Page 21 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 21
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA!
Vizita preşedintelui
Consiliului de Stat, Chivu Stoica,
în Tunisia
Trimişii speciali Agerpres. ga, localitate care păstrează zitată luni, populaţia din aşe
Nicojae Puicea şi Nicolae N, numeroase vestigii binecunos zările străbătute a făcut o fru
Lupu, transmit: Duminică, în cute din perioada stâpînirii ro moasă primire oaspeţilor ro
cea de-a patra zi a vizitei ofi mane. In toate localităţile prin mâni.
ciale de prietenie pe care o care au trecut oaspeţii români, întemeiat de fenicieni în
întreprinde în Tunisia, pre mii de locuitori i-au întîmpi- secolul al lX-lea î. e. n.,
şedintele Consiliului de Stat, nat cu căldură, cu lozinci de oraşul Sousse s-a dezvol
Chivu Stoica, a fost oaspetele bun venit scrise în limbile ro tat de-a lungul veacurilor,
guvernoratului Beja. Situat mână şi arabă. fiind astăzi al treilea oraş ca
ANUL XIX. NR, 3764 MARTI 7 FEBRUARIE 1967 i PAGINI - 25 BANI de-a lungul văii Medjerda, cea La prînz, guvernatorul re mărime al Tunisiei. Port Ja
mai întinsă şi cea mai fertilă giunii Beja a oferit o masă în Medilerană, el este un impor
regiune agricolă a Tunisiei, cinstea înaltului oaspete ro tant centru economic şi cultu
guvernoratul dispune de în mân. După-amiază, a fost vi ral al ţârii. La Sousse au fost
tinse suprafeţe irigate. zitată fabrica de zahăr din vizitate atelierele filaturii Sa-
hel, principalele secţii ale a
REZERVE CARE PERMIT in Tunisia, înaltului oaspete Beja. Seara, oaspeţii s-au în cestei uzine modern utilate.
Ca pretutindeni în vizita sa
tors la Tunis.
român i s-a făcut o caldă pri ★ Preşedintele Consiliului de
mire. La intrarea în guverno TUNIS 6 — Trimişii spe Stat s-a îndreptat apoi spre
ratul Beja, oficialităţile locale, ciali, Nicolae Puicea şi Nicolae Monastir, unde la intrarea în
în frunte cu guvernatorul Ta- N Lupu. transmit: In penulti oraş a fost întîmpinat de pre
har Kassem, i-au urat bun ma zi a vizitei de prietenie în şedintele. Habib Burghiba, de
externe.
ministrul afacerilor
OBŢINEREA UNEI PRODUCŢII sosit. Tunisia, preşedintele Consiliu Habib Burghiba jr., de alte ofi
lui de Stat al Republicii So
Cooperativa agricolă de pro
ducţie El Azima (Voinţa) din cialiste România, Chivu Stoica, cialităţi tunisiene. .
localitatea Medjez el Bab a şi persoanele care îl în Pe străzile, împodobite, eu
constituit primul obiectiv al vi soţesc au vizitat Centi-ul steaguri ale celor două ţări şl
zitei. înfiinţată în anul 1963, cultural internaţional de la lozinci în cinstea,prieteniei ro-
mâno-tunisiene, oaspeţii
au
cooperativa cuprinde 107 familii Hammamet şi cîteva din fost salutaţi cordial. , .
AGRICOLE SUPERIOARE 773 ha, dintre care 450 sint locurile pitoreşti de pe ţărmu La Monastir a fost vizitată
de cooperatori, care lucrează
rile Mediteranei. Oficialităţile
proprietate domenialâ (de stat). guvernoratuluî, împreună cu fosta mînăsliie-fortăreaţâ' „Ri-
numeroşi locuitori au primit bat". Aici se prezintă periodic
întîmpinat de Ahmed Ben Sa- cu multă căldură pe oaspeţii spectacole „Sunet;şi lumină'
lah, ministrul economiei şi români. de evocare a trecutului istoric.
planificării, preşedintele Con Preşedintele Consiliului de Preşedintele Consiliului de
siliului de Stat a fost informat Stat a fost informat despre Stat, Chivu Stoica, a depus o
amănunţit asupra activităţii bogata activitate a acestui cen jerbă de flori la Monumentul
acestei cooperative. Apreciind tru care are ca scop dezvolta martirilor din localitate, apoi,
rezultatele obţinute de această rea contactelor cultural-artis- la invitaţia preşedintelui Hn-
Unele concluzii după adunările exploatare agricolă, oaspetele tice între Tunisia şi alte ţări, bîb Burghiba, a vizitat casa în
a urat noi succese, invitînd un organizarea de conferinţe şi care acesta s-a născut ş! unde
grup de cooperatori să vină in colocvii pe teme privind viaţa în 1934 el a fost arestat şi de
generale din cooperativele agricole dezvoltarea agriculturii noas africană şi arabă Dispunînd portat în sudul Tunisiei.
