Page 18 - Drumul_socialismului_1967_02

PAC.INA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3763

POPAS I Din Înţelepciunea ŞTIAŢI CĂ...

K
I Romei antice
I
Iezerul I fi făcut niciodată pentru noi, le moderne consumă cantităţi uriaşe de gie din oraşul Laufen (Austria);
industriale
ÎNTREPRINDERILE
CÎTE lucruri pe care nu le-nm
pe globul pâmîntesa, care are O
H facem de dragul prietenilor I apă. Astfel, pentru obţinerea unei populaţie de peste 3 miliarde de lo­
Cicero tone de aluminiu, se consumă 1.500
I DACA vrei ca alţii să-ţi păs­ tone de apă, iar pentru o tonă de cuitori, se consumă, pentru diferite
Ighiel B primul rinţl tu. în mase plastice, sînt necesare 500 tone nevoi, o cantitate de oxigen nece­
treze secretul, pâstreazâţl-1
de apă.
sară respiraţiei unul număr de 43
I Seneco miliarde de oameni. Foarte mult o­
MlNIA este o scurtă nebunie. CANTITATEA totală de apă xigen se consumă la arderea cărbu­
I Iloraţiu (1.404 milioane kmc) de pe supra­
După ce părăsim satul Ighiel, B PROSPERITATEA îţi creează faţa globului pămîntesc este repar­ nilor, a petrolului eto.
cu casele împrăştiate de-o parte prieteni, nenorocirea ţi-i verifică. tizată în felul următor; 97,6 la suiă
şi de alta a pîrîului, ne conti­ 9 Publitis în mări şi oceane, 2,1 la sută în stare ORNITOLOGII au Identificat în
nuăm drumul pe şoseaua nouă, FRICOŞII mor de multe ori Filipine peste 750 de specii de pă­
construită anii trecuţi de către I înainte de a muri -cu adevărat. îngheţată, 0.3 la sută în cursuri de sări. In schimb, pe întregul conti­
organele Ministerului Economiei I Curajoşii nu gustă moartea decît apă şi lacuri, 0,0005 la sută în at­ nent australian nu s-au găsit decît
Forestiere. Parcurgem uşor şi co­ o singură dată. mosferă.
mod cu autoturismul nostru cei H Cezar 711 specii de păsări.
14 km de drum pe valea atît de VlRSTA îţi ia totul, pînâ şi IN Uniunea Sovietică există
pitorească a Ighielului, după care I mintea. 220.000 de cursuri de apă. Acestea ÎN DfFERITE locuri, fluviul afri­
ajungem la capătul acestei şo­ Virgiliu varsă în mări şi oceane 4.000 kmo can Congo atinge lăţimea de 25 km.
sele, la poalele unui versant a­ 1 REGRET adeseori că am vor­ de apă pe an. Există un proiect de construire a
coperit de un făget des. Urcăm I bit, niciodată însă că am tăcut.
pe jos serpentinele potecii, şi în Caton POTRIVIT calculelor oamenilor unui mare baraj în zona depresiunii
mai puţin de o jumătate de oră I de ştiinţă de la Academia de biolo­ Stangley Gill. Barajul va forma
ajungem pe platoul unde ni se a „marea Congo", cu o suprafaţă de
deschide întins, fermecător cu o­ 800.000 kmp.
