Page 25 - Drumul_socialismului_1967_02

Preşedintele Consiliului de Stat,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA I

Chivu Stoica, şi-a încheiat

vizita în Tunisia

TUNIS 7 (Agerpres). — Tri­ tru a-i conduce pe oaspeţi, înainte de urcarea în avion,
mişii speciali, Nicolae Puicea membrii guvernului, înalte o- preşedintele Consiliului de
şl Nicolae N. Lupu, transmit: fieialitâţi tunisiene, decanul Stat, Chivu Stoica, şi preşedin­
Marţi dimineaţa, preşedintele corpului diplomatic, generali tele Tunisiei, Habib Burghiba,
Consiliului de Stat al Republi­ şi ofiţeri. şi-au luat un călduros rămas
cii Socialiste România, Chivu Au fost de faţă Ion Geor- bun.
Stoica, şi soţia, împreună cu gescu, ambasadorul Republicii ★
ANUL XIX. NR. 3765 MIERCURI 8 FEBRUARIE 1067 4 PAGINI — 25 BANI persoanele care l-au însoţit, Socialiste România în Tunisia, După patru ore şi jumătate
şi-au încheiat vizita oficială de şi alţi membri ai ambasadei de zbor, preşedintele Consiliu­
prietenie în Tunisia române. lui de Stat al României şl per­
De la reşedinţa „1 Iunie0 la După ce cei doi preşedinţi au soanele care îl însoţesc au so­
aeroportul Tunis - Cartagina, primit salutul comandantului sit la Luxor — Republica A­
PRIMULUI TRMESTRU oaspeţii au fost conduşi de pre­ detaşamentului de onoare, au rabă Unită.
şedintele Tunisiei, Habib Bur-
fost trase 2J de salve de arti­
Astăzi (miercuri), preşedin­
ghiba, cu soţia dr. Sadok Mo-
kaddem, preşedintele Adunării lerie. Fanfara militară a into­ tele Consiliului de Stat al
nat imnurile de stat ale Repu­
României soseşte în capitala
Naţionale, Bahi Ladgham, se­ blicii Socialiste România şi Re­ Somaliei — Mogadiscio — un­
DIN PLANUL ANUAL cretar de stat al preşedinţiei, publicii Tunisiene. S-a trecut Somaliei, va face o vizită ofi­
de, la invitaţia preşedintelui
Habib Burghiba jr., secretar de
apoi în revistă detaşamentul
stat al afacerilor externe, Ah-
med Mesliri, secretar de de onoare. cială.
stat al apărării naţionale.
____ M R f COMUNICAT COMUN
La aeroport au venit, pen-
d e ş i În c e p u t u l a f o s t Pensionarii
cu privire la vizita în Republica

NECONCLUDENT, NE VOM satelor Tunisiană a preşedintelui

Plata primelor pensii la Consiliului de Stat al Republicii
încercarea instalaţiilor care urmează a fi Introduse în sate a constituit un eveni­
subteran este o preocupare cotidiană a lucrătorilor de la ment deosebit de import ani
Î n c a d r a In s a r c in i Staţia de cercetări pentru securitatea minieră din Petro­ in vla(a ţăranilor coopera­ Socialiste România,
şani.
tori. In straie de sărbătoa­
In laboratorul electromecanic îototeporterul nostru l-a
surprins pe inginerul Ioan Vînâtoru în timp ce făcea încer­ re, bărbaţi şi femei, oameni Chivu Stoica
tlmpleloi
ajunşi la vlrsta
carea unui releu de control a rezistenţei de Izolaţie. cărunte, s-au îndreptat e-
Practica de producţie a a­ ne axăm chiar şi în luna de­ moliona(i spre casei iile co­
nilor anteriori ne-a demon­ cembrie numai pe terminarea operativelor agricole din La invitaţia preşedintelui Republicii Tunisiene, Habib
strat că realizarea ritmică a şi predarea apartamentelor. întreaga regiune, Burghiba, preşedintele Consiliului dc Stat al Republicii So­
producţiei pe şantiere şi pre­ Nemaiavînd timp să ne ocu­ Numai In luna Ianuarie cialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, a făcut o
darea la vreme a obiectivelor păm şi de aspectele muncii de s-au distribuit drept pensii vizită oficială dc prietenie în Republica Tunisiană, între 2
planificate depind în foarte pregătire, ne-am trezit că la Popas între două trenuri peste 1.075.000 lei. In întrea­ şi 7 februarie 1967.
