Page 29 - Drumul_socialismului_1967_02

Vizita preşedintelui
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA 1

Consiliului de Stat,

Chivu Stoica, în Somalia

MOGADISCIO 8. — Trimişii iLuind cuvînlul, conducăto­ a spus vorbitorul — că vizita
speciali, Nicolae Puicea şi Ni* rul statului somalez, a urat noastră, contactul nemijlocit
colae N. Lupu, transmit: bun venit oaspeţilor români. cu poporul somalez, convorbi­
Miercuri dimineaţa, a sosit la Am aşteptat cu interes aceas­ rile utile şi interesante pe care
Mogadiscio preşedintele Con­ tă vizită şi sperăm că în tim­ le aşteptăm, se vor înscrie ca
siliului de Stat al Republicii pul şederii dv. la noi veţi cu­ o nouă contribuţie la o mai
Socialiste România, Chivu ' noaşte poporul nostru, aspecte bună cunoaştere reciprocă, la
Stoica, cu soţia, care, la invi­ ale felului său de viaţă şi mo­ dezvoltarea continuă a relaţii­
taţia preşedintelui Somaliei, dul în care noi rezolvăm di­ lor de colaborare prieteneas­
feritele noastre
ANUb XIX. NB. 8766 JOI 9 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Aden Abdulla Osman, face o spus vorbitorul. probleme, a că care s-au stabilit deja între
vizită oficială de prietenie în
ţările noastre, spre binele po­
această ţară. Preşedintele Con­ In ceea ce ne priveşte, sîn- poarelor somalez şi român, al
siliului de Stat, este însoţit de tem interesaţi să cunoaştem păcii şi securităţii internaţio­
Bujor Almâşan, ministrul mi­ mijloacele prin care ţara dv. nale.
nelor şi George Macovescu, ad­
Actualităţi hunedorene junct al ministrului afacerilor şi-a creat cu succes o indus­ lităţilor oficiale aflate pe ae­
După prezentarea persona­
trie proprie, şi-a dezvoltat a­
externe.
La ora 12,30, avionul ofi­ gricultura, astfel încit astăzi roport, cei doi preşedinţi iau
loc într-o maşină deschisă, in-
România are o economie pros­
cial care, de la frontiere­ peră şi sănătoasă. Vorbitorul dreptindu-se spre reşedinţa re­
rani cooperatori, a avut loc un le Somaliei a fost escortat de
Intîlniri a relevat că această vizită va zervată oaspeţilor.
Acţiuni cu filmul concurs gen „Cine ştie, cişti- avioane cu reacţie ale forţe­ constitui un prilej pentru un Mii de cetăţeni aflaţi pe ae­
gâ" pe teme de legumicultură.
cu alegătorii Concurentele au fost tovarăşe­ lor armate naţionale somaleze, schimb de vederi asupra unor roport şi de-a lungul traseu­
a aterizat pe aeroportul din
Ieri, lo Orăştie, in faţa unui le Livia Ştefanie, Valeria Nis- Mogadiscio, pavoazat cu dra­ probleme politice, sociale, e­ lui au salutat cu multă căldu­
numeros auditoriu şi a elevilor lorescu, Mi nod ora Cosor şi conomice de interes reciproc. ră pe oaspeţii români.
din clasele a X-a şi a Xl-a După terminarea acţiunii*de Domnica î 1 ie, din echipa legu­ pelele României şi Somaliei şi Răspunzînd, tovarăşul Chivu După-amiazâ, preşedintele
de la liceul „Aurel Vlaicu", a depunere a candidaturilor pen­ micolă a cooperativei agricole cu portrete ale celor doi con­ Stoica a spus : Sosind în ca­ Consiliului de Stat a făcut o
fost prezentai procesul cinema­ tru alegerile de deputaţi în din localitate. Cu acest prilej ducători. In întîmpinare au pitala frumoasei dumneavoas­ vizită de curtoazie preşedin­
tografic pe marginea filmului sfaturile populare comunale, participanţii la concurs au de­ sosit preşedintele Aden Ab­ tră ţări, animaţi de sentimen­ telui Somaliei.
