Page 17 - Drumul_socialismului_1967_02

Vizita preşedintelui Consiliului de Stat,
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA!

Chivu Stoica, in Tunisia

TUNIS 4 — Trimişii speciali, Ni- la care se obţin anual 5 milioane (erne şi Ioan Georgescu, ambasado­
colae Puicea şi Nicolae N. Lupu, de ouă şi aproximativ 500.000 de pui. rul României la Tunis, au cinstit
transmit: In continuare, preşedintele Consi­ memoria martirilor tunisieni căzuţi
Programul vizitei oficiale de prie­ liului de Stat şi persoanele care îl în lupta pentru eliberarea Bizertei,
tenie a preşedintelui Consiliului de însoţesc au vizitat oţelâria EI Fou- depunînd o coroană de flori la Mo­
Stat, Chivu Stoica, în Tunisia a cu­ ladh din localitatea Menzel Burghi- numentul eroilor.
prins sîmbătă vizitarea oraşului Bi- ba, provincia Bizerta. La intrarea Guvernatorul Bizertei, Hedi Bac-
zerta şi a unor exploatări agricole pe teritoriu) provinciei, Hedi Bac- couche, a oferit un dejun în onoa­
şi industriale. couche, guvernator, şi secretar ge­ rea preşedintelui Consiliului de
Primul obiectiv vizitat a fost sta­ neral al Partidului Socialist Destu- Stat al Republicii Socialiste Româ­
ţiunea agricolâ-pilot de la El-Ha- rian al provinciei Bizerta. împreună nia. Dupâ-amiază oaspeţii s-au îna­
bibia. situată la 30 kilometri de Tu­ cu alte oficialităţi, au urat bun so­ poiat la Tunis.
sit oaspeţilor români. Preşedintele
ANUL XIX. NR. 3763 DUMINICA 5 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI nis, producătoare de legume, fructe, municipalităţii, oficialităţi locale, ★
vin etc. Aici se află, de asemenea, Soţia preşedintelui Chivu Stoica,
o modernă crescătorie de păsări, de conducerea oţelăriei, numeroşi mun­ însoţită de soţia preşedintelui Tuni­
citori ai întreprinderii au făcut o siei, a făcut o vizită la sediul Uniu­
caldă primire preşedintelui Consi­ nii naţionale a femeilor tunisiene.
liului de Stat al României la intra­
★
PROGRAMUL rea în uzină. Oaspeţii au parcurs Sîmbătă după-amiază, la Palatul
principalele sectoare ale oţelăriei.
Aceeaşi primire prietenească a guvernamental de la Casbah au a­
universităţii serale fost făcută înaltului oaspete de că- vut Ioc convorbiri oficiale între pre­
ti’e muncitorii întreprinderilor ce şedintele Consiliului de Stat, Chivu
DE MARXISM-LENINISM îşi desfăşoară activitatea în clădiri­ Stoica, şi preşedintele Tunisiei, Ha-
le fostului arsenal din perioada ocu­ bib Burghiba. Au participat Bujor
DEVA paţiei coloniale. Aici se află un an­ Almăşan, ministrul minelor, Geor­
samblu de întreprinderi — uzinele ge Macovescu, adjunct al ministru­
de montat tractoare, de aparate e- lui afacerilor externe, Ioan Geor­
6 FEBRUARIE a.c.
Secţia economie politică, anul lectrocasnico, de construcţii de mo- gescu, ambasadorul României Ja Tu­
a) ll-lea, orele 17-20, predare în to«nre, de reparaţii navale, precum nis, Ştefan Cleja, ambasador, di­
sala do şedinţe a sfatului popu­ şi fabrica de confecţii care îşi des­ rector în Ministerul Afacerilor Ex­
făşoară în cea mai mare parte acti­
lar orăşenesc ; vitatea cu capital şi cadre tunisiene. terne, Ion Pâtruţ, director în Mi­
Secţia economie politică, anul nisterul Industriei Petroliere. Din
al Ill-lea, orele 17-20. predare în Deosebit de călduroasă a fost pri­ partea tunisiană au participat Bahi
sala de şedinţe a Comisariatului mirea făcută dc populaţia oraşului lyadgham, secretar de stat la preşe­
Bizerta. Lozinci de, bun venit scrise
militar regional ; în limbo română şi arabă se aflau dinţie, Ilabib Burghiba-junior, mi­
Secfio filozofie, anul I, orele pe întregul parcurs. O companie de nistrul afacerilor externe, Ahmed
17-20 predare în sala de şedin­ onoare a marinarilor din Bizerta a Ben Sal«nh, ministrul economiei şi
ţe a comitetului orăşenesc de dat onorul, iar fanfara a intonat im­ planificării, Ahmed Nuredin, minis­
trul lucrărilor publice şi construcţii­
partid ; nurile de stat ale României şi Tuni­ lor de locuinţe, Mahmoud Ma-
Secţia istoric, anul T, orele 18­ siei.
