Page 27 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3765

Cercetările întreprinse cit şl practi­ ZERVELE IMPORTANTE DE SPORIRE
ca unităţilor agricole socialiste scot în A PRODUCŢIEI LA HECTAR*.
evidenţă necesitatea folosirii pe scară In acest an unităţile agricole din re­
largă a îngrăşămintelor chimice, ca u­ giunea noastră vor folosi peste 25.000
nul dintre cel mai Importanţi factori de tone îngrăşăminte chimice. Faţă de
de sporire a producţiei. Este cunoscut
anii precedenţi sînt cantităţi mult spo­
faptul că recoltele bune se obţin nu­ rite, dar totuşi în comparaţie cu cerin­
mai în condiţiile asigurării unui regim ţele existente ele sînt mici. De aceea,
de nutriţie corespunzător particulari­ folosirea lor cu eficienţă economică ri­
tăţilor plantelor cultivate. Rolul îngră­ dicată constituie o problemă deosebit
şămintelor chimice este atlt de mare de Importantă.
încît gradul de intensitate al agricultu­ Pentru traducerea in viaţă a acestei CONSFĂTUIRE
rii unei ţări se apreciază şi după canti­ sarcini, la Indicaţia biroului Comitetu­
tatea de îngrăşăminte folosită la unita­
lui regional de partid redacţia ziaru­ ORGANIZATA
tea de suprafaţă. Iată de ce conduce­ lui „Drumul socialismului'1 cu spriji­
rea partidului şl statului nostru acordă nul Consiliului agricol regional şl al
o atenţie tot mal mare chimizării, ca DE REDACŢIA
Staţiunii agricole experimentale din
una dintre cerinţele de bază ale agri­ Geoaglu a organizat o consfătuire pc
culturii modeme. In cuvintarea la Ple­ tema folosirii cu eficienţă economică ZIARULDI NOSTRU
nara C.C. al P.C.R. din 21-23 decembrie ridicată a fiecărui kilogram de ingră-
şămînt chimic.
1966 tovarăşul Nlcolae Ceauşescu a a­
Au participat cercetători de la Staţi­
rătat : .ESTE NECESAR SA SE ACORDE
unea experimentală din Geoaglu, Ingi­
O MAI MARE ATENŢIE FOLOSIRII RA­
neri agronomi din cooperativele agri­
ŢIONALE A ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHI­
cole şl de la consiliile agricole.
MICE, ASIGURĂRII DENSITĂŢII CO­ In pagina de faţă publicăm sinteza
RESPUNZĂTOARE A PLANTELOR, A­ dezbaterilor ce au avut Ioc în cadrul
CEASTA CONSTITUIND UNA DIN RE* consfătuirii. CUVlNTIR SPECIALIŞTILOR DIN UNITĂŢILE DE PRODUCŢIE

CE DEMONSTREAZĂ nu pot fî transportate imediat, gricole ca cele din Lâpuşnio,
evitîndu-se astfel umezi rea şi
Turdaş, Dineul Mic, Orâştioa-
deprecierea lor calitativă. Le­
Fiecare leu investit să aducă gat de problema folosirii în­ ra, Sălaşul de Sus şi altele nu Contribuţia
respectă termenele de ridica­
CERCETAREA de pînă la 5,7 kg grîu iar chel­ grăşămintelor aş vrea sâ arăt re şi achitare a costului îngră­
tuielile efectuate pentru acest
câ de multe ori cooperative a-
şămintelor.
