Page 30 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 30
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3766
DECALAJ TRATAMENT DE ŞOC
DE LONGEVITATE
Psihiatrii britanici continuă Evoluţia
a Până nu de mult, diferenţa să utilizeze şocurile electrice
dintre longevitatea femeilor şi pentru vindecarea unor paci
i cea a bărbaţilor era neînsem enţi lipsiţi de voinţă. Această mobilei
nată — în medie de 2-3 ani.
B Cu timpul, decalajul a început metodă a fost, de pildă, folo
să crească şl, în prezent, el este să-şi părăsească locuinţele, câ- bucătar, cel mai mare specia sită pentru a-1 dezvăţo pe Al- Recent, prin grija Centru
de 5-7 ani in favoarea sexului rînd cu ei ce pot. list în prepararea mîncărurilor fred Morfltt de pasiunea de a lui de documentare forestie
slab. Timp de trei luni, Psikre râ- de peşte. El vorbeşte de multe juca la curse. Acest Jucător ră, a fost elaborată şi multi
plicată o Interesantă lucrare
O deosebire remarcabilă în mine pustiu. In acest timp, o ori la posturile de radiodifuzi incorigibil a fost pus să vizi — albumul „Mobila stil". Lu
H tre longevitatea bărbaţilor şi a pînză de apă se năpusteşte a une şi televiziune ale R.D.C». crarea prezintă în 29 de plan
femeilor se constată în Polo supra satului, îl acoperă, trans- In ultimii cinci ani, el a pri oneze un film realizat pe hi
B nia. In timp ce în 1931-1032 formîndu-1 intr-un lac Apoi, mit din multe ţâri un mare nu podrom şi la agenţii de curse, şe 16 stiluri de mobilă clasi
că printre care; Renaşterea,
longevitatea medie a bărbaţi apa se retrage treptat, locuito măr de scrisori cu întrebări în în care figurează el însuşi, îm Ludovic XIV, Ludovic XV,
lor era de 42,2 ani, Iar a fe rii se întorc la casele lor, ca legătură cu prepararea diferi preună cu el soţia şl cel trei Chippendale. Sheraton, Em-
meilor — de 51,4 ani, în 1960 după nouă luni să le părăseas telor mâncăruri de peşte. îna copii ai săi care îl roagă să plre etc. Albumul este menit
1961 longevitatea a ajuns res că din nou. inte de a răspunde, R. Krobot ca prin desene şi texte expli
nu-şi mai risipească banii. De
B pectiv la 64,8 ani şi 70,5 ani. Cum se explică acest feno îşi consultă adeseori una din fiecare dată cînd apare pe e cative să familiarizeze pe e
cele 800 de cărţi de bucate, in
Cea mai mare diferenţă în
0 această privinţa se observă în men al naturii ? special pe cele foarte vechi, cran, el este supus unei des levii şcolilor profesionale ca
re învoţâ sculptura în lemn,
Localitatea Psikre este si
Uniunea Sovietică, unde feme care conţin nenumărate secre cărcări electrice neplăcute. Psi pe maiştrii şi tehnicienii dîn
E tuată în centrul unui lanţ de te, uitate în zilele noastre şi
Şcoala generală nr 2 Brad. Profesoara Iacob Veronica vorbeşte elevilor din clasa a ile trăiesc, în medie, cu opt ani munţi. Timp de nouă luni, rîu- care merită să fie redescope hiatrii speră că, după citva fabricile de mobilă cu carac
mai mult decît bărbaţii. In An
Vl-a despre aplicaţiile forţei centrifuge. Foto: V. ONOIU B rile şi pîraiele se scurg de pe rite. timp, în urma unui asemenea teristicile acestor stiluri de
glia şi Australia, diferenţa este munte în vale printr-o trecă mobilă.
B de numai cinci ani. In Asia, si toare îngustă. Iarna, aceasta se tratament/ îl va trece năravul.
tuaţia este cu totul alta — lon acoperă cu un strat gros de PLlNGERE ÎMPOTRIVA...