glinda apei scăldată în umbre s
verzui închis sau străluciri aprin­
se. cel mai important şi mai în­ a La sfirşiiul lunii decembrie, tor­ căror suprafaţă totalizează 3.000 măsurile de prevedere necesare în plomatice şi de a avea propria lor acestei dependenţe „perfecţionate" O GLOBULA roşie conţine 280 mi­
au fost tragice: insula a fost trans­
tins lac carstic din ţara noastră, pilorul englez „Defender" a primit kmp, se cultivă trestia de zahăr, scopul menţinerii dominaţiei lor forţă armată. Autorităţilor locale lioane molecule de hemogloblnă. Fle­
i ordinul să se îndrepte de urgenţă bumbacul, tutunul, cafeaua, arbo­ asupra acestor insule. le-ar fi rămas doar răspunderea formată într-o uriaşă bază milita­
Iezerul Ighiel, preţios monument ■ spre Insula St. Vincent, în scopul rele de vanilie, bananierul şi alte O Carte albă, apărută la Londră pentru problemele interne, şi a­ ră yankee, spiritul naţional, limba care moleculă de hemoglobină se
al naturii. de a restabili „ordinea". plante şi fructe tropicale. Pînâ nu cu un an în urmă, prezenta o se­ ceasta cu anumite limite. Primii şi cultura sînt pe cale de dispa­ compune, la rîndul ei, din aproape
Dornici de a-I cunoaşte, îi stră­ B Pentru a justifica această măsură de mult, aceste mici petice de pă­ rie de „oferte constituţionale" po­ miniştri investiţi c|e majestatea bri­ riţie. 10000 atomi do hidrogen, carbon,
batem malurile pe poteca roman­ I ce aminteşte de epoca „diplomaţiei mint, aflate în pragul Amcricii de sesiunilor, atîtea cît au mai rămas tanică urmau, în .mod practic, sâ Portoricanii care se îndreaptă azot, oxigen şi sulf.
tică ce-1 înconjoară. In partea canonierelor", experţii de la „Colo­ spre S.U.A., în căutare de lucru
estică a lacului, trecem pe sub I nial Office" au pretins că în aceas­ sînt supuşi unei discriminări mai
crunte decît aceea la care sînt su­
tă colonie britanică s-au
produs
fagii bâtrîni, gorunii şi carpenii a dezordini. Ministrul principal al P e to t globul —— — —— =— puşi negrii. Poporul insulei conti­ ÎN U.RS.S. s-a construit un cup­
pădurii ce coboară pînâ la noi şi insulei St. Vincent, E. Joshua, a nuă sâ lupte eroio pentru a-şi do- tor rotativ uriaş pentru producţia
H de ciment. Diametrul cuptorului
facem cunoştinţă cu pîriul Cois- dezminţit însă aceste afirmaţii: bîndi independenţa naţională... este de 7 m, iar lungimea — de
chii ce alimentează apele acestui I „Informaţiile referitoare la ten­ SOARTA MICILOR ANTILE Experienţa tristă a insulei Porto
siunea care s-ar fi creat la St. Vin­ Rico a constituit însă o lecţie pen­ 230 m.
iezer din spre sud-vest. Pe por­ D cent, a declarat el, au fost inven­ tru populaţia celorlalte insule în­
ţiunea vestică, vegetaţia forestie­ tate de ministrul pentru probleme­ vecinate. Forţele patriotice, a că­
ră este mai variată. Pe lingă I le Commonwealthului". ror influenţă creşte, înţeleg în mă­ PLANETA Saturn are un volum
fagi, goruni, carpeni, întîlnim pal­ I Pentru ce totuşi „Defender" s-a Sud, odinioară puncte de reper Angliei, din arhipelagul Micilor joace rolul de guvernatori englezi. sură tot mai mare că „asociaţia" cu de 734 de ori mai mare decît al Pâ-
îndreptat cu maximum de viteză colonialiştii nu le poate aduce ni- mîntului, dar masa ei este de numii
tini de munte, ulmi şi plopi tre­ pentru piraţi, atrăgeau atenţia doar Antile. Cartea propunea mai mul­ Această formă de dependenţă nu
I către această insulă ? Răspunsul geografilor şi autorilor de romane tor insule statutul de stat „aso­ mia bun. Statutul colonial ,.mo­ 95 de ori mai mare. Aceasta înseam­
murători, precum şi două pîraie este simplu : Pentru că soarta In­ de aventuri, care căutau aci mo­ ciat" Angliei. este de loc inedită. Britanicii s-au dernizat" nu a adus nici o ame­
ce-şi scurg apele din dealul Stri- S sulei St. Vincent este strîns legată tive de inspiraţie. Tumultul luptei inspirat în mod vizibil din exem­ liorare situaţiei insulelor faţă de nă că densitatea el medie este de 8
plul Insulei Porto Rico, situată în
de aceea a numeroase alte pose­ In virtutea acestui statut, guver­ ori mai mică decît densitatea Pâ-
glău. Unul din aceste pîraie, cel fl siuni britanice din arhipelagul Mi­ de eliberare ajungea aici doar sub nul britanic îşi asuma întreaga răs­ vecinătatea Antilelor Mici, care a statutul „clasic". Aşa se explică de
mai mare, din cauză că se scurge I cilor Antile (Anguilla, Antigwa, forma unor ecouri surde. Dar iată pundere în ce priveşte politica ex­ fost ocupată de trupele S.U.A. încă ce sentimentele antibritanice se mîntului.