românesc „La vîrsta dragos­ acţiune ce s-a desfăşurat si­ monstrat încă o dată că şi-au dulla Osman, cu soţia, şeicul tele de stimă şi caldă priete­
tei", După cuin ne informează multan cu cea de întocmire a însuşit cele predate la învăţâ- Mukter Mohamed Hussein, nie pe care poporul român le Omar Hassan, primarul ora­
corespondentul nostru Bucur listelor de alegători, de astăzi mîntul agrozootehnic. preşedintele Adunării Naţio­ nutreşte faţă de Somalia şi po­ şului, a oferit o recepţie în
Ariton, acţiuni interesante cu începe o nouă etapă în cam­ nale, Abdirizak Hagi Hussein, porul ei, doresc să folosesc a­ cinstea oaspetelui român şi i-a
filmul sint organizate şi la ci­ pania electorală: în toate cir­ preşedintele Consiliului de Mi­ înminat cheia de aur a oraşu-
nematografele săteşti. cumscripţiile electorale, candi­ niştri, Ahmed Iusuf Dualeh, ceastă plăcută ocazie pentru a Iui Mogadiscio, ca semn al sti­
daţii F.D.P. se întîlnesc cu a- Actori hunedoreni ministrul afacerilor externe, adresa un cordial salut gazde­ mei şi respectului faţă de înal­
legâtoriî. Cu acest prilej, sînt membri ai guvernului, depu­ lor, împreună cu cele mai bune tul oaspete şi faţă de poporul
luate in discuţie realizările urări de pace şi prosperitate
Spre beneficiarii gospodăreşti din ultimii ani şi pe micul ecran taţi, şefii oficiilor diplomati­ poporului somalez. Mulţumind român prieten.
se dezbat modalităţile de în­ ce acreditaţi in capitala So­ pentru primirea prietenească, Seara a avut loc ceremonia
din tară făptuire a unor noi propuneri In cadrul emisiunii televizate maliei. vorbitorul şi-a exprimat satis­ decorării preşedintelui Consi­
de înfrumuseţare şi gospodări­ „Seară de teatru*', am avut In semn de salut, au fost facţia că vizita în Somalia va liului de Stat al României cu
re mai bună a satelor. marţi plăcuta surpriză de a-i trase 21 salve de tun La scara da posibilitatea unei mai bune ordinele „Marea- Stea a Soma­
Astăzi şi ieri, pe poarta Uzi­ urmări cu emoţie pe actorii avionului, preşedintele Soma­ cunoaşteri a eforturilor şi liei" şi „Marele Colan", şi a
nei mecanice din Cugir au ie­ Teatrului de stat „Valea Jiu­ liei primeşte cu căldură pe preocupărilor poporului soma­ preşedintelui Somaliei cu or­
şit, pornind cu o destinaţie „Cine ştie lui" evoluînd cu dezinvoltură oaspetele român. Un grup de lez, îndreptate spre dezvolta­ dinul „Steaua Republicii So­
precisă, către beneficiarii in­ în rolurile din „Clinele grădi­ tinere somaleze oferă buchete rea economică şi înflorirea pa­ cialiste România" clasa 1.
terni, şase freze universale de legumicultura narului" de Lope de Vega. de flori.
tipul FU-I. Spectacolul, prin calitatea in­ După intonarea imnurilor de triei sale, a năzuinţelor sale Banchetul oferit de preşe­
De la începutul anului bene­ cîştigă" terpretării sale, este o confir­ stat ale României şi Somaliei, de pace şi colaborare între dintele Aden Abdulla Osman,
ficiarii din ţară au primit în mare a posibilităţilor artistice cei doi preşedinţi, însoţiţi de popoare. s-a desfăşurat într-o atmosfe­
total 20 de asemenea maşini- La căminul cultural din Be- reale de care dispune colecti­ comandantul armatei, trec în ră caldă, cordială. Cei doi pre­
unelte, purtînd marca U MC. riu in faţa a peste 70 de ţă­ vul teatrului din Petroşani. revistă garda de onoare. îmi exprim convingerea — şedinţi au rostit toasturi.
