Page 23 - Drumul_socialismului_1967_02

PAUSNA A 3 A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3764 |,

CUM ORGJUSZiUi STUOEKEA rîle stabilite de către comite­ NE SCRIU CORESPONDENŢII
tul de partid şi birourile or­
ganizaţiilor de bază, dar nu
sînt explicate în suficientă în tre p rin d e re a ra io n ală
măsură pentru a fi înţelese bi­
_ A w ne de către fiecare muncitor V O L U N T A R I
Şl APLICAREA IN VIAŢâ en organizaţiile de bază să fa c'e industrie focală S e b e ş
Aşa slînd lucrurile, se cere
că cunoscut fiecărui om pro­
cerinţelor actuale.
Cabinetul
priile lor măsuri, să militeze Noi sortimente •deserveşte toate colectivele de
cu perseverenţă, pentru antre­ elevi din Orăştie. angajeazft dc urgenţă :
narea îr\ munca politică de IOAN ELENESCU
A DOCUMENTELOR DE PARTID masă a comuniştilor care sînt de panificaţie — un jurisconsult principal;
— un tehnician I mecanic;
cel mai bine pregătiţi, a propa­
gandiştilor şi lectorilor, oare Schimb de experienţa — doi mecanici auto;
să explice cu răbdare fiecărui Colectivul secţiei de panifi­ — un electrician auto;
In aceste zile, atenţia orga­ pune un accent deosebit pe plastice, ceea cc va reduce con­ muncitor măsurile stabilite cîe caţie din Orăştie esle preocu­ La I. F. Haţeg a fost orga­
nelor şi organizaţiilor de partid studierea şi însuşirea acestor pat de îmbunătăţirea calităţii nizat un schimb de experien­ — un fochist la cazanul cu aburi pentru uscătorla
este îndreptată spre asigurarea importante documente de sumul de bronz cu circa 3 to­ organizaţiile de parlid, căile şi realizarea unor sortimente ţă cu toţi muncitorii sortatori dc lemn.
cunoaşterii de către toţi oame­ partid. Pină în prezent a şi a­ ne pe an înseninate economii prin care aceslea pot fi tradu­ variate de produse. Rezulta­ pe tema valorificării superioa­
nii muncii a documentelor Ple­ vut loc un seminar în care de oţel şi fontă se vor obţine se în viaţă. tul căutărilor se concretizează re a masei lemnoase. Dezba­ Pentru posturile T.A. condiţiile dc angajare sînt cele
narei C.C. al P.C R. din 21-23 s-au dezbătut sarcinile ce se la lucrările de scrie prin pre­ in aceea că în lun-i caic a tre­ terile au evidenţiat căile con- prevăzute de anexa nr. 4 la H.C.M. 1053/1960, iar pentru
decembrie 19G6 şl a cuvîntâ- desprind din ele. C ARMEAN cut colectivul dc aici a reu­ crele de îmbunătăţire a mun­ muncitori actul de calificare în meseria respectivă.
ril tovarăşului Ni c o l a e Urmărind modul în care se lucrarea pieselor turnate sau S CKRIUJ şit să realizeze -1 noi soilimen cii în acest domeniu, iar de­ Cei Interesaţi se vor prezenta personal la sediul în
Ceauşescu la conferinţa orga­ materializează măsurile stabi­ forjate prin niatrilare. le. Ca urmare, pe lista produ­ monstraţia practică făcută la
nizaţiei de partid a oraşului lite de către comitetul de selor şi în unităţile de desfa­ exploatarea „Poiana Omului" Deprinderii, serviciul personal, din oraşul Sebeş, strada
Bucureşti. partid, am vizitat cîteva din cere se găsesc acum 25 de a argumentat faptic posibili­ Lenin nr. 59, telefon 201.