România pentru a
cunoaşte
de un teatru in aer liber, pe
La amiază. în saloanele Pa
tre. ţărmul mării, centrul or latului prezidenţial Skanes din
Următorul popas a fost peri ganizează. de asemenea, spec Monastir, preşedintele Burghi
metrul irigat de la Testour, tacole ale unor companii ba a oferit o masă in cinstea
unde a fost vizitat şantierul străine de teatru şi ba preşedintelui Consiliului de
de lucrări civile. Aici lucrea let de prestigiu. Directorul Stat al Republicii Socialiste
ză un număr de 137 tineri, în centrului şi-a exprimat dorin România.
ţa de a vedea pe scena Cen
zi, preşedintele
In aceeaşi
In regiunea noastră s-au în mintului este aceea că trebuie tre 18 şi 20 de ani, care sînt trului cultural internaţional Consiliului de Stat, Chivu Stoi
cheiat dezbaterile ultimelor a- să se iniţieze acţiuni în vede formaţi ca specialişti pentru din Hammamet artişti şi bale ca s-a înapoiat la reşedinţa sa
d-'-iări generale din cooperati ALEXANDRU ŞULUŢIU rea combaterii eroziunii solu diferite munci agricole. rini români. din Tunis, fiind însoţit de pre
ve.^ agricole. Analizind cu spi lui. De asemenea, s-a pus pro Convoiul oficial de maşini De^a lungul traseului, pinâ şedintele Burghiba şi de alte
rit de răspundere rezultatele preşedintele Uniunii regionale blema eliminării excesului de s-a îndreptat apoi spre Doug- la Sousse, a doua localitate vi oficialităţi tunisiene.
obţinute în anul trecut, ţăranii a cooperativelor agricole umiditate, corectării acidităţii
cooperatori şi-au stabilit toto dc producţie şi trecerii unor terenuri la ca
dată pentru acest an sarcini tegorii superioare de folosinţă
realiste, propunînd să se valo prin plantarea lor cu pomi şi
rifice cu mai multă îndrăznea viţă de vîe. Dar, cooperatorii Adunarea activului Lărgirea gamei
lă rezervele de sporire a pro le, dezbaterile din cadrul adu au arătat că paralel cu extin
ducţiei în toate sectoarele de nărilor generale au scos la i- derea plantaţiilor pomiviticole La Fabrica de produse.refractare silico-aluminoase din de partid al Comitetului
activitate. vealâ faptul că ele nu reflectă trebuie acordată toată atenţia Alba lulia a intrat în producţia curentă un nou sortiment: produselor de larg
Aşa cum s-a subliniat la Ple deeit parţial posibilităţile e- şi îngrijirii celor existente. E cărămizile fagure pentru cauperele de la Combinatul side
nara C.C. al P.C R. clin decem xîstente în regiune. Oscilaţiile forturi susţinute se cer şi pe rurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galaţi. La fabricarea regional P.C.R. Hunedoara consum
brie 1966, in acest an agricul de producţie între unităţi şi lor sînt utilizate matriţe realizate de colectivul întreprin
tura va primi investiţii in va brigăzi care îşi desfăşoară ac linia creşterii şi eşalonării pro- derii. Ieri a avut loc adunarea activului Comitetului regional
loare de circa 6 miliarde lei tivitatea în condiţii asemănă dc partid, la care au participat membri ai Comitetului regio In urma avizării de către or
care vor fi folosite pentru dez toare de sol şi climă au scos In fotografie: Muncitorul Simion Lăncrăjan exeeutind nal de partid, primii secretari ai comitetelor raionale şi o- ganele de specialitate ale Mi
voltarea şi diversificarea me in evidenţă rezervele însemna (Continuare In pag. a 3-a) cu ajutorul unei maşini speciale găurile la una din matriţe. r&şeneşti de partid, preşedinţi ai consiliilor locale ale Uniu nisterului Industriei Alimen
canizării, extinderea chimiză te dar nevalorifîcate încă pe nii Generale a Sindicatelor, primii secretari ai comitetelor tare, Ministerului Comerţului
rii şi irigaţiilor — direcţii ho- deplin. După cum ne este cu raionale şi orăşeneşti ale U T.C , cadre cu munci dc răspun Inlerior şi Comitetului pentru
tăritoare aie intensificării pro noscut, la Plenara CC. al dere şi secretari ai comitetelor dc partid din întreprinderi in Preţuri, gama produselor de
ducţiei agricole. P.C.R. din decembrie anul tre dustriale şi dc construcţii. Din partea biroului Comitetului larg consum se va îmbogăţi în
Tată deci că-este întru totul cut s-a făcut aprecierea că în regional Hunedoara al P.C.R., tovarăşul Nicodim Roşea, se curînd cu încă 10 sortimente.