spor au fost de numai 0,60 Ici
pentru fiecare kg. Dublarea un venit sp orit! mecanizării
sau triplarea dozelor a ridicai
Din studiile întreprinse în sta- se este destul de lungă, lucru nivelul producţiei la hectar în­
(iunile agricole experimentale- ce prezintă o importanţă deo­ să sporul pe kilogramul de in- Gospodăriile de stat dîn Pe- tuit 114.000 lei. Valoarea spo­
din ţara noastră printre cane şi sebită din punct de vedere teh- grâşâmînt a scăzut la jumătate trcştl, Alba Iulia şi îndeosebi rului de producţie obţinut De nouă ori mai rentabile
Geoagiu reiese că în orice con­ nico-organizatoric. (3,5 kg. griu) In acelaşi timp secţia din Vinţ a Staţiunii ex­ prin fertilizare este de 733.000
diţii de sol şi climă, aplicarea In cadrul staţiunii cît şi în costul unui kilogram de pro­ perimentale din Geoagiu obţin lei. Scăzînd cheltuielile făcu­ In dezbaterile din ca­
îngrăşămintelor chimice are o punctele de sprijin am urmărit dus a crescut la aproximativ 1 an de an producţii vegetale te pentru administrarea în­ diul consfătuiri! tovarăşul
eficienţă economică deosebită să stabilim cete mai potrivite leu. ■ din ce în ce mai mart, .«pu­ grăşămintelor şi a recoltării Marcol Ncdclcu, inginer şef
în sporirea recoltelor. Ţinînd metode de administrare a su- La cultura porumbului s-o nea în cuvîntul său tovarăşul Problema folosirii îngrăşă­ pom în cantitate de 30 gra­ la Staţiunea de maşini şi
cont că industria pune la dis­ perfosfatului. Cercetările fă­ observat câ dozele de 32 kg Dicu Pompiliu, Inginer agro­ griului răminc un venit net mintelor chimice în livezile dc me azot, 40 grame superfos­ tractoare din Alba Iulia, arăta
dc 519.000 lei. Pentru fiecare
poziţia agriculturii an de an cute în această direcţie ne-au azot substanţă activă, 16 kg nom la cooperativa agricolă leu investit în procurarea în­ pomi fructiferi prezintă o im­ fat şi 15 grame sare polasică. câ folosirea cu eficienţă eco­
cantităţi tot mal mori de în­ determinat să ajungem la con­ fosfor precum şi dozele de 04 din Vinţul de Jos. Am urmă­ grăşămintelor a revenit un ve­ portanţă deosebită. Deoarece Faţă de pomii neîngrăr/ţi în nomică ridicată a îngrăşămin­
noastră a înfiinţat
kg azot şi 32 kg fosfor au dat
ambele parcele s-a observat o
unitatea
grăşăminte chimice se ridică cluzia că dat sub arătura dc cele mai bune rezultate în cc rit cu mult interes acest lu­ nit de 5 lei. La cultura porum­ noi plantaţii pomicole pe 104 creştere viguroasă a lăstari­ telor chimice constituie o preo­
problema ca fiecare kilogram bază sau incorporat prin dis- priveşte sporul de producţie cru deoarece culturile sînt bului, fiecare leu cheltuit cu cupare permanentă a mecani­
dc substanţă activă să fie uti­ cuirc supcrfosfatul aduco prac­ pe kilogramul de îngrăşămînt amplasate pc terenuri ca şi ale procurarea îngrăşămintelor a hectar a arătat tovarăşul Ni- lor de la 50 pînâ la 75 cm. zatorilor de aici. In legătură
lizat judicios in vedorea obţi­ tic aceleaşi sporuri dc produc­ aplicat. Pe măsură ce dozele colac Coţea, inginer agronom Calculele privind eficienţa c- cu această problemă în cuvîn-
nerii sporului maxim dc pro­ ţie. Important este co ingră- cresc sporurile ce revin pentru la cooperativa agricolă din conomică a îngrăşămintelor tarca la Plenara C.C. al P.C.R.