Din discuţiile pe care le-am secţiile fabricii. In secţia scu- ...dar ele nu ajung sortimente dp panificaţie. tatea obţinerii unor rezultate
purtat cu mai mulţi secretari, lărie l-am întîlnit pe tovară­ şi mai bune. La reuşita de­
membri ai birourilor1 organiza­ şul Nicolae Fâtu, secretarul întotdeauna fO.AN ELENA monstraţiei practice o contri­
ţiilor de bază, cu membrii de organizaţiei de bază. buţie deosebită au adus sor­
partid de la Fabrica chimică ~ La comitetul de partid t al ori i Ion Tâşalâ, fon Bota,
Orăştie am desprins faptul că am luat cunoştinţă despre mă­ pînă la om Acţiuni instructive Petru Bălan şi alţii.
există o preocupare atentă surile preconizate pentru în­ grupul şcolar minier Lupeni
pentru studierea şi însuşirea făptuirea sarcinilor ce izvo- VASILE ALEXANDRU
acestor documente. Ele consti­ răso din recentele documente Trebuie recunoscut că acţiu­
tuie un valoros îndreptar în de partid. Ce preocupări arc nile înlreprinse de către comi­ Locuitorii din Beldiu au pe­
activitatea organizaţiilor de organizaţia de bază în această tetul de partid, birourile or­ trecut la căminul cultural o Realizările are vacante posturi de pedagogi.
partid, a fiecărui om al mun- direcţie ? ganizaţiilor de bază şl condu­ după-masă plăcută şi instruc­ Solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele
otl. — Documentele Plenarei C C. cerile tehnice ale secţiilor sînt tiva. Ei s-au întîlnit cu mem­ condiţii :
al P.C.R. din decembrie l'JGG bune, ele oglindind preocupare brii brigăzii ştiinţifice forma­
şi cuvîntarea tovarăşului pentru înfăptuirea sarcinilor te din profesori de la Liceul cooperatorilor — să fie absolvenţi de liceu, cu sau fără diplomă
La nivelul Nicolae Ceauşescu la conferin­ date de partid Este pozitiv că din Tciuş, S-au purtat discu­ de bacalaureat.
s-a făcut un început bun în
ţii în legătură cu situaţia in-,
ţa organizaţiei de partid a o­
Informaţii suplimentare se pot cere în flecare zi la
raşului Bucureşti au fost pri­ privinţa cunoaşterii şi însuşi­ ternaţională, despre dezvolta­ meşteşugari secretariatul şcolii.
rii de căiţe îţecare om din fa­
conducerii, mite cu mult interes de către brică a documentelor de partid. rea în perspectivă a regiunii
probleme
Hunedoara şi alte
colectivul secţiei. Analizele pe
care le-am făcut în ultima Din constatările noastre re­ de interes general : luna cârtii Membrii cooperativei meşte­
măsurile vreme au arătat că în secţia zultă că ceea ce s-a făcut pî­ la sate, cucerirea Cosmosului şugăreşti „Retezatul" din Ha­
noastră există toate condiţii­ nă acum în această privinţă nu de către om. virusurile şi bac­ ţeg au încheiat prima lună din
le pentru eliminarea rebutu­ este suficient. Mai sînt munci­ teriile etc. La reuşita întîl- acest an cu rezultate deosebi­
slnt bune... lui din producţie Pînâ nu de tori ce lucrează direct la maşi­ nirii şi-au dat concursul şi te. Indicatorul valoric* al pro­
mult, unii muncitori susţineau nă sau conduc echipe ori bri­ elevii Liceului din Teiuş care ducţiei marfă şi al prestărilor Restaurantul „Transilvania” din Deva
că nu se poate lucra fără re­ găzi care nu cunosc în profun­ au prezentat un interesant de servicii industriale şi nein-
La comitetul de partid am but, mai ales la reperele mai zime ce sarcini concrete le re­ program artistic. duslriaîe •» fost îndeplinit in
întâlnit o reală preocupare pretenţioase. Am întîlnit o pă­ vin la locul de muncă. Munci­ ADRIAN OTOIU proporţie de 105,5 la sută, pre­
pentru a traduce în viaţă sar­ rere învechită care nu ţinea tori cum sînt loan Berei, lă­ vederile planului de livrări la Invită publicul consumator să petreacă o seară plă­
cinile reieşite din documente­ scama de schimbările ce au cătuş, Stoian Manolescu, fre­ fondul pieţii a fost depăşit cu cută în compania solistei dc muzică uşoară a Radiotelc-
le de partid. Pe baza studierii avut loc în ultima vreme în zor, Nicolae Tepşan, maistru în Pentru elevii 20 la sulă, iar la sortimentele
realităţii din fabrică, aici au secţiile noastre, înzestrate cu secţia chimie I, Nicolae Pru- mobilă şi încălţăminte s-a ob­ vlziunil române — AMALIA RAZVAN — şi a orchestrei
fost întocmite planuri de mă­ maşini de înaltă productivita­ neanu, operator in secţia ţinut o depăşire de 6.6 şi res­ de Ia „MELODY BAR* Bucureşti.