21. seminar în sălile şcolii gene­ Preşedintele Consiliului de Stat, «'imouri, ambasadorul Tunisiei la
Bucureşti.
rale „Dr. Petru Grozau. Chivu Stoica, Bujor Almăşan, mi­
Perioada lunilor de dăm viaţă zi dc zi. In a­ 7 FEBRUARIE a.c. nistrul minelor. George Macovescu, Convorbirile s-au desfăşurat Tn-
iarnă este deosebit de celaşi scop s-au organi­ Secţia economie politică, anul adjunct al ministrului afacerilor ex- tr-o atmosferă de înţelegere reci­
procă şi cordialitate.
propice pentru intensifi­ zat simpozioane, seri de I, orele 18-21, seminar in sălile
carea activităţilor cultu- întrebări ‘ şi răspunsuri şcolii generale „Dr. Petru Gro-
ral-educative de masă în pe teme legate de dez­ za“ :
mediul rural, pentru a voltarea economiei na­ Secţia filozofic, anul al ll-lea,
■ întreprinde acţiuni de ţionale în perioada 1966­ orele 17-20, predare în sala de Plecarea ministrului afacerilor externe
amploare la care locui­ 1970, pentru populariza­ şedinţe a Comisariatului militar
torii satelor să participe rea sarcinilor ce revin regional ; ‘
cu interes. raionului nostru în pe­ Secţia construcţia de partid, al României, Corneiiu Mănescu, spre Belgia
Pornind de la sarcinile rioada cincinalului. anul 1, orele 18-21, seminar in
ce decurg din planul de In mai multe coopera­ sălile şcolii generale „Dr. Pe­ Ministrul afacerilor externe, Cor­ Printre persoanele oficiale care
• măsuri al biroului Co­ tive agricole de produc­ nelii! Mănescu, a plecat sîmbălă l-au salutat la plecarea din Gara
mitetului regional de ţie, printre care cele de In ultimii ani unităţile forestiere din ţara noastră au fost înzestrate cu maşini, şi uti­ tru Groza" : dupâ-amiazA spre Belgia, unde va
partid privind organiza­ la Păuliş, - Bretea, Boz, laje moderne: fierăstraie mecanice, funiculare, tractoare.' încărcătoare ş.a.ni.d., cai^e au fă­ Secţia construcţia dc partid, face o vizită oficială, l«n invitaţia de Nord se afla şi Robert Van Over-
rea şi desfăşurarea activi­ Dobra şi altele s-au f^- cut ca de la un an la altul produci,ţa de masă lemnoasă să înregistreze creşteri Simţitoare anul al ll-lea, orele 18-21, semi­ ministrului afacerilor externe al a­ berghe, însărcinat cu afaceri ad-in-
tăţilor cultural-edueative cut expuneri privind In anul trecut, după cum se arată în Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat dc nar în sălile şcolii generale „Dr. terim al Belgiei Ia Bucureşti.
la sale în perioada luni­ «Păstrarea şi dezvolta­ dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 19(îeţ, producţia Petru Groza**. cestei ţări, Pierre Harmel. (Agerpres)
lor de iarnă, comitetul rea avutului obştesc", de chereslea a crescut cu 8 la sută faţă de 1965.