ducţie. Realizarea acestei ce- şămîntul să ajungă in zona dc un kg de îngrăşămînt scad. Bucerdca, am folosit cantităţi chimice arată cil ele aduc o din 21-23 decembrie 1966 to­
f» \le presupune elucidarea u­ răspindlro maximă a rădăcini­ A9tfel, dacă la aceeaşi supra­ sporite de îngrăşăminte. Gu rcntabililalo dc nouă ori mai varăşul Nicolao Ceauşescu a­
nor aspecle privind fertiliza­ lor pentru a putea fi folosit cit faţă în loc de 1 kg de îngră- Cum a fost ridicat plafonul producţiilor sprijinul cercetătorilor de la mare faţă dc cele organice. In răta că ...„specialiştii din a­
rea raţională, spunea în euvin- mai complet dc plante. Im- şămînr. substanţă activă se a­ Staţiunea experimentală din primul rînd transportul şi ad­ gricultură trebuie să acorde o
lul său tovarăşul ing. Mihai prăştierca superficială a aces­ plică 2 kg, sporurile se reduc Geqagiu ne-am preocupat de ministrarea gunoiului de grajd mai marc atenţio folosirii ra­
Gută, de la laboratorul de a- tuia duce la o folosire nceco- de Ia 26 kg porumb boabe In © Un leu investit == 14 lei venit utilizarea cu eficienţă econo­ înseamnă o cheltuială mare de ţionale a îngrăşămintelor chi­
grofitotehnie al Staţiunii ex­ nomicoasă întrucît fosforul 11,0. Ca şi la cultura griului mică ridicată a îngrăşăminte­ forţă de muncă pe cînd a în­ mice, rezervă importantă do
perimentale din Geoagiu. fiind mai greu mobil nu poate lor chimice în livezi. In primii grăşămintelor chimice se fa:c sporire a producţiei la hectar",
fi asimilat de plante dccît cu dozele moderate asigură o efi­ • De la 10 la 400 hectare fertilizate
Din studiile şi cercetările întîrziere. cienţă economică ridicată a în­ variantă am aplicat anual cî- mult mai uşor. De aceea, în în cadrul S.M.T. din Alba am
întreprinse a rezultat că îngrâ- O altă problemă căreia î-am grăşămintelor. Ln cartofi can­ te 140 kg. azotat, 220 kg. su­ cadrul cooperativei noastre urmărit asigurarea eficienţei
săminlele pe bază de azot pot căutat rezolvare s-o referit la tităţile cclc mai potrivite sînt perfosfat şi 100 kg. sare po­ îngrăşămintelor printr-o ad­
fi date toamna o dală cu pre­ stabilirea celor mai eficiente şi de 64 kg azot substanţă aclivă lasică prin împrâştiere pe su­ ne-am orientat pentru folo­ ministrare mecanizată cît mai
gătirea terenului pentru cerea­ şi 32 kg fosfor. Aici sporul noastre iar în unele caruri adus un venit dc li Ici. Ţî- prafaţa de 1 hectar. Pe o altă sirea unor cantităţi sporite de raţională. Dar în legătură cu
lele păioase şl primăvara la economice doze de îngrăşămin­ mediu pentru fiecare kg sub­ chiar mai slabe. nind seama dc acest lucru parcelă îngrăşâmintele s-au îngrăşăminte chimice în liva­ „ aceasta s-au ridicat şi anu­
prăsitoare. Aplirate In cultura te chimice. Aceslea depind de stanţă activă a ajuns la 67 kg Din anul 1965 am început şi cooperatorii din Vinţul dc administrat separat fiecărui dă. mite probleme.
o serie de factori printre care
griului chiar la desprimăvâra- plantele şi soiurile cultivate, ti­ tuberculi. Trebuie menţionat noi să urmăm exemplul ve­ Jos vor aplica în acest an Mă refer la faptul câ fiind
re asigură sporuri însemnate pul de sol, culturile premergă­ că în această variantă s-a rea­ cinilor trecînd Ja o fertilizare dotaţi cu un număr mic de