suri care să ducă la înfăptui- te şi precizie. Aici, procesul de mase plastice, au studiat pectiv 30 la sulă. La obţinerea
_ .\ indicaţiilor date de către producţie şi organizarea mun­ documentele de partid, cunosc, Rezultatele frumoase cu ca­ din Orăştie acestor succese au contribuit Se servesc tot felul de specialităţi de preparate şi
conducerea partidului. Indica­ cii s-au îmbunătăţit mult. Pen­ în general, ce sarcini le revin, re lăcătuşul montor Remus în mod deosebit colectivele de
ţiile cu privire la creşterea tru a combate cu argumente dar ei n-au fost suficient aju­ Mei t de la C, S. Hunedoara — cooperatori din secţiile confec­ băuturi alese.
productivităţii muncii, redu­ convingătoare o astfel de con­ taţi să-şi însuşească temeinic secţia reparaţii electrice — a In incinta JLÎceului „Aurel ţii. lenjerie, reparaţii ceasuri, — servire ireproşabilă;
cerea cheltuielilor de produc­ cepţie am organizat, împreu­ căile prin care se pot obţine încheiat luna ianuarie, l-au si­ Vlaicu“ din Orăştie s-a des­ linichigerie. tăbâeâric şi tîm- — orarul restaurantului sc prelungeşte.
ţie, eliminarea rebutului, eco­ nă cu conducerea tehnică a rezultate mai bune. Or, aces­ tuat în fruntea întrecerii so­ chis un cabinet stomatologic, plărie
nomisirea materialului slnt secţiei, o experienţă edificatoa­ te căi sînt cuprinse în măsu- cialiste dotat cu utilaj corespunzător NICU SBUCHEA VA DORIM PETRECERE PLĂCUTĂ!
cuprinse în agenda activităţii re prin rezultatele obţinute.
curente. Despre ce este vorba ? O mare
In urma unul studiu efectuat parte din membranele pentru
cu ajutorul specialiştilor, s-au compresoarele combinatelor ESTERUL ETILIC AL UN NOU PROCEDEU
stabilit măsuri concrete cu chimice erau rebutate. Ele ACIDULUI 7 CHIMIC
privire la creşterea Indicilor trebuiau importate din An­ Un colectiv de cercetători de
de utilizare a maşinilor, îm­ glia şi Austria. Cadre didactice de la. cate­ la Combinatul de îngrăşămin­ B idreruperi d e cu ren t
bunătăţirea asistenţei tehnice A fost dată sarcina unui dra de chimie organică a In­ te azotoase din Tg. Mureş a
pe schimburi, eliminarea chel­ grup de lucrători să găsească stitutului politehnic din Ca­ pus la punct un nou proces de
tuielilor neeconomicoase, întă­ soluţia eliminării rebutului la laţi au realizat pe o cale nouă, tratare cu bicroniat de sodiu
rirea muncii de concepţie, re­ aceste membrane. In scurt mai simplă decît cea cunoscu­ a soluţiilor de spălare a gaze­
ducerea consumului de metal timp soluţia a fost găsită, iar tă pînă acum, estenil etilic al lor dc sinteză. Procedeul, rea­ in o ra şu l D eva
prin înlocuitori din material rezultatele sint bune. In cu- acidului 7 — flavon — carbo- are ca rezultat creşterea ran­ cestuia vor fl folosite peste lizat pentru prima oară în ţa­
rînd se va trece la producţia xilic. Produsul esle folosit ca damentului producţiei cu 10-15 20 000 tone beton, circa 2.000 ră, elimină formarea oxizilor
Comitetul de partid a reco­ de serie a membranelor fără medicament — sub denumirea la sută faţă de ccl folosit în tone armături metalice şi alte de azot în instalaţii şi reduce In ziua de 7 februarie 1967 se întrerupe curentul In
mandat birourilor organizaţii­ rebut. «Coronarian*’ — în tratarea prezent. Medicamentul păs­ importante cantităţi de mate­ considerabil procesul de coro­ cartierele Ceangăi, 23 August şi Spital, între orele 943;