indreplâţitâ preocuparea coo 1967: „Există mari posibilităţi Substratul cifrelor medii cretar al Comitetului regional de partid, a prezentat informa In sectorul industriei peşte
perativelor agricole care în şi rezerve de a obţine o pro rea despre realizarea sarcinilor de plan în industrie şi in lui se vor realiza noi conser
cadrul adunărilor generale ducţie agricolă superioară celei vestiţii în luna ianuarie a.c. Participanţii la discuţii au relie ve, printre care marinate in
şi-au prevăzut producţii mai planificate". Tocmai către a fat succesele obţinute de colectivele dc muncă din unităţile fileuri de heringi în sos tomat,
mari, corespunzătoare dezvol cest lucru au ţintit şi dezbate economice ale regiunii şi s-au oprit în mod deosebit asupra scrumbii de Dunăre în ulei de
tării bazei tehnico-materîale, rile din cadrul adunărilor ge în industria locală măsurilor ce s-au luat şi urmează să se ia în continuare porumb etc. Pentru a veni în
creşterii experienţei în muncă nerale. Sintetizind înţelepciu pentru realizarea tuturor indicatorilor dc plan în perioada sprijinul gospodinelor ce do
şi îmbunătăţirii activităţii or nea colectivă de care au dat următoare.
ganizatorice. In cadrul dezba dovadă în adunări ţăranii co Tovarăşul Gheorghe Călin, prim-secrotar al Comitetului resc să prepare produse de pa
terilor s-a apreciat faptul că, operatori, se poate spune că ma 0 In luna ianuarie nici o unitate nu şi-a realizat gaţi' la furnizor să aducă ma regional Hunedoara al P.C.R., a expus sarcinile ce revin or tiserie de calitate superioară,
datorită preocupării organiza joritatea propunerilor lor se planul la toate sortimentele teria primă. La I.O.I.L. Petro ganelor şi organizaţiilor de partid, în lumina lucrărilor Ple se va pune în vin2are făină
ţiilor de partid pentru mobili referă la acordarea unei aten 0 Cauzele trebuie căutate în „bucătăria proprie" şani mai erau două zile pînă narei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, cu privire la creş
zarea eforturilor cooperatorilor ţii sporite folosirii cît mai ra la încheierea primei decade terea eficienţei economice a întregii activităţi dc produc albă superioară tip „000*.
r' mecanizatorilor la înfăptui- ţionale a fondului funciar, uti % Se impune înlăturarea unor practici care au deve ţie in întreprinderile regiunii noastre. (Agerpres)
sarcinilor ce le-au stat în lizării cu eficienţă sporită a nit tradiţionale şi cheresteaua de fag nu so
fa . producţia la hectar şi pe îngrăşămintelor, extinderii me sise. A venit in cea de a 8-a
cap de animal a sporit simţi canizării şi irigaţiilor. La secţiunea de industrie tea întreprinderilor de indus zi. Supusă apoi unui regim
tor. Adunările au oferit unele In adunările generale ale co locală a Sfatului popular re trie locală s-a neglijat pregă forlat.de uscare de cîteva-zile, Din activitatea cercetătorilor
exemple pozitive şi în ce pri operativelor agricole din raio gional s-a centralizat situaţia tirea din timp a producţiei din cheresteaua a intrat ‘ urgent
in producţie .spre sfirşitul de
veşte buna orientare în plani nul Alba, de pildă, şi îndeo operativă a realizării planu acest an Preocupate să iasă cu. cadei a doua. Ce-calitate'' va Pagina III
ficarea judicioasă a producţii sebi la Oarda, Totoi, Berghin, lui pe luna ianuarie. Planul faţa curată la 31 decembrie de la C. S. Hunedoara
avea mobila fabricată din a-
lor pentru acest an. Strcmţ etc. s-a cristalizat ide- producţiei globale şi marfă a (în tot cursul anului trecut,, ceastâ cherestea e lesne de
ea că o problemă dc mare în
Dar, fâcînd o analiză lemei- semnătate pentru ridicarea po fost depăşit cu 2,5 şi respectiv planul n-a fost realizat ritmic, înţeles. Ajunsă în casa «omu Specialişti de la Combinatul turi ridicate, folosite la produ
nîcâ a rezultatelor înregistra- tenţialului productiv al pă- cu 2,7 la sută. S-a realizat de iar unele sortimente s-au tras lui se va usca, dar va fi de Cum organizăm siderurgic Hunedoara au sta cerea de instalaţii şi utilaje
asemenea producţia marfă vîn- de pâr), conducerile unităţilor bilit tehnologia necesară şi pentru industria chimică şi
dutâ şi încasată. au trecut pe planul al doilea, nerecunoscut. Şi încă un as studierea şi pregătesc producţia unor pro- electrotehnică.