de producţie In cazul porum­ toare, condiţiile climatice din lizat şi costul ccl mai ieftin al mai intensă. La cultura griu­ penlru fiecare IţO hectare te­ maşini sîntem nevoiţi ca ace­
bului şi cartofului şi la admi­ zona respectivă şi altele, fn producţiei. Fiecare kilogram dc lui am aplicat superfosfat şi ren cîtc 23 tone îngrăşămin­ laşi utilaj sâ fie folosit în mai
nistrarea lor concomitent cu urma expcrîmcnlârilor s-a a­ spor a costat doar 0,04 lei. te chimice, ceea ce reprezin­ multe cooperative agricole. De
• praşila a doua. în condiţiile u- juns la concluzia că cclc mal Din exemplele amintite se azotat în doze moderate de tă o cantitate dc troi ori mai
• nui an cu mulle precipitaţii economice doze sînt cclc cu­ desprinde concluzia câ în con­ 100 kg Ja hectar pe 40 la sută* mare faţă dc 1965, Aplicarea diferenţiată şi roiul ei aceea, se impune utilizarea la
contribuie la ridicarea nivelu­ prinse între 100-200 kg azotat diţiile Staţiunii experimentale din suprafaţă, iar în anul tre­ Folosind judicios îngrăşâ- - maxim a capacităţii acestor
lui recoltelor şi superfosfat la hectar. La din Geoagiu cele mai economi­ cut, pe 67 Ja sută. Incorpora­ mintele avem posibilitatea de maşini. Se constată însă câ in
Din cele arătate se desprinde ce doze la culturile de grîu, rea s-a făcut în majoritatea a obţine producţii de peste unele unităţi ele au stat zile
cantităţile respcctivo fiecare cazurilor o dată cu arătura de în şir nefolosîte, în timp ce în
concluzia că perioada de apli­ kilogram dc îngrăşămînt sub­ porumb şî cartofi s-au dovedit însâmînţare. 2.000 kg griu la hectar, 4.000 Legumele sînt în general In afară de acest mod de altele au fost solicitate. Rezul­
care a îngrăşămintelor azotoa- stanţă activă a adus un spor a fi cele mici sau moderate de kg porumb şi 16.000 kg car­ aplicare om dat îngrăşămin­ tă că organizarea temeinică a
100-200 kg azotat de amoniu şi Aplicînd cantităţi tot mai tofi. plante foarte pretenţioase în
200 kg superfosfat la hectar. mari dc îngrăşăminte produc- Despre eficienţa îngrăşămin­ ce priveşte consumul de sub­ te!..'la cuibşifazial ţinînd sea­ muncii este o rezervă impor­
Numeroase experienţe ou ţiilo au sporit simţitor. Dacă telor chimice a vorbit şi to­ stanţe nutritive. De aceea, în ma de particularităţile plante­ tantă de îmbunătăţire a pro­
ductivităţii de pînâ acum a
lor cultivate şi ale solului. In
centrul preocupărilor noastre,
TENDINŢE NOI fost făcute in Staţiunea din dc numai 900 kg la hectar, in varăşul Viorol Balotă, inginer sublinia în cuvîntul sfiu tova­ unitatea noastră am aplicat maşinilor. Spre acest lucru
in 1964 producţia do griu era
Geoagiu şi pentru determina­
Ia cooperativa
agricolă din
ne vom îndrepta toată atenţia.
cu bune rezultate îngrăşarea
răşul Mircea Glodeanu, ingi­
anul trecut a ajuns la 1.920 kg.,
rea celor moi eficiente doze de
îngrăşăminte ce trebuie aplica­ iar la porumb dc la 1.200 kg Câslâu. Printre altele vorbi­ ner la cooperativa agricolă din suplimentară a răsadului, ceea Utilizarea la maximum a
torul n subliniat faptul câ de
te in livezi. La pomii tineri sporit la 3 200 kg boabe. Şi la 10 hedare cile erau ferli- Vinerea, a stat in permanenţă ce a contribuit la îmbunătăţi­ capacităţii de lucru a maşini­
recoltele medii la hectar au
lor este împiedicată de multe
rea calităţilor lui.