lor de bază ca periodic, în a- Tot în lumina indicaţiilor bolilor de inimă. Metoda eli­ trează calităţile terapeutice riale. ziune a agregatelor de la a­ — In ziua de 8 februarie 1967 se întrerupe curen­
dunârile generale, să pună în plenarei din decembrie ne-am mină o etapă de fabricaţie în ale celui realizat în mod o­ ceastă fază de producţie. Noul tul electric în cartierele Călugăreni şl Bulevardul Dr.
dezbaterea comuniştilor aces­ propus să economisim însem­ care se înregistrau mari pier­ bişnuit, fiind insă mai ieftin. STAŢIUNI DE MAŞINI $1 procedeu înlocuieşte, totodată,
te probleme, să elaboreze mă­ nate cantităţi de oţel, bronz şi deri de materie primă. Sarcina Metoda urmează a fi propusă TRACTOARE o instalaţie complexă a cărei P. Groza, între orele 9-15;
suri concrete şi să organizeze alte metale. |La fabricarea u­ etapei respective esle prelua­ spre utilizare pe scară indus­ valoare se ridică la circa 4 mi­ — In ziua de 9 februarie 1967 se întrerupe curen­
trială.
lioane lei. Soluţia s-a dovedit
munca pentru traducerea lor nor piese vom folosi înlocuitori tă, fără ait consum de mate­ Au început lucrările penlru a fi foarte economică şi prin tul electric în cartierele A. Vlaicu, Parc şi Branişte, în­
de mase plastice. De pildă, la riale de următoarele etape ale construcţia celor 8 staţiuni de tre orele 9-15;
în viaţă. De asemenea, în toa­ confecţionarea reductoarelor tehnologiei Probele de labo­ CEL MAI MARE VIADUCT maşini şi tractoare prevăzute aceea că ea contribuie la pre­ — In ziua de 10 februarie 1967 se întrerupe curen­
te formele de învăţămînt se vom folosi bucşe din mase rator arată că noul procedeu în planul de stat pe acest an. lungirea termenului de func­ tul electric în cartierele Progrosul şl Abator (Grivlţa),
ţionare a instalaţiilor, intre
La Galaţi au început lucră­ Ele îşi vor avea sediile la două opriri, de la trei luni la
rile de organizare a şantieru­ Crin guri le-Argeş, Buziaş-Ba^ douăsprezece luni. Calculele între orele 9-15;
— In ziua de 11 februarie 1967 se Întrerupe curen*
lui pentru construirea celui nat, Blaj-Braşov, Conţeşti-Bu- estimative arată că datorită a­ tul electric în cartierele Gară, Cema şl Gcorge Enescu,
cureşli, Belceşli-Iaşi, Mihai Vî-
mai mare viaduct din ţară. A-
plicării noului procedeu com­
Rezerve care permit obţinerea cesla va avea o lungime de teazu-Cluj, Balş-Oltenîa şi !a- binatul va pulea produce a­ între orele 9-J5;
cobeşti-Sueeava, La orga ni za­
peste 1.000 metri şi va lega
nual peste sarcina planificată
— In ziua de 13 februario 1967 se întrerupe curen­
în linte dreaptă oraşul cu
rea lor s-a ţinut seama de ne­
Combinatul siderurgic, traver- cesitatea degrevării unor staţi­ circa 5.000 tone amoniac, din tul electric In cartierele Bariţlu, Rareş şl D.R.T.A. (Ko-
care se pot extrage în plus în­
uni de maşini cu rază niare de
sînt balta Cătuşă. El va scur­
gălnlceanu), între orele 9-15;
grăşăminte azotoase în valoa­
unei producţii agricole ta astfel cu 7 km lungimea ac­ activitate şi de cerinţele spo­ re de 17 milioane lei, iar la rentul electric în cartierul Gojdu, între orele 945;
— In zilele de 1445 februarie 1967 se Întrerupe cu­
rite ale cooperativelor agrico­
tualelor trasee. Lăţimea via­
preţul de c.ost vor fi obţinute
ductului, 17,3 metri, va permi­
lei.
