. Noi îndrumăm activitatea poale fi prezent clubul în prohlcmele Cu prilejul acestei date remarcabile, vă dorim dv., dragi tovarăşi şi
— Dar brigada artistică de agitaţie? celorlalte întreprinderi şi instituţii zilnice ale muncii minerilor, daca tuturor oamenilor muncii din Republica Socialistă România, noi succese
— Nu avem. Adică ar fi- Acum se din oraş. luni de zile nu a întreprins nimic în în construirea rocialismului, în lupta pentru pace trainică şi prietenie în­
de reorganizare reorganizează pentru concursul nl La Comitetul de partid al Exploa­ sprijinul producţiei ? I In cel mai tre popoare.
VlII-lea. Se lucrează la text. Acest „ceva0 se rezumă la o sin­ tării miniere Lupeni slnt de fată to­ mare centru minier al Văii Jiului nu
Curios. Cu cîteva luni în urmă am — Cînd a prezentat ultimul spec­ gură acţiune, organizată în luna oc­ varăşii Raczek loan, secretarul comi­ există o singură brigadă de agitaţie L. BREJNEV
primit acelaşi răspuns. tacol ? tombrie (expunerea : „Familia, verigă tetului, Iile Petre, preşedintele comi­ care să activeze. Timp de 6 luni nu secretar general al C.C. al P.C.U.S.
Ne-am deplasat la faţa locului. Pe —î- In vară, prin iulie... de bază a societăţii noastre socialis­ tetului sindicatului minei, Dumitru s-a „găsit" nici o temă pentru a se
tovarăşul Dumitru Fâiniş, directorul Din cele constatate, ne-am dat sea­ te"). Cil priveşte noua legislaţie a Făiniş, directorul clubului şi alţi fac­ alcătui un program de brigadă, nici N. PODGORNII
clubului, l-am înlilnit îmbrăcat în ma că clubul intervine foarte slab in pensiilor, aceasta a fost lăsată exclu­ tori care răspund de viaţa culturală. preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al UJI.S.S.
palton Credeam că e pregătit de sprijinul producţiei. siv In seama secţiei sindicale a pen­ LUCIA LICtU
plecare. — Poate ati muncit cu rezultate sionarilor. — Noi înşine nu sîntem mulţumiţi A. KOSIGHIN
— Nu plec. Dar e frig. Nu mai mai bune in alte acţiuni. De pildă, La comitetul orăşenesc de partid de munca desfăşurată In îndrumarea (Continuare In pag. a 2-a) preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
4