In acest
folosirea cu eficienţă economi­
cantităţile cele mai corespun­
IN AGROCHIMIE zătoare date la plantare sînt dc Ia cultura cartofilor prin fo­ lizale cu îngrăşăminte chimice gram de îngrăşămînt chimic, scop plantele au fost stropite ori de faptul că unităţile a-
că ridicolă a fiecărui kilo­
în 1962, în cadrul unităţii su­
grieole nu au posibilitatea de
cu soluţii de îngrăşăminte chi­
100 gr fosfor şi 50 gr potasiu
losirea îngrăşămintelor chimi­
asociate cu 10 kg gunoi de ce am rouşit să ridicăm nive­ prafaţa a crescut acum la 400 Ia fiecare cultură după cerinţe, mice socotind 3 pînâ la 4 li­ a mărunţi îngrăşămintele chi­
de heclare,
Concomitent au
grajd pentru fiecare pom, In lul producţiei Ia 21.400 kg tu­ sporit şi producţiile medii la l’c buza experionţei acumula­ tri la un metru patrat la pri­ mice pietrificate pe măsura ce­
această variantă lăstarii au mele două fertilizări şi apoi 2 rinţelor. De aici provin şi u­
Cc noutăţi va aduce în vii­ te poate fi folosită cu succes berculi la hectar. Cu scopul heclat*. In cadrul unităţii r,-a te 2/3 din superfosfat şi sa­ nele necazuri în exploatarea
tor agrochimie ? Iată o între­ pe toate terenurile şi la toate crescut cu 55 cm în fiecare an de a avea o eficientă econo­ urmărit în mod special efi­ litri la metru patrat. Rezul­
bare pe- care ne-o punem a­ culturile agricole. Din cele In livezile pc rod cele mai mică ridicată, conform ulti­ cienta economică a îngrăşă­ rea polasîcâ le administrăm la tatele bune obţinute ne deter­ maşinilor. Iată pentru ce
tunci cînd ne gîndim la rapi­ prezentate reiese destul de evi­ mari sporuri de producţie, res­ melor recomandări ale litera­ mintelor chimico. La .griul ingruşaroa dc bază iar restul mină ca an de an sâ utilizăm consider că nr fi necesar ca
ditatea cu care se dezvoltă a­ dent Importanţa folosirii aces­ pectiv de 4458 kg fructe la hec­ turii de specialitate am apli­ din soiul Bezostnia unde am dozei împreună cu azotatul cantităţi tot mai mar! de azot, unităţile S.M.T. din regiunea
ceastă ştiinţă. Pe linia produ­ tui îngrăşămînt. tar s-au obţinut prin aplicarea cat superfosfalul astfel Incit administrat în luna martie primăvara şi în cursul perioa­ fosfor şi potasiu, pentru spo­ noastră să fie dotalo cu ma­
cerii şl folosirii îngrăşăminte­ Datorită avantajelor econo­ a cîtc 160 kg azotat dc amoniu, să ajungă în contact cu sâ- 150 kg azotat de amoniu am şini pentru sfărîmarca îngră­
lor chimice se profilează noi mice ce le are, producţia de u­ 160 kg superfosfat şi 160 kg rninţa. Acest lucru a stimulat reuşit să obţinem o producţie do dei dc vegetaţie. rirea recollci de legume. şămintelor.
tendinţe. Referindu-se la a­ ree pe plan mondial creşte . sare potasirâ. Dintre îngrăşâ- creşterea rădăcinilor. 1 880 kg ln hectar, cu 480 mai
ceastă problemă tovarăşul dr. continuu. La noi în ţară se mintele aplicate azotul are efi­ mult decit dc pe lerenul r.e-
ing. Elizeu Pasc, şeful labo­ prevede ca în viitorii ani ea să cienţa cea mai bună care de Pentru a urmări eficienţa
ratorului de agrochimie de la reprezinte 25 la sută din can­ fapt se menţine şi în cazul spo­ îngrăşămintelor chimice am îngrăşnt. Făcînd calculul pri­
staţiunea experimentală din titatea totală de îngrăşăminte ririi dozei. Tn schimb fosforul făcut cîteva calcule. Astfel, la vind eficienţa economică re­ Posibilităţile de gospodărire,
Geoagiu a arătat că în pre­ azotoase. şl potasiul au o eficienţă mai cultura griului îngrăşăminte- zultă un spor net dc venit in
zent ne aflăm într-o etapă In ultimul timp s-a extins redusă Cu toate aceslea ele nu le aplicate în anul trecut au valoare dc 537 lei pentru fle­
cînd atît pe plan mondial cît mult şi producerea dc îngră­ pot lipsi dinti-o îngrăşnre ra­ costat 41.000 lei. Cu adminis­ care licclar fertilizat. La griul
şi la noi se caută înlocuirea în­ şăminte chimice complexe şi ţională întrucît îmbunătăţesc din soiul Ponca, unde s-a a­
grăşămintelor tradiţionale (a- mixte. Primele au in compozi­ calitatea fructelor şi fac să trarea lor s-au cheltuit 10.000 plicat în aceeaşi perioadă
zolalul de amoniu, superfosfa- ţia lor două sau mai mulle ele­ crească rezistenţa pomilor la lei, îar cu recoltarea culturii doar 100 kg azotat dc amoniu mai deplin valorificate
lul şi sarea polasică) ou altele mente nutritive combinate ger şi boli. 63.000 lei. In total s-au chel- la hectar, s-a realizat un spor
care la un volum mai mic au printr-o reacţie chimica iar de producţie de 250 kg reve­
un conţinut mai mare in sub­ cele mixte rezultă dintr-un a- I nind un venit de numai 277
stanţe nutritive şi o eficienţă mestec mecanic. Ambele pre- lei.