manifestă din ce în ce mai preg­
pe o păşune împădurită în pan­ Grenada, Montserrat, St. Lucia, Ne- că locuitorii insulelor Trînidad- ternă şi de apărare şi, ca atare, de la sfîrşltul secolului -XIX. Mai nant. Şl tot astfel, de ce Londra,
Tobago au obţinut independenţa în
tă, manifestă un slab caracter de I! vis, Dominica, St. Christoplie). cadrul Commonwealthulul, iar re­ avea nevoie de „întreaga putere tîrziu, Washingtonul a impus aces­ după toate probabilităţile, a inten­ IN 24 DE ORE se observă pe Ptf-
tei ţâri latino-americane statutul
legislativă pentru a se achita de
torenţialitate şi produce colma- S Populaţia acestor insule — mai cent acelaşi lucru s-a întîmplat şi această sarcină". Cu alte cuvinte, de stat „liber asociat", paravan care ţionat sâ intimideze pe locuitorii mînt aproximativ 44.000 de fulgere.
bine de jumătate de milion de lo­
tări în acest lac, în urma ploilor cuitori — este în majoritate des­ cu Insula Barbados. statele „asociate" ar fi fost private urmărea să ascundă incontestabila din St. Vincent şi din celelalte Fiecare dintre ele are o intensitate
mai mari şl a topirii zăpezii. B cendentă a sclavilor negri vînduţi Iată pentru ce autorităţile colo­ de dreptul de a stabili contacte cu realitate că Porto Rico este o co­ insule, pentru a-i atrage, fără voia a curentului de 25.000 amperi şi o
' In scurtul nostru popas de la I plantatorilor englezi. Pe insule, a niale au considerat potrivit să la alte ţâri, de a întreţine relaţii di­ lonie nord-americană. Consecinţele lor, în „asociaţie". putere de circa 30.000 kW.
marginea acestui întins iezer (de R
vreo 7-8 ha, cu lungimea de apro­
ximativ 450 m şi o lăţime ce va­ I era însă un „tinerel* — el nu avea Păr... de aur
riază între 150—200 m, situat la a t u n j â ... decît 10 milioane de ani..;
924 m altitudine), ne gîndim la Oamenii de ştiinţă englezi au stu­ V A R I E T
importanţa sa ştiinţifică. Acest i Microscop diat firele de pâr uman cu ajutorul
lao eutroî — format prin prăbu­ e unor dispozitive cu izotopi. Ei au
şirea unor straturi colcaroasc — Evoluţia lunii perfecţionat stabilit conţinutul cantitativ al u­ (U.R.S S.), ridică greutăţi de 20 kg. pe fundul bazinului în ramificaţiile ce se joacă. Tărăncile leagS de coa­
cu fundul pietros şl milos, adă­ s nor elemente după radiaţiile carac­ rădăcinii unei plante mari şi, nemai- da găinilor un săculeţ pentru ca
Cunoscuta firmă de aparate opti­ teristice. In felul acesta, s-a consta­ El cintâreşte 55 kg. de două ori mai putîndu-se ridica la suprafaţă, a ouăle pe care le fac sâ nu se spargă
posteşte o vegetaţie şi faună va­ ce „Karl Zeiss0 din Jena (R.D.G.), a tat că, în majoritatea cazurilor, pâ­ mult decît copiii de vîrsta lui. Me­
După cum afirmă acad. sovietio dicii declară că micul Hercule se murit asfixiat. rostogoli ndu-se.
riată şi bogată; plante monoco- Vasili Fesenkov, într-un articol pu­ construit anul acesta un nou micros­ rul femeilor conţine mai mult aur, dezvoltă complet normal.