raional de partid şi-a - „Respectarea democraţi­
întocmit un plan de ac­ ei cooperatiste", s-au or-
ţiune. g«nnizat seri de calcul Aniversarea Tratatului
Au fost selecţionaţi şi comparativ, jurnale vor­
atraşi în muncă învăţă­ bite, seri de întrebări şi IN VALEA JIULUI. VECHILE
tori, profesori, medici, răspunsuri, seri închina­
jurişti, ingineri agro­ te fruntaşilor în produc­
nomi şi zootehniştî, acti­ ţie. romane sovietic
vişti ai organizaţiilor de In scopul populariză­
masă. Fie câ' aceşti to­ rii măsurilor luate de
varăşi activează în ca­ partid privind noua le­ RACILE DIN N O U PREZENTE
drul corpului de lectori ge a pensiilor şi majo­ Adunarea festivi din Capitală
ai comitetului raional de rarea acestora, a măsuri­
partid, fie în colectivul lor în vederea consolidă­ După obişnuita tensiune de la sfîrşi- rămînere în urmă de 16.876 lone. nuarie, în locul depăşirii promise
de conferenţiari ai ■ co- . rii*'familiei şi creşterii! tul lui.iii, tind realizarea planului de Amintim asigurările date de unii rîe şeful exploatării. Petrila se prc- Cu prilejul celei de-a 19-a a- noastre, vorbitorul a arătat oâ lui de trai al poporului. In
mitetului raional pentru ; natalităţii «nu fost orga­ către toate unităţile Combinatului şefi de exploatare. Iată ce declam :rin!ă cu un minus de 1.010 tone. liiversăn a semnării Tratatu­ prietenia dintre poporul ro­ prezent; poporul sovietic des­
cultură şi «artă, sau în nizate dezbateri şi expu­ carbonifer Valea Jiului a fost pusă tovarăşul 'inginer Eugen Colityaba, Aceeaşi situaţie este şi Ia’ E. M. lui de prietenie! colaborare şi mân şi popoarele Uniunii So­ făşoară o largă întrecere so­
brigăzile ştiinţifice, ei neri. în toate instituţiile sub semnul întrebării, tovarăşii din şeful Ev M. Uricani : „Realizata Vulcan. _Dacă totuşi planul lunii ia­ asistenţă . mutuală dintre Re­ vietice are îndelungi tradiţii. cialistă pentru a întîmpina cu
sînt informaţi de către culturale pe teme ca : conducerea tehnică au răsuflat uşu­ planului nu ridică probleme deose­ nuarie a tost îndeplinit, aceasta s-a publica Socialistă România şi Tratatul încheiat în urmă cu victorii deosebite cea de-a 50-a
comitelui raional de „Ocrotirea maniei şi co­ raţi. Încheierile de Juna au- eviden­ bite la Uricani.- . Greutăţile iernii făcut pe seama exploatărilor minie­ Uniunea Republicilor Sovieti­ 19 ani a contribuit la dezvolta­ aniversare a Marii Revoluţii
partid cu sarcinile eco­ pilului în stătu) socia­ ţiat îndeplinirea şi chiar depăşirea le-am preînlîmpinat pi-egătindu-ne re Lupeni. Dîlia, Aninoasa şi Lo­ ce Socialiste, sîmbălă după-a- rea relaţiilor politice, economi­ Socialiste din Octombrie.
nomice, politice şi social- list", „Divorţul şi conse­ sarcinilor lunare cu1 11 tone. Orice încă din toamnă". După numai 10 nea care şi-au întrecut sarcinile de miază a avut loc la Casa prie­ ce şi culturale, lehnico-ştiin- Ueferindu-se la succesele în­
cullurale care stau îri a­ cinţele sale dăunătoare comentariu pejseama acestei dfi^e- ni zile de la această afirmaţie însă, ex­ extracţie. Remarcăm însă faptul că teniei româno-sovietice din ţifice dintre România şi Uni­ semnate obţinute în construi­
tenţia' noastră în aceas­ în educarea copilului", se pare de prisos. Se cuvine însă- a- ploatarea unde „realizarea planului ultima decada ,a lunii, perioada de Bucureşti . o «adunare festivă unea Sovietică. O largă dez­ rea socialismului in tara noas-
tă perioadă. ' „Consecinţele • ‘avorturi-', nalizal drumul pe care l-au parcurs asalt, a fost timpul în care s-a pu­ organizată de Consiliul gene­ voltare a cunoscut colaborarea iră, vorbitorul o subliniat
O mare grijă manifes­ lor- repetate asupra să­ exploatările miniere, din Valea Jiu­ tut recupera şi râmînerea în urmă, ral A.RL.US. economică dintre cele două câ rezultatele primului an al
tăm în elaborarea tema­ nătăţii femeii". lui pînâ la aces,t plus d e-11 tone. d$, peste ,16.000 .de tone/iar sarcini­ La această manifestare au ţări. Uniunea Sovietică ocu- cincinalului demonstrează a-
ticii expunerilor care se In desfăşurarea mun­ Pentru început consemnăm faptul'că După prima lună participat Mihai Marin, ad­ plnd ponderea cea mai mare vîntul cu care întregul nostru
le zilnice au putut fi îndeplinite.