mare măsură de volumul rea­ blocurile front de lucru nu ga regiune sc remarcă satls- Preşedintele Consiliului dc Stat, Chivu Stoica, şi persona­
lizărilor din primul trimestru. s-a asigurat căldura necesară, lacjia cu care făiănimea co­ lităţile care l-au însoţit au vizitat oraşele Tunis, Bizcrta, Beja,
Pornind de la această necesi­ n-au fost montate geamurile. operatistă a primit această Monastir, Sousse, Ifammamct, întreprinderi industriale, uni­
tate Plenara C.C. al P C.R. din Aşa se face că in primele zile măsură văzlnd In ea rezul­ tăţi agricole, aşezăminte social-culturalc. Aceasta le-a permis
13 decembrie 1966, Sesiu­ din ianuarie, in loc sâ efectu­ tatul preocupărilor partidu­ să cunoască aspecte caracteristice ale vieţii şi activităţii po­
nea 'Marii Adunări Naţionale ăm producţie de bază, ne-am Zi obişnuită. In sălile de aş­ pus mare accent pe pregătirea la posturile cheie au fost nu­ lui şl statului de a crea, pe porului tunisian prieten, eforturile pline dc avînt şi remarca­
şi hotârîrea Conferinţei re­ ocupat aproape în exclu­ teptare, la casa de bilete, pe profesională a lucrătorilor şi miţi oameni cu vechi stagiu în măsura dezvoltării economi­ bilele sale realizări în construcţia economică şi socială, în
gionale de partid prevăd rea­ sivitate de amenajări. E lesne peronul staţiei C.F.R. Simeria- pe organizarea muncii. In mo­ meserie, membri de partid. In ei naţionale, condiţii cil mai valorificarea resurselor şi bogăţiilor naţionale, în dezvoltarea
staţia noastră se analizează
lizarea unui volum minim de de înţeles că într-o asemenea câlători o mulţime de oameni mentul de faţă se poate spu­ zilnic activitatea turelor pu­ bune de viaţă pentru toţi oa­ invâţămintului şi culturii, realizări care se bucură de simpa­
tia şi înalta apreciere a poporului român.
ne că toate turele sînt omoge­
producţie valorică şi fizică situaţie randamentele au fost gălăgioşi. ne. Fiecare echipă execută re- ni ndu-se accentul pe tot ceea menii muncii. Pretutindeni, oaspeţilor români lc-a fost făcută o pri­
care să cuprindă 20-25 Ia su­ foarte scăzute, în special în — Atenţiune, atenţiune! .vizia garniturilor de tren ce ce ar fi putut aduce prejudi­ mire cordială şi călduroasă, expresie a sentimentelor dc prie­
tă din planul anual de inves­ prima decadă. Pe parcurs însă, Trenul accelerat 204 din direc­ pleacă într-o anumită direcţie. cii. In plus toate accidentele tenie şi stimă nutrite dc poporu! tunisian fată de poporul
tiţii. situaţia a început să se redre­ ţia Arad, Săvîrşin, llia, Deva, Unele dintre ele fac revizia fie de cale ferată din ţară se pre­ român.