REPRODUCŢIA - AVEM MARI Semnatari

POSIBILITĂŢI pe fontă
PROBLEMĂ

DEZVOLTAREA Metalul produs la Hune­ furnal.. Căutările continuă.
doara îşi are biografia şi La comitelui sindicatului
FUNDAMENTALA CUM LE VALORIFICAM vibrant şi înălţător pe care tocmai se încheiase bilanţul
personalitatea lui. Poemul
lunii ianuarie. Pe baza re­
siderurgiştii îl făuresc la
temperatura iniilor de gra­ zultatelor obţinute s-au de­
semnat primii cîşligâfori ai
de nu poate fi înţeles decît întrecerii socialiste. La a-
IN DEZVOLTAREA SEPTELULUI la dogoarea arzătoare a fo­ dunârile din grupele sindi­
cului. Să simţi mirosul în­
cale numele lor va fi rostit
ţepător al gazului de fur­
nal, neliniştea topirii, cal­ clar şi răspicat, sâ-1 audă
toţi. Schimbul „B", condus
mul descărcărilor, să pri­ de Ioan Artean, şi-a depăşit
Problemele dezbătute pînâ şîi rezultaţi folosind o cantita­ veşti prin geamul de cobalt planul cu 656 tone fontă.
Dc pe palurile de răcire acum pe marginea concluziilor te mai mică de furaje pentru metamorfoza metalului. Cu Merită să fie evidenţiat. A-
a laminorului de profile fi­ reieşite din consfătuirea orga­ Ing. AUREL NISTOR întreţinere şi producţie,, şi a- ani in urină, colectivul sec­ cclcaşi calificative vor fi a­
ne din C.S. Hunedoara sînt nizată de către ziarul „Drumul preşedintele Consiliului agricol vînd o putere mai mare de ţiei a II-a furnale a pornit cordate şi muncitorilor din
expediate zilnic zeci de to­ socialismului" la Sebeş pri­ regional transformare a furajelor în o iniţiativă valoroasă al că­ echipele prim-furnaliştilor
rui mesaj îl citim pe fron­
ne de profile într-o largă vind creşterea efectivelor de lapte.şi carne. De asemenea, tispiciul platformei : „Fur- Gheorgjie Manolache şi Si-
gamă de tipodiinensiuni. animale şi îmbunătăţirea cali­ s-au putut urinări cu mai mul­ nalişli ! Să reducem conti­ ino Francisc. Cei mai mulţi
tăţii acestora au produs inte­ tă uşurinţă şi calităţile de a­ iasă nu-şi vor auzi rostit
res. în rîndul specialiştilor din rindu-se alît numărul puncte­ meliorare a taurilor folosiţi, nuu consumul specific de numele. Lista este incom­
unităţile agricole şi al lucrăto­ lor de însămînţâri, al coope­ prin verificarea descendenţi­ cocs astfel îneît întreaga pletă.
Evidenţiat este întregul
rilor din zootehnie. Aşa cum că această metodă, cît şi cel al lor. Acţiunea de testare a tau­ producţie de fontă dată colectiv care în luna ianua­
rativelor agricole care practi­
peste plan să se realizeze cu
rilor după descendenţă, înce­
au subliniat
participanţii la
Perfecţionăm procedeele din articolele publicate pînâ ţate. Numai în anul trecut au pută cu doi în urmă, se gă­ cocs economisit" cizare: întreaga cantitate
rie a dat peste plan 1196
consfătuire şi cum a reieşit şi
vacilor şi junincilor însămîn-
Iniţiativa a cooptat in­
tone fontă. Se cuvine o pre­
seşte acum în plină desfăşu­
tr-un singur şuvoi energia
în prezent pe teme ale selecţi­
fost cuprinse în acţiunea de
ei şî asigurării bazei furajere, însămînţâri artificiale un nu­ rare. Paralel cu aceasta, în şi puterea întregului colec­ de fontă dată peste plan s-a
cooperativele agricole unde se
tiv.
produs cu cocs economisit
în cooperativele agricole din
De-a lungul alilor ani i-
de fabricare a materialelor regiunea noastră există încă măr de peste 38.100 vaci şi ju- execută controlul producţiei ntţiativa reducerii consu­ de utilizare a furnalelor a
La nivelul secţiei, indicele
ninci. Ca urmare, procentul de
s-au creat familii cu 3-4 ge­
suficiente rezerve care, valori­
mului de cocs şi-a spus cu-
natalitate a ajuns la 76,8 la
crescut faţă dc plan cu 2,8
ficate cu grijă, pot duce la a­
firmarea zootehniei ca un sec­ sută. Cele mai bune rezultate neraţii cunoscute, fapt ce re­ vîntul. la sută. Ţelul rîvnit a fost
flectă calităţile de ameliora-
Economia de cocs s-a mă­
au fost obţinute la cooperati­
dc mult atins Săgeata ur­
rit o dată cu creşterea tem­
tor aducător de mari veni­
că, nu se opreşte...
ciate de siderurgişli pentru ca­
vele agricole din Galda, Teiuş,
refractare litatea lor. turi. Completînd cele dezbă­ Vinţul de Jos, Lăpugiu, Uni­ (Continuare fn pag. a 3-a) peraturii aerului insuflat în T. OVIDIU
tute pînâ acum la această ru­
In viitor atenţia noastră va
rea, Toteştj, Cîlnic, Simeria
fi îndreptată mai mult spre
că o altă rezervă importantă pen­
realizarea unor produse care brică vreau să subliniez faptul şi multe altele.