de mecanizarea culturilor spe­
te desfăşurarea circulaţiei pe le, Iar pentru zonele de deal economii de circa 8 milioane tul electric in cartierele Lenin, Piaţa Unirii, Cinema Arta
— In ziua de 16 februarie 1967 se Întrerupe curen­
(Agerpres)
cifice acestor locuri.
patru benzi. iLa construcţia a-
gi icole din Oarda care nu a
superiaai e luat măsuri pentru introduce­ şi Uzina de apă, între orele 9-15;
rea apei la brigada din Oarda
— In ziua dc 17 februarie 1967 se întrerupe curen­
de Sus. Din această cauză ani­
malele sînt duse pentru adă­ Substratul cifrelor medii tul în cartierele Emlnescu şl Minerului, Intre orele 9-13.
pat la o distanţă de 5 km, ceea
(Urmare din pag. I) Brad şi chiar Orăştie s-a ridi­ ce influenţează negativ asupra
cat cu toată răspunderea creş­ producţiei. în industria locală
ducţiei de legume, pe extinde­ terea numerică şi calitativă a Preocupările care există pen­
rea irigaţiilor în acest domeniu animalelor Astfel, s-au făcut tru creşterea producţiei vege­
de activitate. In acest sens pa­ propuneri concrete privind tale şi animaliere, realizarea (Urinare din pag. I) re a planului la toţi indicato­ gional şi conducerile între­
re semnificativă hotărîrea adu­ creşterea producţiei de nutre­ veniturilor şi cheltuielilor pla­ rii şi la toate sortimentele. Fi­ prinderilor. La aceasta am mai
nării generale a cooperatorilor ţuri pe unitate de suprafaţă, nificate, dezvoltarea averii Tendinţa depăşirii planului reşte, căile şi metodele sînt adăuga necesitatea creşterii
din Mihalţ de a constitui o e­ organizarea mai bună a mun­ obşteşti, organizarea, norma­ la sortimentele cu valoare cunoscute. De altfel, în cea răspunderii organelor DR.E.F. înscrierea dobînzilor la C.E.C.