Dezbaterile care s-au purtat seze ca urmare a măsurilor soseşte in staţie pe linia a tre­ numai la trenurile în tranzit, lucrează cu întregul personal. Preşedintele Consiliului dc Stat a luat cuvintul în faţa
pînă acum în coloanele ziaru­ aplicate. De îndată ce tempe­ ia. Repetăm: trenul... fie numai la trenurile în for­ Din aceste discuţii tragem în­ Adunării Naţionale a Republicii Tunisiene. El a înfăţişat
lui au subliniat posibilitatea raturile au mai crescut am ac­ Pe peron, pasagerii aşteaptă mare.. văţăminte preţioase pentru ac­ eforturile poporului român pentru dezvoltarea economică, so­
realizării acestui imperativ, au tivizat staţiile de mortare şi răbdători. In sfîrşit, se aude un Intrăm în discuţie cu cefe­ tivitatea noastră. Aş mai dori Semnificaţii cială şi culturală a României şi a expus principiile politicii
scos la iveală căile pe care se betoane. Acestora li s-au asi­ şuierat de locomotivă şi acce­ ristul de alături. Aflăm că se să reţineţi faptul că toţi cefe­ externe a statului român.
pot îndeplini aceste procente. gurat o aprovizionare ritmi­ leratul intră in staţie. încet, numeşte Iosif Râduţ, că e in­ riştii staţiei frecventează şcoa­ In cursul acestei vizite, cei doi preşedinţi au avut con­
Tocmai în legătură cu aceste că cu ciment, balast şi nisip, încet se opreşte. De-a lungul structorul staţiei şi secretarul la personalului, unde se pre­ vorbiri oficiale, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă dc prie­
probleme aş vrea să subliniez precum şi o supraveghere co- garniturii, lăcătuşii de revizie comitetului de partid. Datele dau noţiuni de semnalizare, tenie, sinceritate şi înţelegere reciprocă. Ei au examinat dez­
cai* sînt rezultatele şi preo­ respunzâtoai*. De circa 15 zi­ controlează starea tehnică a ce ni le furnizează sînt intere­ remorcare, mişcare a trenuri­ Satisiactia deosebită pe voltarea relaţiilor bilaterale şi au procedat la un schimb de
cupările colectivului nostru. le prepararea mortarelor şi fiecărui vagon. Lovesc cu cio­ sante. lor. Lecţiile sînt urmate de de­ care au incercal-o primii vederi în legălură cu principalele probleme internaţionale.
canul roţile, ascultă atenţi şi
In acest an noi am început betoanelor se face în două încearcă cu mîna cutiile de — In anul 1905 am fost . monstraţli practice.,. pensionari ai satelor, atunci La aceste convorbiri au participat:
activitatea pornind de Ia pre­ schimburi, îneepînd de la ore­ ungere. împreună cu mecani­ fruntaşi pe regiune — ne spu­ .. Auzim din nou vocea crai­ clnd, semnînd In borderou- — din partea română: Bujor Almăşan, ministrul mine­
misa realizării unui volum cit le 5 dimineaţa. cul de locomotivă, revizuiesc ne tovarăşul Răduţ. Dar de a­ nicului care anunţă sosirea u­ rile de ia caserra cooperati­ lor, George Macoveseu, adjunct al ministrului afacerilor ex­
mai mare de producţie în pri­ Am ajuns astfel ca staţiile presiunea aburilor, modul cum tunci ne-am îmbunătăţit me­ nui alt tren. Ca întotdeauna, velor şi-au primii drepturile terne, Ion Gcorgcscu, ombasadorul Republicii Socialiste
mul trimestru. De aceea ne-am respective sâ fie folosite la ca­ funcţionează frânele şi sistemul reu activitatea. Iar acum, spe­ ceferiştii sînt la posturi, ve­ cuvenite, reiese şi din urmă­ România în Republica Tunisiană. Ştefan Clcja, ambasador,