Crescătorii de animale din
Sidemrgişlii hunedoreni a­ realizat cărămizi care rezistă să corespundă mai bine cerin­ tru creşterea numerică şi cali­ raionul Sebeş au confirmat în
plică o scrie dc procedee teh­ chiar la 13 cicluri. Aceasta în­ ţelor siderurgiei. Im anul 1967 tativă a efectivelor de anima­ cadrul consfătuirii că amelio­
nologice noi, care duc la elabo­ seamnă că putem face mai vom asimila produse cu un le, dar nevalorificatâ pe de­ rarea animalelor prin însămîn-
rarea .unor oţeluri de calitate. mult. De altfel, anul 1967 pune conţinut de peste 50 la sulă a­ plin, este şi reproducţia, iar târile artificiale este condiţio­
Uneori însă calitatea oţelului a in faţa colectivului nostru sar­ lumină. De asemenea, vom stu­ metoda care a reuşit să răs­ nată in primul rind de folo­
fost diminuată de existenţa in­ cini sporite. Va trebui să îm­ dia posibilitatea utilizării con­ pundă cel mai bine acestei ce­ sirea intensivă a celor mai
cluziunilor nemelalice proveni­ bunătăţim calitatea tuturor centratelor de disten, în vede­ rinţe este insăminfarea artifi­ valoroşi reproducători. In pre­
te de la produsele refractare de produselor, să fabricăm şamo­ rea fabricării de produse re­ cială. Se ştie că funcţia de re­ zent, în această acţiune sînt
slabă calitate, Cunoscînd acest te superioare şi cărămizi ou fractare distenice cu indici ca­ producţie este slrîns legată de folosiţi un număr de 25
neajuns colectivul fabricii a durată mai îndelungată de ex­ litativi ridicaţi. In prezent stu­ producţia animalului. Aceste lauri din rasa bălţatâ româ­
luat mai multe măsuri, a stu­ ploatare. Un pas bun în aceas­ diem căile de îmbunătăţire a două elemente se condiţionea­ nească şi 10 din r a s a
diat posibilitatea de îmbună­ tă direcţie l-am făcut. Am în­ tehnologici de fabricaţie a că­ ză reciproc, ele fiind într-o Uintzgau de Transilvania.
tăţire a produselor refractare( ceput deja să producem şamo- rămizilor refractare din pro­ permanentă interdependenţă Toţi aceşti reproducători au
silico-alummoase. Încă de la lă superioară şi produse faso­ ducţia curentă, folosite Ia eâp- Tocmai de aceea se urmăreş­ o origine cunoscută, fiind de
începutul fabricaţiei ne-am nate cu un conţinut de peste tuşirea oalelor de turnare dc te obţinerea a cît mai mulţi
străduit sA aplicăm in produc­ 50 )a sulă alumină destinate la combinatele siderurgice din mare valoare zootehnică şi
ţie măsuri care să ducă la mo­ industriei siderurgice. In afară Galaţi şi Hunedoara. Totodată produşi de la animalele care proveniţi din părinţi cu pro­
dernizarea tehnologiei, In a- de aceasta, în' anul curent am am trecut la descoperirea şi manifestă aptitudini superi­ ducţii cuprinse între 3.500-8.000
ceaslâ direcţie s-a pus un ac­ asimilat două noi produse. Es­ valorificarea de noi rezerve oare, exprimate mai ales prin litri lapte şi cu un procent dc
cent deosebit pe respectarea te vorba de cărămizile fagure menite să aducă succese fru­ producţii ridicate şi de cali­ grăsime de peste 3,9 la sută.