Dacă priveşti situaţia prin rezolvarea unor probleme de pect. Întreprinderea depăşeş file rotunde de laminate din In planul tehnic al combina
prisma cifrelor medii de rea organizare şi aprovizionare cu te planul cu 10 garnituri de aplicarea în viaţă oţeluri speciale, destinate fa tului pe acest an sint prevă
lizare a acestor indicatori, eşti materii prime şi materiale, mobilă tip „Nădrag", dar râ- bricării ţevilor cu diametru de zute, de asemenea, teme de
tentat să crezi că s-a pornit menite să asigure continuarea mine cu o restanţă- de 1.460 a documentelor 180—250 mm. Ei au înce studii şi cercetări privind asi
cu dreptul din prima lună a activităţii de producţie la ni m p. binale. put, de asemenea, cercetări in milarea de mărci noi de ote
anului. Aparent numai, pentru velul noilor sarcini. .* T. OVIDIU vederea determinării tehnolo luri şl tipo-dimensiunî de la
că la o analiză mai atentă1 te Era de datoria secţiunii de de partid giei de elaborare a oţelurilor minate.
convingi de contrariu. Nu-i industrie locală a Sfatuiui. (Continuare in pag, a 3-a) cu rezistenţă mare la tempera (Agerpres)
nici un paradox. Prima im popular regional să intervină
presie se modifică pe măsură pentru a înlătura din timp a E52 9SB EH Oi SS BB @81 fSB L8 WM
ce afli substratul cifrelor de ceastă practică, dar n-a făcu
mai sus. t-o. S-a mulţumit doar să;
Toate cele 8 unităţi de in constate faptele şi să accepte,
dustrie locală au raportat de nu ştim pentru a cîta oară,:
păşiri la producţia globală şi punctul de vedere al şefilor.
marfă, dar nici una nu şi-a de unităţi. Cum era de. aştep ^ D e b ili
realizat integral planul sor tat, lipsa de prevedere şi a ,
timental. Conducerile unităţi spus cu tărie cuvîntul. Inexis-;
lor şi cei însărcinaţi cu îndru tenţa unui stoc tampon, cu un
marea şi controlul lor nu şi-au minim de materii prime, 5-a i
răzbunat chiar din. primele;
dat silinţa să stabilească toate zile ale lunii ianuarie, cînd s-a întrecere.
cauzele. A fost mai comod să
găsească un „ţap ispăşitor" intrat în gol de producţie.
care să-i scutească de răspun Fenomenul nu era nou. In '
dere. „Furnizorul nu şi-a res lunile ianuarie din anii pre- '
pectat întocmai sarcinile con cedenţi s-a intimplat la fel. De . Primele faze ale celui de-al VUI-lea con
tractuale". O dată găsit aceea, nimeni nu s-a sesizat, curs pe fără al formaţiilor artistice de amatori.
acest paravan, nerealizarea de perpetuarea răului. Cînd Duminică, 45 de localităţi şl-au trimis solii să
planului sortimental a fost situaţia a devenit şi mai îngri le reprezinte arta.
Baza tehnico-materialâ a agriculturii noastre socialiste motivată „obiectiv". jorătoare, au început tatonă Paradă a cintecului, jocului şi portului pădu-
este in conlinuâ dezvoltare. Aşa după cum se subliniază în Cauzele adevărate trebuie rile pentru urgentarea primi renesc.
Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de căutate însă în bucătăria pro- rii cherestelei de fag, placaju
dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1966, parcul de proprie, nicidecum in afară. lui etc. Trecuse de mult „cel De cînd s-a declanşat con
tractoare a crescut faţă de 1965 cu 17 la sută. Şî nu se cer eforturi deosebite de al 11-lea ceas" cînd între cursul al Vlir-lea al formaţii îmbrăcat neîntrecutele lor stra
ie ţărăneşti, şi-au luat neves
pentru a le afla. In majorita prinderile şi-au trimis dele
lor artistice de amatori, clubu tele şi au urcat pe scena con
rile şi căminele culturale cu cursului. Opt perechi de mi
nosc animaţia marilor între neri, opt perechi de dansatori,
ceri. opt familii au dăruit spectato
Din secţia metalurgie şi ma nînd fondului centralizat al prevăzut să extindă suprafeţele cu clubul sindicatelor. In ca Duminica trecută, în 17 cen rilor un tablou în care origi
se plastice a Fabricii chimice statului, la întreprinderile pen irigate. Expunerile sînt făcute drul acestei seri distractive a tre din raioanele Alba, Ilia, nalitatea jocului se îngemăna
Orăşlie a plecat un lol de pie tru valorificarea produselor a de către specialişti de la Direc fost prezentată conferinţa Haţeg, Sebeş şl oraşul regional cu frumuseţea portului local,
se de schimb (în special cuţite gricole din Sebeş şi Deva a în ţia regională de îmbunătăţiri „Dezvoltarea culturii, artei şi Hunedoara, zeci de formaţii acel port pe care femeia ghe-
do diferite forme şi dimen ceput construirea a trei maga funciare şi organizarea terito învăţămîntului în regiunea Hu artistice s-au întilnit la faze lâreană a brodat cu migală, pe
siuni) pentru industria hirtiei zii de cîte 3.000 tone fiecare. riului, de la Staţiunea agrico- nedoara*. le intercomunale sau interîn- fir alb de ţesătură, toate culo
şi celulozei din ţară. De men- La buna reuşită a serii dis treprinderi. rile florilor culese cu priviri
tronat că unele sortimente din tractive şi-au adus contribuţia Clubul din Ghelar a găzduit le din zăvoaiele locurilor unde
aceste produse erau, pinâ re soliştii de muzică uşoară Mir- confruntarea dintre formaţiile trăiesc. Au adus localnicii, pe
cent, importate. coa Glodeanuşi Traian Crăciu- localnice şi cele ale Combina scena întrecerii, tinerele lor
★ ACTUAUTATI HUNEDORENE neac. In încheiere, tinerilor li tului siderurgic Hunedoara, speranţe, artiştii de mîine. A
s-a vorbit cum trebuie să se
In liceele de cultură genera comporte şi să se îmbrace la întreprinderii de construcţii devărată revelaţie a fost micu
lă, de specialitate, in şcolile serile distractive. siderurgice Hunedoara şi Uzi ţa Felicia Toma, (în fotografie)
profesionale şi tehnice din în nei de preparare a minereuri care declara mîndră într-un
treaga regiune, a avut loc du CONSTANTIN AOANEI lor din Teliuc. Publicul, care a cin tec „compus de mămica,
minică faza locală a concursu In acest an, în cooperativele lâ experimentală din Geoagiu corespondent umplut sala pinâ la refuz, a tâticu şi tuţa Lenuţa", că:
lui profesional al elevilor. In agricole din regiunea noastră şi de la Consiliul agricol re fost martorul unei adevărata „Sint fată ghelăreană
această pasionantă întrecere, se vor amenaja încă 803 hec gional. suite de cîntece şi jocuri româ îmbrăcată pădureană
pesle 1500 dc elevi şi-au veri tare pentru irigaţii. In vederea La Orâştîe a avut loc sîmbă- neşti, la care şî-au dat întîlnire Si-aşa mică eu cum sînt
ficat temeinicia cunoştinţelor bunei desfăşurări a acestei lu tâ o consfătuire pe tema creş talentul, pasiunea şi frumosul. Cint cu drag pc-accst
de matematică, fizică, chimie crări, de ieri, la Casa agronomu terii animalelor, organizată la Ghelârenii au adus din fol părnînt".
şi limba română. lui din Mintia au început Duminică la clubul sindica indicaţia biroului comitetului clorul bogat al Munţilor Poia LUCIA LICIU
telor din Deva a avut loc o raional de partid. Au partici na Ruscă, jocul pe care minerii
ir cursuri de instruire la care seară distractivă pentru tine pat crescători de animale de la din satul Ruda îl păstrează de Foto: I. TEREK
participă ingineri agronomi din
In vederea bunei depozitări ret organizată de comitetul o toate cooperativele agricole din la strămoşi. Şi-au scos .bâie-
a Droduselor agricole aparţi- cooperativele agricole ce şi-au răşenesc U.T.C. în oolaborare raion. «li* salopetele «I aMtile, il-ia (Continuare tn nas. • 2-al