ţin la căminele cultura­ cii culturai-educative de prima decadă a lunii a fost înche­ Este . inexplicabil de ce în primele junct al ministrului afacerilor în schimburile comerciale ale popor participă la îndeplini­
le, pentru ca acestea să masă un aport deosebit iată cu un minus de 8776 de tone. externe. Oc-tav Livezeanu, vi­ României. rea obiectivelor de însemnăta­
răspundă sarcinilor izvo- şi-l aduc brigăzile ştiin­ Aceasta, în condiţiile în care produc­ de activitate două decade nu s-au putut realiza cepreşedinte al Institutului ro­ Vorbitorul a arătat apoi că te istorică cuprinse în docu­
rîte din hotărîrile parti­ ţifice. Acestea au avut ţia lunii ianuarie'n-a înregistrat creş­ prevederile planului zilnic. mân pentru relaţiile culturale dezvoltarea în continuare a re­ mentele celui de-al IX-lea
dului şi guvernului, să pînâ acum 13 ieşiri în teri simţitoare fn'ţă de sarcinile anu­ Iată deci câ din nou. neritmid- cu străinătatea, reprezentanţi laţiilor dintre cele două ţări, Congres al Partidului Comu­
contribuie la însuşirea satele Fintoag, Lăpugiu lui trecut. Primă decadă a infirmat 1atea producţiei începe să-şi pună ai. unor instituţii de stat şi pe baza principiilor marxism- nist Român. Prietenia şi ali­
de către oamenii muncii de Sus, Mihâieşli, Al- asigurările date de conducerea teh­ nu ridica probleme deosebite** a în­ amprenta pe activitatea exploatări­ obşteşti, oameni de ştiinţă, ar­ leninismului şi internaţionalis­ anţa frăţească cu toate ţările
a politicii partidului şi maş Sălişte, Cărmâzi- nică a combinatului, că luna ianua­ registrat un minus de 1.084 tone, lor miniere din Valea Jiului. Ea tă şi cultură, muncitori din mului socialist, serveşte inte­ socialiste. întărirea colaboră­
statului noslru. neşti şi altele. rie nu ridică probleme care ar pu­ fată de 378 în prima decadă. Evi­ şi-a anunţat deja prezenta şi în a- marile întreprinderi ale Capi­ reselor ambelor ţări, constituie rii multilaterale dintre popoa­
Pc baza indicaţiilor Deplasarea brigăzilor tea să ducă la nerealizarea planului. dent, au fost depuse eforturi pen­ ceastâ lună. In ziua de 2 februarie talei. Au luat parte de aseme­ un factor important al spori­ rele acestor ţâri în interesul
Comitetului regional dc ştiinţifice în comunele şi Aceeaşi afirmaţie a fost făcută de tru ca la finele lunii să se poată doar exploatările miniere Lonea şi nea. membri ai ambasadei U- rii influenţei socialismului şi fiecăreia dintre ele şi ale sis­
partid, accentul princi­ satele raionului se face toţi şefii exploatărilor miniere, cu raporta un plus de... 23 tone de Lupeni şi-au îndeplinit planul de niunu Sovietice la Bucureşti. păcii în lumea contemporană. temului mondial socialist se a­
pal în munca cultural- pe baza unui plan avînd prilejul analizei organizate de biroul cărbune extras. Şi, pentru a nu su­ extracţie, ceea ce a făcut ca de la Adunarea festivă a fost des­ In continuare. Ion Morarii a flă în centrul politicii externe
cducativâ de masă se pu­ ca scop cuprinderea lo­ Comitetului regional de partid la fi­ praîncarcă articolul' de faţă cu ci­ început Combinatul carbonifer Va­ chisă de Marin Florea Iones- arătat câ poporul român ur­ a Partidului Comunist Român,
ne pc popularizarea şi calităţilor mai îndepăr­ nele primei decade. Ba mai mult. fre. mai cităm doar un - singur e- ’ lea Jiului să înregistreze minusuri cu, vicepreşedinte al Consiliu­ măreşte cu simpatie şî interes a guvernului Republicii Socia­