economică mai ridicată. zintâ avantaje mari faţă de în- | Pe marginea dezbaterilor DAM, directorul Bazei dc a- Discuţiile purtate in cadrul consfătuirii rite executării unor lucrări dc calitate la
In ce priveşte îngrăşâminte- grâşămlntele simple prin fap- 1 din cadrul consfătuirii s-au provizionarc a Uniunii regio­ pe tema folosirii îngrăşămintelor chimica împruştierc. Nu avem încă maşini sufici­
le cu azot sc conturează ten­ tul câ în acelaşi produs se gâ- ridicat anumite probleme pri­ nale a cooperativelor agricole cu eficienţă economică ridicată, sublinia in ente. Cu toate acestea nici cele existente
dinţa obţinerii unor produse sesc toate clementele fertili- vind folosirea cu eficienţă c- cuvîntul său tovarăşul ing. MIRCEA SIL­ nu sint folosite Ma întreaga lor capacitate.
cu concentraţie ridicată în sub­ zante pc care vrem să le apli­ a întrebat: care este efectul VESTRU, vicepreşedinte la Consiliul agri­ Dc multe ori răinîn benzi dc (oren notorii?
stanţă activă şi cu însuşiri fi­ căm la o anumită cultură. Din­ conomică ridicată a îngrăşă­ sulfatului de amoniu şi cum Aproviziona­ col regional, au ridicat probleme importanţe, lizatc din cauza slabei organizări a muncii
mintelor chimice
zice mai bune pentru a reduce tr-un simplu calcul rezultă că trebuie folosit acest îngrâsâ- Cu acest prilej s-au scos în evidenţă rezer­ mecanizatorilor. Aceste aspecte trebuie în­
Ia minimum posibil cheltuieli­ în cazul folosirii unui îngrâşă- ★ mînt ? vele însemnate dc care dispun unităţile n- lăturate în (oale unităţile,
le ocazionate de transport, de­ mînt complex cc conţine 16 la Tovarăşul ing. POMPIL1U Răspunde tovarăşul dr. ing. rea impune gricolc penlru ridicarea nivelului produc? Cercetările făcute dc Staţiunea cvpcrb
pozitare şi încorporare. Unul sută azot, 48 la sută fosfor sc DICU dc la cooperativa agri­ ţicl. mentală Geoagiu au demonstrat că cclc
dintre aceste îngrăşăminte este realizează economii la forţa colă din Vinţul dc Jos întrea­ ELIZEU PASC, do la Staţiu­ In numeroase cooperative! ugrjcolc din mai economice doze sint cclo moderato
urcea Deşi ea a fost cunoscută do muncă necesară la trans­ bă: Cc se intim- nea experimen­ o mai largă regiunea noastră prin aplicarea îngrăşă­ Dar pe măsură cc industria chimică satifc
dc mult timp s-a răspîndit to­ port. depozitare şi incorporare, plă dacă la tală din Geoa­ mintelor chimice s-au obţinut sporuri în­ lacc necesarul unităţilor agricole, se im­
tuşi puţin. Experienţele efec- dc 25-50 la sută faţă dc varian­ cultura griului giu. semnate do recolte. Se mai constată însă pune folosirea unor cantităţi sporite dc in
lunte în ultimii ani la noi în ta cînd sc utilizează îngrăşâ- se administrea­ — Se cunoaşte cooperare şi aspecte do slabă gospodărire a acesto­ gruşăminte la unitatea dc suprafaţă. încă
ţară au dovedit câ în compa­ mintelc simple. De fapt, 100 ză toată doza câ sulfatul dc a­ ra Din dezbateri n reieşit că mulle consi­ din acest an unele unităţi agricole nu po­
raţie cu azotatul dc amoniu, kg îngrăşăminte mixte sub­ dc azotat toam­ moniu este un lii do conducere, după cc procură îngrâşă- sibilitatea să treacă la înfăptuirea acestui
la aceeaşi canlilate de sub­ stanţă brută conţin tot alîtea na, In acest caz ingrăşămint cc mintclc, Ic transportă in timp, la capătul obiectiv. S-a precizat dc mulţi participanţi