iar păml bărbaţilor — mai mult
tiledonate, alge verzi şi albastre, blicat în revista „Zemlea i Vselen- cop cu care se poate lucra atît după sodiu şi clor. De asemenea, compo­ Concurs original
apoi diferite specii de tritoni şi naia", in trecut Luna evolua pe altă metoda fazelor de contrast, cît şi nenţa chimică a pârului diferă de Peşte înecat..: Străzi în pantă
altele. Acest important lac carstic orbită, aproape circulară. In afară după metoda fluorescentă, concomi­ la individ la individ, coincidenţele
B tent sau separat, după dorinţa cer­ In Japonia, un grup de zece băr­
Un nou ghid ■ italian,
consacrat
nu a fost încă cercetat. Studiile de aceasta, planul orbitei lunare era cetătorului. Cu ajutorul primei me­ petreeîndu-se numai la un caz din Un peşte care moare înecat în locurilor interesante şi ciudate, men­ baţi şi cinci femei S-au întrecut in­
mai puţin înclinat faţă de planul
10.000. Această descoperire deschi­
ce se vor întreprinde aci vor a­ B ecuatorului Pâmîntului. tode se examinează preparate vii. de noi posibilităţi pentru crimina­ apa unul acvariu: iată, într-adevâr, ţionează localitatea Vico din regiu­ tr-un original concurs, folosind
duce o importantă contribuţie la S Probabil — scrie Fesenkov — dis­ Noul microscop măreşte între 200 listică şi poate sâ fie utilizată pen­ un eveniment neobişnuit. Acest ac­ nile muntoase de la nord-est de Li- drept ambarcaţiuni nişte putini scun­
de şi late, ca cele utilizate în anti­
cunoaşterea fenomenelor geologi­ 0 tanţa de la Lună la Pămint era mai şi 1.250 de ori. Lumina este reglată tru expertize judiciare. cident paradoxal a fost semnalat la vorno, una din cele mai accidentate chitate în băile japoneze. Putinile au
de un transformator şi de o serie de
din Italia. Se precizează că la Vico
ce din această parte a regiunii. mică cu cîleva miliarde de ani in filtre speciale care permit intensifi­ marele acvariu public din Copen­ copiii mici sînt legaţi de clanţele fost puse în mişcare de cîte o vîslă.
haga. Un guram, specie de peşte fă­
In scopul ocrotirii iezerului, 0 urmă, la începutul istoriei planetei carea sau slăbirea fiecăruia dintre Un Hercule de şase ani ră branhii şi care nu pot trăi de­ uşilor cu o frînghie fixată de cen­ In felul acesta original, concurenţii
noastre. Pe atunci, ea era de numai
pădurile din bazinul acestuia s-au £ cîteva raze pămînleşti. cele două fascicule de raze. Micros­ Micuţul Iura Tareev, în vîrstâ de cît urcind la suprafaţă din cînd în tură ca sâ nu se rostogolească prea au parcurs 17 km de ]a Insula Sado
amenajat ca păduri cu rol de I Toate aceste date demonstrează copul se bucură de aprecierea medi­ şase ani, din satul Kamenka cînd pentru a respira, s-a încurcat departe pe străzile în pantă în timp pînâ la Capul Kasiwadzaki.
cilor şi biologilor.
protecţie absolută, iar Ocolul sil­ o dată în plus că Pâmîntul şi Luna
vio din Alba Iulia a executat u­ 1 s-au format în acelaşi timp, în ace­ Matrite din material
nele lucrări de împiedicate a.col- B laşi proces al evoluţiei cosmice. t de rechin a fost injectată unui nu­
matârii lacului. In viitor se urmă­ I plastic P e tem e medicale măr de 1.500 de animale de expe­
reşte interzicerea păşunatului pe Cel mai vechi rienţă, infectate cu cancer — găini, CINENERIDIRNE
jLa institutul experimental do pro-x
păşunea împădurită situată pe B joctări şi de tehnologie din R.SS. şobolani, şoareci. Rezultatul a fost
uimitor: la peste 50 la sută din ani­
versantul vestic al bazinului a­ B strămoş al omului Ucraineană au fost puse la punct TRATAMENTUL DALTONISMULUI FICATUL RECHINILOR ŞI male, tumorile canceroase au dis­
cestui lac, prin Intermediul unor a matriţe din material plastjc foarte TUMORILE CANCEROASE părut. şi animalele s-au vindecat ANKARA. Cunoscutul regizor tura
Oamenii de ştiinţă japonezi au
schimburi de teren între sectorul Celebrul antropolog Louis Leakey dur, care permit o ameliorare a ca­ descoperit un mijloc de normali­ complet. Atîf îlmaz a început să lucreze la
filmul „Marea Moartă". Acest film
sînt
lităţii pieselor fabricate. Ele
agricol şi silvic i a descoperit recent pe Insula Rusin- zare a vederii oamenilor care nu Dr.^ohn HelJer, membru al Socie­ va prezenta viaţa unui sat din Tur­
ga (Lacul Victoria), fragmente de mult mai uşoare decît cele metalice, tăţii oncologilor americani, a făcut CARACATIŢA
Liniştea reconfortantă, aerul schelet al celui mai vechi exemplar nu fac zgomot şi permit, matriţarea deosebesc culorile şi percep lumea o comunicaie interesantă : el a ob­ cia, în timpul unei secete cumplite.