planificat un procent foarte a­ pacitate, ceea ce ne-a dat po­ de încălzire. La un semnal dat răm să fim declaraţi fruntaşi ghează la siguranţa circulaţiei. toarele exemple. La Alba lu­ director în Ministerul Afacerilor Externe, Ion Tătruţ, director
propiat de sarcina maximă. sibilitatea sâ turnăm 170—190 de lăcătuşul de revizie de la pe ţară. Noi nu am avut nici Ii privim cu admiraţie. Sînt lia am Intl/nil pe tovarăşul ştiinţific in Ministerul Petrolului;
trasată de partid. m.c. beton, ritm superior me­ urma trenului, pe coloană ţîş- un eveniment de cale ferată. oameni simpli, modeşti, acei a­ Cornel Pop, preşedintele II-
Recent am încheiat prima diei zilnice obţinute în lunile neşte aburul, fâcînd frînele sâ Acest lucru a fost posibil da­ nonimi care nu ţin seama de llalel raionale a Casei de (Continuare în pag a 4-a)
etapă de muncă din trimes­ de vară ale anului 1966. clâmpâne sec. torită preocupării perseverente vînt sau furtună, de ger sau pensii. Dlntr-o relatare suc­
trul I. Ne pare râu însă că O altă măsură care a con­ După proba frînei trenul es­ pentru instruirea şi calificarea întunericul nopţii. Sînt oame­ cintă am refinut că In cele
nu putem raporta decît rea­ tribuit la accelerarea ritmului te gata de drum. Impiegatul muncitorilor, întăririi discipli­ nii pe care îi găseşti orîcînd 21 de cooperative agricole
lizarea unul volum de produc­ de execuţie se referă la orga­ blochist dispozitor de la tur­ nei şi răspunderii personale a la datorie. sînt pînă acum 5115 co­ Delegaţia C. C. al P. C. R. s-a înapoiat
ţie, valorică şi fizică, care re­ nizarea loturilor specializate nul de centralizare electrodi- fiecărui lucrător. In acest scop LAZAR DEMETER operatori pcnsionabili căro­
ra pe tuna ianuarie li s-au
prezintă doar 22,5 la sută din de roşu — amenajări pe ver­ namică dă cale liberă trenului distribuit pensiile. „Mă în Capitală, venind de la Belgrad
planul trimestrial. Analizînd ticală şi finisaje. aflat în tranzit. De-a lungul li­ bucur că am primit pen­
cauzele unei astfel de situaţii niei clipesc lumini verzi anun- sia, spunea moş Nico­ Marţi dimineaţa s-a înapoiat al PC.R., care, la invitaţia U­
v-eau s-o pun în lumină pe Ing. ALEXANDRU LUGOJAN tă, un fluierat scurt de loco­ In curînd va începe construcţia lae Bacheş din Bobilna. de la Belgrad delegaţia de niunii Comuniştilor din Iu­
ţînd plecarea. O paletă ridica­
o .1 esenţială : pregătirile de directorul Grupului dc Am muncit toată viata, iar parlid condusă de tovarăşul goslavia, a făcut o vizită dc
iarnă nu s-au făcut corespun­ şantiere nr. 1 al T.R.C.H. motivă şi 204 porneşte să în­ la cooperativă lucrez de la Mihaî Dalea, secretar al C.C. prielenie în această ţară.
zător. din Deva frunte depărtarea... primei autostrăzi din ţară înfiinţarea el şi nu am lip­
O suplimentare de plan, Intîmplarea a făcut să fim sit niciodată de la muncă.
survenită pe la mijlocul anu­ în apropierea a doi ceferişti Dar cu toată vjrsta înainta­
lui trecut, ne-a determinat sâ (Continuare în pag. o 2-a) care urmăreau ieşirea trenului PITEŞTI. — Nu peste mult bandă de staţionare de 2,50 tă eu mai pot lucra. Aşa că
din staţie. Pe rind, îi Invi­ timp va începe construcţia metri lăţime. Autostrada nu pe lingă pensie voi primi şl
tăm la o discuţie. Tema: cum primei autostrăzi din ţară pe se va intersecta cu alte dru­ alte produse în natură. Toc­
Maşini — unelte realizează siguranţa circula­ distanţa Bucureşti — Piteşti, muri sau căi ferate. Lucrările mai de aceea lin să mulţu­
de artă (poduri, pasaje), vor
în lungime de circa 125 lan.