stanţă activă ureea determină elemente nutritive cît 50 leg a- nu sc pro­ are un conţinut tarlalelor unde stau luni în şir, pierzind la discuţii că pentru gospodărirea chibzu­
obţinerea unor sporuri de pro­ zotnt de amoniu şi 300 kg su­ voacă o dezvol­ mic dc azot In cadrul consfătuirii s-au din substanţa activă şi micşorîndu-şi ast­ ită a îngrăşămintelor este deosebit dc im­
ducţie mai mari Astfel, la Sta­ perfosfat. Deci, în loc să uti­ tare prea marc substanţă acti­ ridicat şi unele probleme pri­ fel eficienţa economică. Consider că par­ portant ca in fiecare cooperativă agricolă
ţiunea experimentală din lizăm 350 kg îngrăşăminte ca­ a plantelor fapt vă (20 Ia sută). vind aprovizionarea. De la un ticipanţii la discuţii s-au orientat bine a- să sc organizeze experienţe pe tema folosit
Geoagiu prin folosirea acestui re trebuie manipulate separat, ce ar defavo­ Dc aceea, el se an la altul cooperativele agri­ lunci cînd au arătat importanţa păstrării iii cu eficienţă economică ridica(ă a aces­
îngrăşămînt la pom» s-a rea­ întrebuinţăn doar 100 kg, ma­ riza buna ier- utilizează pc o cole primesc cantităţi tot mai cu mal marc grijă a îngrăşămintelor chi­ tora. In felul acesta sc va reuşi să sc lina
lizat un spor dc producţie cu nevrate o singură dată, Iată de nare a acesto­ scară mai redu­ mari de îngrăşăminte, arăta mice, Dacă supcrfosfatul nu sc foloseşte seama mai mult dc condiţiile specifice, de
11 In sută mai mare dccît în ce în etapa actuală în ţările ra ? să. Totuşi in- tovarăşul Adam Nicoară, di­ imediat, el trebuie depozitat în gropi unde particularităţile solului şi cerinţele plan­
cazul nplicării azotatului dc a- cu agricultură avansată îogrâ- trucît în re­ rectorul bazei de aproviziona­ sc acoperă cu paie şi pămînt, iar atunci telor,
moniw Eficacitatea se daloreş- şămintele complexe sînt folo­ Răspunde to­ re a Uniunii regionale a coo­ cind este lăsat în grămezi sc va proteja dc ☆
le faptului că plantele nu folo­ site tot mal mult. varăşul ing. MI­ giunea noastră intemperii cu baloţi dc paie. Dc asemenea, Intrucit folosirea îngrăşămintelor chimi­
sesc azotul direct din uree rî Şi în ţara noastră începînd HAI GUTĂ, cercetător la Sta­ acest îngrăşămînt rozultâ ca perativelor agricole. In ce pri­ azotatul dc amoniu sc va păstra în maga­ ce cu eficienţă economică sporită ridică as­
numai după ce aceasta a sufe­ din anul 1968 s-a trecut la ţiunea experimentală din un reziduu de la procesele in- veşte repartizarea lor ne-am zii sau şoproane special amenajate. Tre­ pecte noi, deosebit dc importante, redac­
rit o serie de Iransformâri bio­ producerea de îngrăşăminte Geoagiu. dustrialo din cadrul Combina­ orientat ca acestea să fie date buie să arătăm însă că aceste probleme ţia ziarului „Drumul socialismului" işi pro­
chimice care se produc relativ mixte la Combinatul chimic — Atunci cînd întreaga tului siderurgic Hunedoara, sc cu prioritate unităţilor cu o sînt rezolvate in mică măsură in coopera­ pune să organizeze în continuare in coloa­
lent Azotul este pus astfel la din Turnu Măgurele. doză de azot se aplică toamna impuno necesitatea utilizării situaţie economică mai slabă tivele agricole din regiunea noastră. nele ziarului o largă DEZBATERE ŞTIIN­