însuşirea documentelor tate şi cu mai puţine po­ şefii exploatărilor miniere Lonea. xemplu. Cu acelaşi» prilej tovarăşul de producţie. Răspunderea pentru lui general A.R L U.S. opera de conslruire a bazei liste România. In acelaşi timp,
Congresului al IX-Ica al sibilităţi pentru desfăşu­ Petrila, Vulcan şi Lupeni s-au an­ inginer Emil Muru-— şeful. E: «M. i perpetuarea acestei situaţii cade Despre cea de-a 19-a aniver­ tehnico-maleriale a comunis­ ţara noastră intensifică relaţi­
partidului, ale plenare­ rarea unei activităţi cul- gajat, pe baza cunoaşterii temeini­ • Petrila, scoţînd în evidenţă cauze­ direct în seama conducătorilor ex­ sare a semnării Tratatului de mului în Uniunea Sovielirâ şi ile şi conlactele sale cu nu­
lor C.C. al P.C.R. In ex­ tural-educative. In pro­ ce a condiţiilor de care dispun în le care au. dus Ia râmînerea în ur- . ploatărilor miniere care dau asigu­ prietenie colaborare şi asis­ se bucură în mod sincer de meroase state din Europa şi
punerile făcute am cău­ gramul acestora a fost fiecare unitate, că Ia finele lunii ia­ mă faţă de plan cu 2.472 tone‘ în rări, dar nu le respeclă, tolerînd tenţă mutuală dintre România succesele poporului sovieiic de pc a 1 (e continente, indife­
tat să dăm oamenilor o cuprinsă şi informarea nuarie vor raporta depăşirea sar­ prima decadă, relata: „...nerealiza­ aşa-zisa relaxare din primele zile şi Uniunea Sovietică a vorbit Oamenii sovietici, conduşi de rent de orînduirea lor socia­
imagine de perspectivă politică a cetăţenilor cu cinilor de extracţie. Pe acest temei rea planului se datoreşte proastei i ale lunii. Urmările neritmicităţii sînt Ion Morarii, vicepreşedinte al Partidul Comunist, au trans­ lă. po baza principiilor respec­
pentru a-şi da seama privire la evenimentele s-a preliminat o depăşire de, apro­ dirijări a întăririi abatajelor în ram- unanim cunoscute şi nu mai este Comitetului de Stat pentru format ţara lor înlr-o putere tării independenţei şi suvera­
cum va arăta ţara, re­ interne şi internaţionale. ximativ 2.000 de tone fată de pla­ bleere. In sectorul IV avem patru cazul să se insiste asupra lor. Comi­ Cultură şi Artă, membru în industrială de prim rang. că­ nităţii naţionale, neamestecu­
giunea, raionul nostru la IOAN FARCAŞ nul lunar. abataje care aşteaptă rambleu, iar tetele de partid au datoria să ceară Birou! Consiliului General reia îi revine astăzi aproape lui în treburile interne ale al­
sfîrşitul cincinalului. secretar al comitetului în sectorul V Ia alte patru- abataje conducerilor tehnice cu toată ho- A.R.LU.S. o cincime din producţia indir tor slnte, egalităţii depline în
Prezenlînd aceste ima­ raional Ilia Cum au evoluat însă lucrurile în târîrea ca asigurările pe care le-au Subliniind faptul că Trata­ trială mondială. S-au înregis­ drepturi şi avantajului reci­
gini ale viitorului am al P.C.R. celelalte două decade ? După cea s-a întîrziat punerea lor în funcţiu­ dat cu privire la ritmicitatea înde­ tul de prietenie, colaborare şi trat noi succese în cercetarea proc. Ea se călăuzeşte de ideea
căutat să facem astfel de-a 20-a zi a lunii, în Ioc ca minu­ ne. S-au luat măsuri de urgentare plinirii planului să fie înfăptuite asistentă mutuală dintre Româ­ spaţiului cosmic şi în alte do­ utilităţii unor acţiuni şi mă­
incit oamenii să înţelea­ sul să scadă, cum au promis condu­ a lucrărilor şi pînâ la finele lunii fără nici o abatere. nia şi Uniunea Sovietică este menii importante ale ştiinţei, suri concrete, menite să nete-
gă ce sarcini mari ne (Continuare în cătorii tehnici, combinatul a înre­ vom extrage în plus faţă de plan un eveniment important în is­ tehnicii şi culturii, s-a obţinut