ţiei.
mesc partidului pentru grifa
Partea carosabilă va fi alcătui­ îi executate adoptîndu-se cele ce o poartă tuturor oameni­
— Pentru noi aceasta este
pentru expoziţia de la Leipzig sarcina principală — ne rela­ tă din două căi unidirecţio­ mai noi soluţii. Autostrada va lor muncii",
In cursul zilei de astăzi va Dintre produsele industriale tează tovarăşul Ioan Pop, şef nale, fiecare cu patru fire de fi dotată cu toate acceso­ „Cine m-ar li scos pe mi­
circulaţie. Pe întreaga lungi­
riile necesare: staţii automa­
picca de la U. M. Cugir un lot pe care le prezintă ţara noas­ de revizie la statia C.F.R. Si- me, direcţiile de circulaţie vor te pentru alimentare cu ben­ ne la pensie? Nici vorbă că
de maşini-unelte spre Leipzîg tră vor fi prezente şi maşina meria-câlători. Ei îi subordo­ îi separate de o zonă verde zină, carburanţi şi lubrifianţi, sfnt toarte mulţumit pentru
pensia pe care de acum o
unde este organizată o expo­ de frezat dantură, maşina de năm totul. O revizie necores- de încadrare de patru metri staţii de depanare auto, punc­ voi primi tn fiecare lună. De
ziţie internaţională. frezat universală modernizată, punzâtoare poate duce la ac­
maşina de ascuţit scule şi ma­ lăţime. Pe partea dreaptă a te telefonice etc. aii lei voi continua să mun­
şina de frezat F.U.-l fabricate cidente şi deraieri în trasă. Noi drumului va fi amenajată o (Agerpres) cesc a'If cit puterile mă tin.
de constructorii de maşini-u­ nu am avut de multă vreme a­ Numai în anul trecut am
realizat peste 270 zile-mun-
nelte din Cugir. semenea cazuri pentru că am că, pentru care răsplata a
in pngiim a J-a Linii de cale ferată în legătură fost deosebit de bună. Este
Si acesta un semn a! grijii
directă cu C. Galaţi partidului sl statului nostru
pentru ca bătrfnefea să ne
RCTUAUTATI HUNEDORENE GALAŢI. — In noul tunel fie liniştită şi senină'1 — a
tinut să precizeze bătrinul
de cale ferată dintre Galaţi şi directă cu Combinatul siderur­ Sibişan Nicolae de la coope­
gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej".
Fileşti a început construcţia te- Tot pentru uşurarea legături­ rativa agricolă din Sebeş.
Ieri, în sala cinematografu­ lindri baradop folosiţi la oale­ rasamentului şi montarea şine­ lor feroviare cu marele com­ Si numai aceste exemple do­
eficienta lui «Arta* din Deva a fost pre­ le de turnare de la oţelăria lor de cale ferată. Tunelul este binat vor începe lucrări de vedesc cd plata primelor
zentată o expunere pe tema Martin nr. 2 a Combinatului singurul din ţară care va dis­ construcţie a unei noi linii de pensii a constituit pentru
„Importanţa Plenarei C.C. al siderurgic Hunedoara. Noile cale ferată, menită să uneas­ top ţăranii cooperatori un
MAXIMA P.C.R. din 21-23 decembrie produse au un nivel calitativ pune de două linii — una cu că staţia Galaţi-Brateş cu puternic imbold In muncă.