granulaţiei stabilite prin reţe­ pentru înzidirea cauperelor de moase. Maşinile şi instalaţiile Reproducătorii au fost folosiţi
tele de fabricaţie. Dar produ­ la sectorul furnale al Combina­ le utilizăm mai raţional, mun­ tate, cît şi prinlr-o conforma­ în anul trecut la un grad de
cerea unor cărămizi care să fie tului siderurgic „Gheorghe- ca este mai bine organizată. ţie bună corespunzătoare ra­ intensivitate ridicat, însâmîn-
utilizate la un număr sporit de Gheorghiu-Dej" din Galaţi şi In fabrica noastră s-a întărit sei respective, ţîndu-se în medie de la fiecare
cicluri reclama şi fabricarea de cilindri baradop, utilizaţi la asistenţa tehnică şî s-a îmbu­ cile 1.102 femele, dar există
unei şamote mai corespunză­ oalele de turnare de la oţelâ- nătăţit controlul calităţii pro­ In regiunea noastră, pe mă­ şi exemplare de la care s-au
toare. Ce am făcut în acest ria Martin ni*. 2 a Combinatu­ duselor. întregite cu altele, a­ sura asigurării condiţiilor teh- însâmînţat şi p e s t e 2 000 La cooperativa agricolă dîn Boz, raionul Ilîa, se acordă o mate atenţie fertilizării solu­
sens ? După căutări şi analize ceste măsuri vor conduce la nico-materiale, precum şi pe f e me l e Prin însămînţâri lui. De la începutul acestui an şi pînâ în prezent au şi fost transportate în cîmp peste
de laborator, am trecut la o lui siderurgic din Hunedoara. ridicarea nivelului calitativ al baza rezultatelor obţinute, în- artificiale s-au obţinut rezul­ 1600 tone gunoi de grajd.
Cărămizile fagure sînt fabri­
sortare mai bună a şamotei, la produselor. Fn foto: Tovarăşul Tovicâ Manea, preşedintele cooperativei, împreună cu alţi 2
îmbunătăţirea arderii, presării cate cu ajutorul unor matriţe Ing VICTOK IlERTALAN sâmînţâhle artificiale s-au ex­ tate bune şi sub aspectul fe- membri ai consiliului de conducere analizînd la faţa locului planul dc fertilizare a terenu­
şi a amestecării componenţilor. concepute şi realizate în fabri­ director al Fabricii dc produse tins de la un an la altul, mâ- notipic al animalelor, produ- lui destinat culturii porumbului.
Aceste probleme le-am rezol­ ca noastră. Subliniez că aces­ refractare silico-aluminoase
vat prin utilizarea unor ames- te două noi produse sînt apre­ din Alba Iulia
tecătoare rapide cu discuri
pendulare şi prin mărirea pre­
siunii la toate presele. cei ce i-au născut şi crescut, lor şî minţile le-au fost treze
Aplicarea măsurilor amintite CUM VÂ AJUTAŢI PĂRINŢII? care s-au frămintat ani de zile în fiece clipă din zî sau noap­
pînâ sâ-i vadă mari, sănătoşi
a condus la obţinerea unor te. numai spre binele şi ferici­
rezultate bune. Astfel, ca ur­ şi voinici, care au stat nopţi rea copiilor. Drept mulţumire
inare a creşterii durabilităţii, In pagina a 2 - a in şir de veghe la câpâtîiul ŞÎ mîngîiere, astăzi, în amur­
cărămizile destinate oalelor de Pe adresa combinatului hu- te putinele zile pe care le mai rativa agricolă — ne-a decla­ lor. Asta e preţuirea lor?! gul vieţii, cind ei, aopiii, le-ar
turnare au putut fi utilizate la nedorcan, au sosit în ultimi am. l-am scris în repetate rin- rat el foarte flegmatic. Măcar un cuvînt de iningiiere, putea aduce mîngîiere, i-au
mai multe cicluri. La cărămi­ vreme cîteva scrisori. Conţi­ tluri, dar nu m-a luat in sca­ — Nu interesează pe ni­ dacă nu altceva. Dar nîci acost părăsit.