proaspăt şi curat, murmurul pî- G uman cunoscut pînâ acum : un „Ke- nu numai a metalelor relativ moi, înconjurătoare ca o fotografie în alb- ţinut din ficatul de rechin o sub­ IN AJUTORUL MEDICINEI
m negru.
rîiaşelor, te ţintuiesc locului şi cu nyapithecus Africanus", care a trăit cum sînt cuprul şi aluminiul, ci şi stanţă care distruge tumorile can­ PARIS. Dacă la Londra, unde a
u a foilor de otel de diferite feluri. S-a constatat câ un curent alter­ ceroase. Compoziţia chimică a aces­ Din glandele salivare ale cara­
greu te desparţi de acest minunat în urmă cu 20 dc milioane de ani. nativ slab excită celulele pentru ve­ tei substanţe nu a fost încă lămuri­ catiţelor din Marea Mediteranâ s-a fost prezentat in premieră mondială
ultimul film al Iui Chaplin, * Conte­
colţ al naturii. i Leakey speră sâ găsească exempla­ derea în culori. Procedura durează tă. Dr. Hei Ier a observat câ rechini­ obţinut un preparat interesant, care sa dîn Hong-Kong" a fost primit cu
re şi mai vechi. Acum şase ani, el
Ing. TRAIAN IACOB i a descoperit un „Kenyapithecus Wic- • v .TEHNICA zece minute. La un tratament sis­ lor nu li se poate inocula cancerul a fost denumit eleduazin. El se com­ destulă răceală de către public, îrt
pune din 11 aminoacizi şl este cel
tematic, vederea
şi a tras concluzia câ ei au un mij­
daltonistului r.e
schimb Ia Paris el a fost întimpinat
keri" considerat pînâ acum cel mai
cercetător ştiinţific vechi strămoş al omului. Acesta poate normaliza în aproximativ şa­ loc de apărare împotriva acestei mai eficient vasodilalator din pre­ cu deosebită căldură de publio şi de
se luni. boli. Substanţa extrasă din ficatul paratele cunoscute pînă în prezent. cea mai mare parte a criticilor.
Acest lucru l-a determinat pe Cha­
Pe stradă, e intr-o continuă cău­ plin să-şi exprime regretul câ a pre­
S F O R A R U L tare. In orele de serviciu contează zentat premiera mondială a filmului
său la Londra, şi nu la Paris. El a
„pe teren" sau in documentare per­
sonală, iar in timpul liber face .tra­
declarat, totodată, că intenţionează
seul" de la un capăt la altul al ora­ sâ turneze un nou film în care cor
11 cunoaşteţi ? Nu ? Cum se poate? de obicei, cind cauţi găseşti. Iar ci şului. Zăboveşte pe unde sint aglo­
Un tip aşa... cum să spun... vorbă­ ştie să găsească capul firului pentru meraţii, pentru a simţi „pulsul" vie­ apare trei din fiicele sale Geraldine
reţ, glumeţ, frecvent peste tot, veş­ a face legătura, puntea pe care să ţii. Cind nu te aştepţi, apare ca din (a) cărei nume a devenit deja cu­
nic grăbit... Aha, v-aţi dumirit. De se strecoare in anturajul omului Şi pămint şi se apropie cu zimbetu-i noscut cinefililor), Josdphine şi Vi-
fapt, recunosc că nici eu nu „m-arn nu deodată, că e vizibil. încetul cu şiret la colţul gurii. Te-a văzut dc cky.
prins" cind l-am cunoscut. Mi s-a încetul. Azi un banc-două, miine o departe şi se apropie clipind cu in­
părut un individ volubil, spiritual bere, poimiine un chef. Şi respecti­ teres. înseamnă că-i fluieră vintul ★
şi cam atit. M-am convins însă, că... vul se trezeşte conectat la reţeaua prin buzunare.