chipă de cooperatori care să cii la ferme, a selecţiei şi re­ rea şi retribuirea judicioasă a mare şi uşor realizabile, în de­ mal mare parlo se rezumă la în respectarea disciplinei con­
se ocupe numai cu irigatul producţiei, asigurarea adăpos­ muncii, sînt reflectate veridic trimentul nerealizării altor înlăturarea şi prevenirea ano­ tractuale faţă de unităţile be­
grădinii de legume. turilor necesare. Pe bună drep­ şi de numeroasele propuneri sortimente este comună şi al­ maliilor amintite în domeniul neficiare ale industriei locale;
Pentru cooperativele agrico­ tate a fost criticat consiliul de cu privire la respectarea de­ tor unităţi. l.R.l.L. Haţeg aprovizionării, al realizării u­ mai multă elasticitate in sta­ Direcţia regională C.E.C. Hunedoara-Deva, face cu
le din raioanele Haţeg, Ilia, conducere al cooperativelor a- mocraţiei cooperatiste, îmbu­ raportează depăşirea planului nor indicatori mai „convena­ bilirea repartiţiilor Fireşte, a­ noscut titularilor libretelor de economii cu dobîndă, li­
nătăţirea activităţii consiliilor producţiei globale cu 1,3 la bili" şa.m.d. Pentru aceasta cest lucru poate fi realizat bretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri şi librete
de conducere şi a comisiilor de sută, dar nu realizează 20 bu­ însă, este necesară mai multă printr-o colaborare mai strînsâ lor de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme
revizie. în toate cooperativele căţi garnituri de mobilă tip grijă şi iniţiativă din partea înlre furnizori şi beneficiari. că, începind cu data dc 6 februarie 1967, se pot prezen­
agricole s-a bucurat de o apre­ .Constanţa" şî alte repere... celor care condua şi îndrumă S-ar rezolva astfel multe din
ciere unanimă ideea ca în Din cele de mai sus reiese activitatea întreprinderilor res­ problemele care aduc prejudi­ ta la unităţile C.E.C. în vederea înscrierii dobînzilor cu­
fiecare unitate să funcţioneze că în întreprinderile de indus­ venite, pentru sumele păstrate la C.E.C. în anul 1966.
un colectiv de normare a mun­ trie locală din regiune există pective : secţiunea dc industrie cii îndeplinirii planului lu toţi Depunătorii pot solicita înscrierea dobînzilor la ca­
cii, care, ori de cîte ori se sim­ reale posibilităţi dc îndeplini­ locală a Sfatului popular re­ indicatorii. sele raionale şi orăşeneşti de economii, care le-au emis
te nevoia, să facA observaţii a­
supra modului cum se desfă­ libretele sau de care depind unităţile emitente.
şoară procesul de producţie. Pentru a evita deplasările, depunătorii care au li­
In cadrul adunArllor gene­ brete emise de unităţi C.E.C. din alte localităţi decît
rale s-au făcut şi alte propu­ Ijrvălăminlui agrowoţehnic cele în care îşi au domiciliul, pot solicita acestor uni­
neri privind îmbunătăţirea tăţi să le înscrie dobînzile şi prin casele raionale (oră­
normelor la transport, procu­
rarea de noi unelte, introdu­ şeneşti) de economii, agenţiile C.E.C. sau unităţile poş­
cerea micii mecanizări în sec­ „Sesiunea4* cooperatorilor tale, care deservesc depunătorii din localităţile în care
torul zootehnic, îmbunătăţirea ci locuiesc.
calităţii lucrărilor executate înscrierea dobînzilor se poate face în tot cursul
de către S.M.T. etc. Toate do­
vedesc preocuparea unanimă a anului, la prezentarea libretelor de economii.