zile obişnuite de tipul RB-71 nutul lor ne-a reţinut atenţia. mă". meni ce fac eu cu banii. Eu lucru nu l-au făcut. Marea familie în care ne du­
durata de exploatare a crescut • VIATA ŞCOLARA Caligrafia scrisului trădează muncesc pe ei şi e treaba mea! I-au crescut şi educat, le-au cem viaţa şi traiul, nu poate
de la 6,5 la 7,8 turnări. o mină tremurîndâ. Desfac u­ Desfacem o a doua scrisoa­ mi-a răspuns Todor Ludean la pus în mină cheia unei mese­ râmîne indiferentă faţă de a­
Oţelarii pretindeau de la noî nul din plicuri şi citesc. Lec­ re. Acelaşi scris aşternut cu rii şi cînd era momentul să semenea acte lipsite dc uma­
cărămizi de calitate mai bună, tura rîndurilor mă face. să mă trudă : „Feciorul meu lucrea­ dovedească că sint oameni ru nism şi sentiment filial, .'aţă
care să reziste la mai multe ză la dumneavoastră de ciţiva adevărat, au fugit, s-au în­ de aceşti oameni (ce-i drept,
cicluri de turnare. In urma u­ cutremur. Nu-mi vine să cred ani de zile. Cind a plecat de Atitudini străinat. puţini la număr) care au uitat
nor studii ale Institutului de In pagina a 3 - a ochilor Reiau scrisoarea şi-o acasă mi-a promis că o să mă Din scrisorile primite am cea mai sfintă dintre datorii,
cercetări metalurgice din Bu­ citesc de la început. In zadar ajute. Dar cu promisiunea am menţionat doar cîteva care ni aceea de a-ţi preţui şi ajuta
cureşti a fost elaborată o nouă mă amăgesc, realitatea râmîr.e rămas. Nici nu ştiu dacă mai s-au părut mai deosebite. Te părinţii, pe cei care te-au adus
reţetă de fabricaţie pe care aşa cum este. Iată ce scrie Gri- trăieşte, ori ba" — scrie Todor întrebarea de ce nu-şi ajută încearcă un sentiment de in­ pe lume oferindu-ţi frumuse­
ne-am însuşit-o. Astfel, în afa­ ^ Corni tetele de gore Fazacas din satul Gîrceiu, Ludean, dintr-un sat din Mun­ tatăl. dignare ştiind că acolo, depar­ ţile ei fără seamăn. Să ne gîn-
ră de cărămizile RB-71 am în­ raionul Zalău: „Fiul meu a ţii Apuseni. — Sînt căsătorit şi am atî- te, în nişte sate sau cătune, dim în clipe şi ceasuri de li­
ceput să producem noul tip de plecat dc acasă din 1949. Am Florea Ruican lucrează la lea. Sint doi fraţi în comună bâtrîni cu viaţa scrisă în ri­ nişte sufletească, de bucurie
cărămizi RCA-75 cu un conţi­ ce tă ţen i, larg activ auzit după ţiţiva ani că lu­ laminorul de 800 mm. Cişti- care ar putea sâ-1 ajute -­ durile obrajilor şi-n argintiul şî fericire la braţele mamei, la
nut de alumină de minimum crează la combinatul dumnea­ gâ bine. în fiecare lună, dar vine răspunsul lui Ioan F. Du­ pârului îşî duc puţinii ani pe murmurul glasului eî dulce,
40 la sută. Noul produs răs­ voastră. 11 cheamă Grigore. De nu l-a indurat niciodată inima mitru, mecanic de locomotivă care-i mai au singuri. Dure­ la greutăţile pe care le-au în­
punde mai bine exigenţelor obstesc al cînd a plecat, nu m-a ajutai la secţia C.F.U. rea lor e şi mai mare ştiind durat, îngrijind cu neţărmu­
mereu crescînde ale siderur- cu nimic. Sînt bătrin, slab şi să-l ajute pc bâtrînul lui tată, că au fost uitaţi de propriii lor rită dragoste, fiinţa în care
Iată cum înţeleg unii sâ-şi
giştilor. După cum ne-au co­ sfaturilor populare abia mai văd. Nu am pe ni­ care nu mai are putere de ajute părinţii râmaşi singuri copii. Şi-au pus atîtea speran­ şi-au pus cele mai frumoase
municat oţelarii, cărămizile de meni decît pe el. Vă rog din muncă. la bâtrîneţe Ce fel de inimă ţe în ei ! Pârul lor s-a brumat nădejdi şi vise de înflorire şi
tipul RCA-75 pot fi utilizate în suflet spune|i-i să-mi trimită — De ce sâ-i trimit ? Doar bate în piepturile acestora 7 mai înainte de vreme. Frunţi­ fericire.
medie la 10,35 turnări. Dar am ceva bani să pot trăi omeneş­ primeşte aiutor de la coope­ Unde le e respectul faţă de le le-au stat ^plecate asupra GH. I. NEGREA