Dar să lăsăm astea. Să-l vedem mai intereselor personale ale sforarului. — Am o chestie importantă cu Cel de-al 23-lea premiu L’ouls-Del-
bine la lucru. Sforarul e meşter să creeze obli­ tine. Hai colea, mai la o parte, să luc a fost atribuit de către un juriu
„La care lucru — veţi spune — că gaţii, să îndatoreze. II pune la cu­ n-audă lumea.
el stă foarte puţin la serviciu ?". Da, rent — cine pe cine sapă, de cine Şi, după ce i te supui: prezidat de Maurice Bessy, filmului
aveţi dreptate. Sforarul a dat din — Pss, mă, plasează-mi trei plş- lui Alaln Resnais, „Războiul s-a ter­
coate, s-a zbătut pină a găsit o sluj­ tari că-s lefter. minat", turnat după un scenariu de
bă de la care poate lipsi cind vrea Nu cere niciodată mult. Dacă n-ai Jorge Semprun şi avînd oa interpret
şi cit vrea. Are el grijă ca alţii să-i Pamflet trei lei, se mulţumeşte cu doi, şi- principal pe Yves Montând.
rezolve problemele. După cum sin­ pină la urmă chiar cu 50 de bani.
gur o spune, nu-i place să facă „bă­ Dacă „nu ţine figura", tc-a lăsat, Acest film a mai primit pînă în
tături pe creier". că e grăbit. Dacă ii dai, aşijderea. prezent Marele premiu al Festiva­
N-arc insă dreptate. El de fapt se Pleacă să găsaescă alţi... fraieri. lului de Ia Locarno, premiul Aca­
frămintă, mintea lui e in continuă să se ferească, unde „trage" scoba- Fiindcă am uitat să precizez: el nu demiei cinematografice din Franţa
fierbere. O a doua ocupaţie (neofi­ rul, de unde se poate procura o ţui­ cere mult de la unul, dar cerc de
cială), l-a absorbit. 11 interesează to­ că „dc frăgar" sau un vin „a-ntiia,‘. la mai mulţi. Chilipirul iese şi aşa. şi premiul Melies.
tul, vrea să ştie absolut tot ce se în- Caută slăbiciunea omului. Perseve­ Filozofia lui, fundamentată pe calcu­
timplă in alte întreprinderi şt insti­ rează.. pînă-l simte în tolbă. Şi-a- lul probabilităţilor, sună cam aşa: BUDAPESTA. Comedia „Mult
tuţii, în alte familii: cine a fost tunci, liniştit, poate să-i ceară: „Ve­ .,a) In buzunarul fraierului e mai si­ zgomot pentru nimic", realizată de
schimbat şi cine a fost numit, cine deţi, cutare e şarlatan, nu-l cruţaţi. gur să găseşti disponibili 3 lei, (fe­ cinematografia ungară, prezintă o
a plecat şt cine a venit, cine cu cine Dacă puteţi, afară cu cl, că-i peri­ rit 30. b) De 3 Ici daţi împrumut,
s-a căsătoritf cine divorţează şi pen­ culos". Dacă n-o spune direct, ii fraierul uită (lucru foarte impor­ femeie extrem de credincioasă so­
tru ce... sugerează altuia să spună sau tri­ tant !) sau se jenează să-i mai cea­ ţului ei. Majoritatea prietenilor şi
Cind Popescu a fost numit intr-o mite o anonimă pe care ştie s-o ti­ ră". cunoştinţelor o consideră deplasată
funcţie mai imjwrtantă, sforarul cluiască de minune. In acest caz, proverbul „cu cit ai şl chiar ridicolă, dar, în cele din
şi-a zis cu invidie : lfS-a ajuns şme­ Dacă Popescu nu-l „inghite", ii mai mulţi prieteni, cu atît eşti mai urmă ea Ie dovedeşte câ credinţa
cherul. A înhăţat un ciolan gras". face el de petrecanie. Porneşte cam­ bogat", pentru sforar işi are un
Dar a doua zi îl vezi cum ii dă tir- panie de nimicire, şoptind la urechea tilc aparte. este cea mai frumoasă calitate în re­
coaie pentru a-i intra in graţii. De unuia sau altuia : „— Ai auzit că Po­ Ceva cultură la dumnealui ? A ş! laţiile dintre soţi. .