1966 şi sarcinile ce revin or­ ridicat, răspunzînd exigenţe­ ecartâment lat şi cealaltă nor­ Triajul Est din .combinat’ fără
ganizaţiilor de partid din do­ lor siderurgiei. mal — montate pe aceleaşi tra­ a se mai trece prin staţiile Fi­ I. MANEA Dezvoltarea susţinută a ramurilor producţiei materiale şi
cumentele plenarei": Au parti­ verse. El va asigura legătura leşti şi Bărboşi. îndeosebi a industriei şi agriculturii o asigurat creşterea
FOLOSIRII cipat peste 500 de cursanţi de venitului naţional in anul 19GG faţă de 19G5 cu 7,9 la sută.
la formele de masă ale învâţâ-
mîntului de partid din între­ Celăţenii din Zlalna aii soli­
prinderile şi instituţiile de pe
morăsamm- raza oraşului regional Deva. citat în mai multe rînduri ca strîns o zestre mare pe Magda Petru. Eu atltcu Muie, Metişu;ul de Mun­
nind în înlînipinarea acestei Portret rural
şi aici sâ se pună în vînzare
lapte şi produse lactate. Ve­ care o numără In milioa­ zile-muncă am avut In a­ te, sale aparţinătoare Lă-
ne lei. Pdmlntul îl lu­
nul 1906. Iar el mie mi-a
puşnicului, împlinesc, cu
La parterul blocului 9 de pe cerinţe, conducerea O.C.L. Co­ crează după slova des­ dăruit belşug şi bucurie. roadele pumtntului, bogă­
prinsă din lumina ştiin­
Aleea Transilvaniei din Deva. merţ mixt din Alba lulia a ţei împletită cu datina Marina A. Mo isc, Har na ţia comunei. In mijlocul
funcţionează un Oficiu pentru luat legătura cu I.C.I.L. Sime- Chipul de azi al comu­ distrugeau căminele şt ua clnd roadele pămlntu- străbună; pe cîmpurlle Roman, Moisc Aton, Pe­ fiecărei aşezări sc înal­
tru Cociş, Maxim Cărma-
construirea de locuinţe pro­ ria pentru a aproviziona uni­ nei Lăpusnic, cu rindula- familiile, mai tlrziu, ei au lui pe care trudeau să lle ii estirşite răsună pasul tă, maiestuoase, clădirile
C M » prietate personală. Cetăţenilor tăţile comerciale cu aceste pro­ la şl curăţenia el. cu zi­ revenit la şes, aşezin- ale lor, să poată umple zan, vin să întărească şcolilor şi căminelor cul­
care doresc sâ încheie con­ duse. In prezent, la Zlatna se durile trainice ale case­ du-şl micile gospodării blidele veşnic goale în metalic al tractoarelor, vorbele de mai sus cu turale. $i nu e copil de
tract, Ie stau la dispoziţie pro­ aduc importante cantităţi de lor mari, vorbesc despre in preajma drumului ma­ lata aiitor priviri ilămin- cu ritm de baladă româ­ roadele şi bunăstarea ce vlrsta şcolară să nu des­
luşească tainele ştiinţei
iecte cu mai multe tipuri de lapte, iaurt, smîntînâ şi brîn- hărnicia ţăranilor de aici. re —* azi şosea naţiona­ de de copil. Aşteptată de nească, tar în graiul oa­ le-a ospefit In case. din catlea primită In dar
— £ drept, şi noi am
Pagină reafest* case. In zilele următoare aici zâ cai* sînt desfăcute prin trei despre echilibrul lor spi­ lă. Etimologia denumirii veacuri, ziua a sosii la menilor circulă curent smuls farinii rod de sea­ din partea ţării. $i sfnt
magazine.