dispoziţia plantelor pe o peri­ nu se poate spune că plante­ lui. Aplicarea sulfatului de şi celor care dispun de canti­ Deşi sc cunoaşte bine eficienţa azotatu­ ŢIFICĂ A ACESTOR PROBLEME. Dc o
oadă mai lungă de timp şi în Ingrăşămîntelc chimice des­ le ar intra nepregătite în iar­ amoniu trebuie să so facă în tăţi mai mici de gunoi de lui, supcrfosfotului şi sării potasicc, mai ceea, solicităm inginerilor agronomi din
cantităţi moderate fapt ce per­ pre care am amintit reprezintă ! nă. Experimentările făcute pi- doze moderate cu prilejul în- grajd. oxistă lotuşi cooperative agricole care re­ unităţile agricole, specialiştilor dc la con­
mite aplicarea îngrăşământului în faza actuală tendinţele noi nă acum demonstrează cu ccl grăşării dc bază sau a celei Ţinind scama dc volumul fuză ridicarea cantităţilor repartizate. In siliile agricole, uniunii* cooperatiste şi dc
o singură dală în decursul pe­ ale agroclumiei. Dc bună sca­ mai mare spor dc recoltă sc fazialc. ln ambele cazuri e) maro dc îngrăşăminte chimice ultimul timp îngrăşămintele chimice tre­ Ia Staţiunea experimenială din Geoagiu să
rioadei de vegetaţie a culturi­ mă că in viitor sc vor face obţine cînd se aplică toamna se administrează numai pc te­ co trebuie asigurate, Uniunea buie folosite pc scară tot mai largă şi în participe activ la dezbaterile iniţiate pc h-
lor'. paşi însemnaţi pc calea pro­ sub arătura dc insăminţare renurile ncutro deoareeo prin regională a cooperativelor a- livezile dc pomi in plantaţiile de viţă de ceastă temă Prin intermediul ziarului sr
Pe lingă sporul dc produc­ ducerii lor. La noi insă în eta­ întreaga doză de îngrăşămin­ solubilizaro pune in libertate gricolo şi-a propus să reali- vie, Ia plantele furajere, pc păşuni şi fi­ va urmări popularizarea experienţei pozi­
ţie cheltuielile dc transport, pa actuală consider câ trebuie te azotoase şi superfosfatice. acidul sulfuric care contribuie zezo în acest an construirea neţe cţc. Tocmai de aceea nune putem de­ tive cît şi a rezervelor existente pc linia
depozitare si încorporare sînt Evident şi fertilizarea de pri­ la ridicarea acidităţii soluri­ unor şoproane prin contribu­ clara dc acord cu părerea unor consilii de folosirii mai chibzuite a îngrăşămintelor
mai reduse deoarece 2 tone de să sc urmărească în mod deo­ măvară cu azotat aduco spo­ lor. Din 100 kg. ingrăşămînt ţie intcr-coopcratistă în staţii­ conducere care au rezerve faţa dc folosi­ chimice. Acţiunea va fi susţinută pînă la
urce conţin tot otita azot sub- sebit folosirea cu maximum dc ruri de producţie dar mai lezultă circa 80 kg, acid. Ia­ le C.F R. de desorvire a mai rea îngrăşămintelor chimice, rcfuzindu-lc. sfîrsitul anului sub tulul : „EFICIENŢĂ
stoidă arlivă cit 3 tone de a- eficienţă economică a îngrăşă­ multor unităţi. Aici urmează Gospodărirea chibzuită a îngrăşăminte­ MANIMĂ ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMI­
zolal dc amoniu. întrucît w- mici. tă dc ce este contraindicată lor presupune acordarea unei atenţii spo­ CE
reon nu lasă reziduuri în sol mintelor chimice dc care dis­ folosirea lui pe terenuri uci­ 9â fie descărcate in mod pro­
care să fie nocive pentru plan­ punem. Tovarăşul NICOARA A- de. vizoriu unele îngrăşăminte ce