la „noroc" saltă direct la „O, să pescu se clatină ? Da, e incapabil, Că dacă sforarul e de faţă la o dis­ Filmul a fost realizat de regizo­
trăiţi! Felicitările mele şi... la mai dom’le. Cunoaştem noi marfa". cuţie mai serioasă, caută s-o oco­ rul Gyflrgy Palâştl, care semnează
mare!". Ştie el de ce... Şi-apoi ce, jxircă el nu ştie că lească. Iar dacă nu-i merge, pleacă.
La instituţia X urmează să vie un Popescu o simpatizează pe loneas- In capul lui circulă cu mare viteză şi scenariul; operator — Otto For-
nou şef. Sforarul e ochi şi urechi. ca ? Şi pac! o scrisorică la Popeas­ zeci de şiretlicuri şi n-are chef pen­ gâcs. Rolurile principale sînt inter­
De serviciile lui s-ar putea folosi! ca şi pac! o alta la Ionescu. Iscăleş­ tru chestii serioase. El tricotează, a­ Întreprinderea de piese de radio şi semiconduclori Bucureşti este una dincele mai moderne întreprinderi ale pretate de Teri Tordai, Andor Ajtai,
Cum să-l prindă în plasă ? Con­ te doar atit: „Un binevoitor". runcă laţuri, pune capcane, trage pe industriei electrotehnice româneşti. întreprinderea a realizat O gamă largă de produse: peste 30 de tipuri Ivân Darvas, Samu Balâzs ş.a.
chide că de fapt nu-i mare lucru Şi uite-aşa, azi vîră un ic, miine sfoară. E personajul principal al cu­ de piese de radio şi semiconduclori livrate în diferite variante care însumează 200 de subtipuri cablaje
pentru el, care are o vastă experien­ altul, iscă zizanie intre oameni, a­ liselor şi, in puţinele momente de imprimate, condensatoare, ale căror dimensiuni ajung pînâ la mărimea unul vîrf de creion, folosite la apa­
ţă. Şi porneşte „la lucru". începe prin runcă săminţa discordiei şi aşteaptă sinceritate, se mindreşte cu ocupaţia ratele de radio, televizoare etc., precum şi o serie întreagă de piese semiconductoare pentru diferite HOLLYWOOD. Actorul american
a iscodi in stingă şi-n dreapta: ci- cu înfrigurare efectul. Din păcate, sa: „Asta-i o artă, mă!”. frecvenţe. Produsele întreprinderii se bucură de un frumos renume atît în ţară cît şi peste hotare. „Uzi­ Don Murray a obţinut drepturile ci­
ne-i respectivul ? de unde vine ? uneori triumfă. II vezi alunei pe ul­ Sărmanul, s-o fi născut la 1 apri­ na pieselor miniatură", cum i £e mai spune, dispune de hale luminoase, laboratoare de cercetări, o canti­ nematografice pentru monumenta­
unde s-a năt'ut ? unde a făcut şcoa­ tima bancă din sala tribunalului, sa- lie (!). Păcat de el, că altfel n-ar fi nă modernă de 360 de locuri, un salon de coafură şi frizerie. Toate acestea asigură muncitorilor condi­ lul roman „Jean Cristophe" al scrii­
la ? cu cine a fost coleg ? n-are cuntr vurind din necazurile pe care le-a băiat prost. ţii optime de lucru contribuind la ritmicitatea realizării planului de producţie.
va pe-aici rudenii sau prieteni ?, Şi, pricinuit 6ltorâ. I. MICU IN FOTOGRAFIE i Vedere exterioară a întreprinderii de piese de( radio şi tranzistor!. torului Romain Rolland.