ritual, despre o frumuse­
se vor găsi şi machetele case­
lor respective. Pînă acum au De asemenea, sînt aprovizio­ ţe tipică satelor româ­ comunei vine de la un mă — spun el cu aceeaşi sute la număr ţăranii din
fost înregistrate deja 192 de nate cu lapte cantinele din lo­ neşti din această parte a pustnic ce-şi găsise drept fală. Porumb peste 3140 sat care trec pragul bi­
pe marginea cereri confirmate de C.E.C. din calitate cit şi uzina chimico- tării. lăcaş o peşteră de pe le­ kg boabe la hectar, la bliotecii. şi sule sini şi
care, la 53 s-au încheiat acte melalurgicâ. Vatra comunei e cu­ cui zis „Piatra Albă". griu peste 1450, cartoli acei In casa cărora a pă­
precontracluale. prinsă intre cîmpia Mu­ Pustnicul, avlnd unele File de monografie peste 13.300 kg la hectar, truns emisiunea radioului
nai «msMtnM reşului şi poalele dealu­ cunoştinfe în tămăduirea sfeclă de zahăr peste sau a televizorului.
rilor ce coboară domol bolilor, era des vizitat de J4.000, iar cu legumele şi Chipul de azi al comu­
din Munţii Poiana Rus- oamenii din împrejurimi, zarzavaturile am scos nei Lâpuşnic, cu rinduia-
La Fabrica de produse re­ Uniunea regională a coope­
argamzsti da fractare silico-aluminoase din rativelor de consum a iniţiat căi. Documentele vremii întrebaţi unde merg, a- bani Irumoşl. Grajdurile, la si curăţenia ei, cu ca­
saivanele, halele, adăpos­
se irainicc, cu oameni ve­
Alba Iuliaau intrat în produc­ un nou concurs pe tema „Cel atestă existenta acestei cest ia răspundeau: la numai un an după vara termenii „îngrăşăminte", tesc 378 de taurine din seli, îmbrăcaţi tn straie
ce a anunţai libertatea
ţie curentă două noi sortimen­ mai activ difuzor de carte aşezări cu mutic veacuri pustnic, de unde — Id- tării. Reforma agrară a „super fosfaţi", „chimiza­ cate mai mult de Jumă­ alese. vorbeşte despre
re". Ziua-muncă
naşte
n f e f h te. Este vorba de cărămizile Concursul, cai* se va încheia in urmă — peste zece. puşnic. nume păstrat pi­ dăruit truditorilor, pd- bunăstarea atestată de tate sînt vaci şl funlnci, hărnicia localnicilor, des­
refractare fagure, (utilizate la 30 aprilie, este dotat cu pre­ Dacă la început oamenii uă azi. casele cu ziduri trainice, aproape 100 de porci, 675 pre o frumuseţe morală
pentru înzidirea cauperelor de mii în obiecte: televizor „Da­ s-au retras pe Valea Ră- Pe pămînlurile moşie­ minlul pe care au mun­ de ol, 2000 de păsări. Sta­ care se traduce In ma­
la furnalele Combinatului si­ cia", aparat de radio „Darclee duleşti-Lăpuşnic, numin- rului Lazăr Laszlo şi a­ cit, roadele Iul. de mobila modernă, de
derurgic „Gheorghe Gheor- maşină de spălat rufe „Alba du-şi aşezarea „Valea poi ale liutui său au mun­ Astăzi, uniţi în matea viaţa spirituală a oame­ lul ne dă sprijin Intr-u- nifestările cele mal mă­
nilor.
plingerii" din pricina de­
ghiu-Dej" din Galaţi) şi de ci- lux" etc. selor năvăliri ale popoa­ cit, pînă ta istovire, ţă­ familie a cooperatorilor — La noi, anul are 792 na... runte ale vle(ii săteşti.
ranii din sat. Generaţii
Rădu Ieşti, Brîznic, Bu­
relor migratoare, care lle de săteni şl-au dorit zi­ agricoli, sătenii şl-aa de zile — spune cu lală jorel, Stinceştl Muncelul LUCIA L1CIU