stau în faţă, cărora să le pag. a 3-a) gistrat faţă de planul perioadei o 500 de tone". Dar, la finele lunii ia­ S. POP toria relaţiilor dintre statele o creştere însemnată a nivelu­ (Continuare in vag. a 4-a)

Lumină electrică la Tîrnăvita

In pagina
9
o serie de excursii interesante In
Se extinde reţeaua regiune şi In ţară. In dimineaţa a 2-a Evenimentul a fost imortalizat
zilei *de astăzi sînt programate pe peliculă acum două zile, în
de apă excursii pentru elevi la Sarmi- punctul numit „In peri" din apro­
pierea satului Boz. Este vorba
segetuza, Sibiu şi Alba Iulia. In de terminarea lucrărilor pentru
La Hunedoara se lucrează in­ fiecare sîmbătă autocarele O.N.T. racordarea satului Tirnăviţa la
tens la extinderea reţelei de apă transportă amatori de excursii la linia principală In vederea fur­
potabilă pentru microraionul nr. Cluj, Timişoara şi Poiana Bra­ D nizării luminii electrice. Cei doi
4 unde în final vor fi aproxi­ şov. căţărători care tocmai işi des­
mativ 10.000 de locatari. Aceste JL__________* _ _______ făceau centurile de legătură nu
reţele de apă au o lungime de sint alţii decit tinerii muncitori
aproape 3 kilometri. In prezent 1J Petru Pirva şi Constantin Toader
sînt pe terminate lucrările la cele de la Şantierul de construcţii
două rezervoare de ci te 5.000 Dezbatere asupra montaj al întreprinderii regio­
m.c. fiecare, construite în oraşul M nale de electricitate. Sfidtnd gerul
muncitoresc. activităţii sportive ei au ţinut neapărat să-şi res­
pecte cuvlntul dat în faţa locui­
s
Astăzi se deschide La Deva a avut loc plenara H 1 torilor din satul Tirnăviţa de a le
Consiliului regional U.C.F.S. în înlesni pătrunderea cit mai re­
la Brad o expoziţie care s-au dezbătut stadiul desfăşu­ pede in casele lor a luminii e-
rării adunărilor de dări de seamă lcctri~e. Şi, aşa după cum se ve­
de picturi $1 ategeri în asociaţiile sportive O N de Şi din fotografia alăturată,
precum şi măsurile ce trebuie lua­ au făcut acest lucru cu succes.
Nu mă rut pictorilor amatori din te pentru organizarea conferinţe­ De altfel acesta este cel de al
regiunea noastră devine din ce lor raionale şi orăşeneşti U.C.F.S. Z 1 patrulea sat după Rişculiţa,
în ce mai mare. O parte dintre In a doua parte a lucrărilor, llaldovin şi Costeşti pe care ci
ei işi expun lucrările pentru a plenara a eliberat din funcţia de Uau racordat la reţeaua princi­
afla părerile vizitatorilor. O ase­ preşedinte al Consiliului regional pală de la începutul anului şi
menea expoziţie se deschide azi U C.F.S. pe tovarăşul Bucur Au- 4 C pină in prezent. Pentru lunile
în sala mare a Casei raionale de reliu şl' a ales ca preşedinte pe care urmează, împreună cu şeful
cultură dîn Brad. Expoziţia cu­ tovarăşul Mircea Birîş* De aseme­ de echipă Gheorghe Drăgoi vor
prindă mai multe lucrări a pa­ nea tovarăşul Constantin Ghenea 1 4 porni pe noi trasee pentru a du­
tru pictori amatori din localitate. ce lumina electrică în cele mai
a fost eliberat din funcţia de vice­ îndepărtate sate. Este o muncă
Excursii prin O.N.T. preşedinte al Consiliului regional pe care o fac cu plăcere con­
vinşi fiind că în anii de demo­
U.C.F.S. Ca vicepreşedinte al Con­ C L craţie populară electrificarea a
siliului regional U.C.F.S., a fost
In căutarea căiţii preferate. Aspect din biblioteca Clubului munci- Agenţia O.N.T. „Carpaţi*4 De- devenit un fapt obişnuit In viaţa
toresc din Petrila. Foto: N. MOLDOVEANU va organizează în luna februarie ales tovarăşul Mircea Miroo. satului.
4