ţăranilor cooperatori din regiu­ Aplecaţi peste caiete, oame­ la îşi completă apoi răspunsul a luat cuvînlul şi cooperaloa-
nea noastră de a ridica pc noi nii notau. Inginerul loan Oar- prinlr-o vorbă înţeleaptă: „Pâ- rea Marta Bretoteanu. .In a­
trepte belşugul ogoarelor. A­ gă vorbea rai', curgător, des­ mînlul ii ca pita, spunea el. nul trecut, spunea ea, ne-ani
cum, lucrul cel mal important pre avantajele irigării porum­ Dacâ-i dospit bine, dă recoltă convins pe concret, cum s-ar
este ca în toate unităţile con­ bului, folosirea îngrăşăminte­ bună. dacă nu, seacă". fală zice, de avantajele irigării. De
siliile de conducere, sub îndru­ lor complexe, importanţa exe­ ideea care l-a îndrumat pe a­ pe cele 7 hectare de porumb
marea organizaţiilor do partid cutării la timpul optim a lu­ cest cooperator ca şi in ca­ irigate numai parţial am obţi­
să la asemenea măsuri îneît să crărilor de întreţinere la cul­ drul adunării generale să facă nut în medie cîte 3,600 kg În trep rin d erea c e n tra la
asigure îndeplinirea în mod e­ turile prâşiloarc.. Sala părea propunerea pentru folosirea cu boabe la hectar. Dar dacă a­
xemplar a fiecărei propuneri un adevărat laborator cu dife­ chibzuinţă a tuturor îngrăşă­ plicam udările, aşa cum scrie
In acest sens un prim pas tre­ rite planşe, mulaje, mostre de mintelor de care dispune uni­ In carte, dublam producţia. Dc
buie făcut prin pregătirea te­ culturi etc. Cei 17 cursanţi de tatea. Apoi a cerut ca în pla­ aceea eu zic să acordăm mai te rm o e le c tric ă D ev a
meinică a campaniei agricole la cooperativa agricolă din nul de producţie pe acest an multă atenţie irigaţiilor şi să
de primăvară. De asemenea, Gurasada prezenţi la cercul să sc prevadă cn stabilirea vedeţi cum în toamnă rodul
în momentul de faţă. în adu­ pentru aprofundarea cunoştin­ producţiilor medii la culturile va fi mai bogat". angajează dc urgenţă:
nările pe brigăzi trebuie asi­ ţelor au început apoi să discu­ prăşitonrc să sc facă în func­ Ascullindu-i, privindu-le pla­
gurată o dezbatere amplă a te cu aprindere. Alţii cereau ţie de fertilitatea fiecărei par­ nurile de perspectivă, fără să — un inginer principal mecanic, termocncrgetic
sarcinilor ce le revin acestora lămuriri. Era de fapt o discu­ cele. Adunarea generală a ţi­ vrei te duci cu gîndul la ceea
din planul de producţie apro­ ţie liberă, sau mai degrabă o nut seama de această propune­ ce spunea ţăranul cooperator sau electroenergetic, pentru funcţia de şef de birou Ia
bat de către adunarea genera­ „sesiune" de examene după re, inc)uzînd-o pe agenda pre­ Nicula Octavian la discuţiile serviciul de investiţii;
lă a cooperatorilor In cadrul cum îi place inginerului să ocupărilor ce trebuie să stea — un inginer principal constructor, pentru funcţia
adunărilor pe brigăzi trebuie numească aceste dezbateri re­ în atenţia consiliului de condu­ recapitulative; „Recoltele mari
nu se cîştigâ la întîmplare, se
să se scoală şi mai mult în e­ capitulative de închidere a u­ cere. lată deci cum pasul de la cere pricepere, chibzuială, şti­ de diriginte dc şantier.
videnţă rezervele penlru spo­ nui nou an de învăţămînt a- problemele teoretice, învăţate Se asigură locuinţă corespunzătoare în oraşul Deva.
rirea continuă a producţiei ve­ grozootchnic. în cadrul cercului, şi pînâ la inţă". Acolo, în sala lor dc
La Staţiunea agricolă experimentală din Gcoagiu sc Iac getale şi animaliere. Aici este Pe David Costea şi Nicula aplicarea acestora în practică cursuri, ţăranii cooperatori din Informaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul în­
numeroase studii privind ameliorarea păşunilor şi finelclor. locul unde se oot pune !a Oclavian îi interesa în mod se face acum cu mai multă si­ Gurasada pun bazele recolte­ treprinderii din Deva, strada George Enescu nr. 39, te.
I ii fotografic: laboranta Laura Glodeanu execută anali­ punct toate amănuntele lega­ leton 2815.
za purităţii unui lot de seminţe care vor fi folosite în pri­ te de buna desfăşurare a tutu­ deosebit structura pâmîntuluî guranţă lor viitoare, învăţînd să slăpî-
măvară. ror lucrărilor agricole. la diferite tipuri de sol Nicu­ In dezbaterile recapitulative neascâ mai bine natura.