B gevitatea femeilor este mai mi gheaţă, astfel că apele nu mai ŞOBOLANILOR
I că decît a bărbaţilor, dîn cau pot ajunge în albia lor şi i
VALENŢE EDUCATIVE 1 tuaţiei sociale a femeilor. nundă satul. Sâtui de pagubele pricinuite
za condiţiilor dc viaţă şi a si
BIBLIOTECA UNICA de şobolani, ţăranii din regiu
B TREI LUNI PE AN SUB APA nea Glorenza (Italia) au de
pus plingere. „Procesul" poate
Nu «e ştie cîte cărţi de buca fi urmărit în arhivele oraşului
Sătuleţul Psikre din Insula
LA NIVEL SUPERIOR B Creta este cea mai ciudată a le există în lume. Cetăţeanul respectiv, căci lucrurile s-au
R. Krobot, din Rostock (R.D C».).
întîmplat în anul 1519. Grefie
I
Primăvara,
şezare din lume
posedă o bibliotecă cu peste
rul a notat că acuzaţii nu s-au
B vara şi toamna cei 64 de locui 800 asemenea cărţi. Cele moi prezentat la proces. Ei au fost
Educarea elevilor în spiritul şcoliii noastre (una dintre cele In cadrul orelor de dirigen- tori ai lu! nu o duc prea rău. vechi dintre ele au fost editate condamnaţi să părăsească re
patriotismului socialist este o mal vechi şcoli româneşti din ţie. al activităţii în afară de I Iarna însă, sătenii sînt nevoiţi în sec. al XVI-lea. Krobot este giunea in timp de două sâptâ-
activitate permanentă, comple Transilvania, care în curînd clasă şi şcoală vom dezbate te mîni, prevfizîndu-se un termen
mai îndelungat — de o lună —
xă şi plină de răspundere din îşi va sărbători 100 de ani de me privind istoria liceului; se i pentru şobolanii bâtrini şi pen
partea educatorilor Şcolile îşi existenţă), punerea în valoare, va organiza un concurs gen tru pui In procesul-verbal s-a
cîştigă“ pe tema I
înscriu în activitatea lor de e la nivelul cel mai înalt şi cu „Cine ştie
ducare patriotică nenumărate metodele cele mai eficace, a „Istoricul Liceului „Avram I menţionat că: „Municipalitatea
Valorificăm la potenţial mai I S P O R T
căi, metode, procedee, iniţiază tradiţiilor istorice ale localită Iancu" Brad, va trebui să construiască punţi
acţiuni, stabilesc măsuri con ţii noastre, a bogăţiilor spiri mici de seînduri peste rîurl,
pentru a permite şobolanilor
crete. tuale ale localnicilor, a folclo înalt elementele istorice loca să părăsească regiunea fără să
Nu întotdeauna sîntem însă rului acestora, (vechiul nostru le Pentru aceasta, ne-am pro I sc înece" şi că „nu se va tole
satisfăcuţi de eficienţa acesto Zarand fiind frâmînlat Şi zgu pus să executăm, în condiţii B ra nici un abuz împotriva a
ra. La unii elevi, învăţătura, duit de mişcâi'i revoluţionare, superioare, cu ajutorul elevi cuzaţilor".
care este prima şl cea mal Im cu o străveche şi complexă lor, o hartă economică, fizleo- I
portantă îndatorire patriotică, tradiţie naţională) reprezinlâ geograficâ, Istorică, etnografică B o x CELIBATAR FARA VOIE
nu este o preocupare perma un mijloc important al educa a raionului Brad. Această har I
nentă şi susţinută, ei manifes tă se va fixa la „Colţul turis Sîmbâtă în sala Dinarno din stantin; C. Soşoiu—V.Niţoiu: Avînd nevoie de un act de
tă superficialitate, mediocrita tic", pe care, de asemenea, in Q Capitală va avea loc o intere N. Deicu — C.h Gologan şi al căsătorie, Manuel Gaslar s-a
te în însuşirea cunoştinţelor. tenţionăm să-l creăm. în faţa santă reuniune de box. Din dus să-l ceară la primăria din
Aceasta, pe bună dreptate, hărţii vom organiza un simpo D program se desprind întâlnirile tele. Reuniunea începe la ora Bcja (Portugalia). In registre,
îi nemulţumeşte pe educatori, zion la care vor fi invitaţi să B D. Davidescu — Ştefan Con 18,30. omul era însă trecut „celiba
îi face să-şl pună fel şl fel de vorbească despre bogăţiile, tar". Cu toate că i-a declarat
întrebări. Uneori aceştia ma frumuseţile şi tradiţiile locale, B funcţionarului respectiv că es
nifestă lipsă de înţelegere şi specialişti cu înaltă calificare. H a n d b a l te căsătorit de 29 de ani şi tată
îi învinuiesc pe elevi, fără să Tot in faţa acestei hărţi, va a a cinci copii, acesta a refuzat
gindească mai profund la ade vea loc o seară de întrebări Sala sporturilor de Ja Flo- să-i elibereze actul cerut, jus-
văratele cauze care generează şl răspunsuri în legătură cu reasca va găzdui vineri de la vea loc duminică diminaaţo de tifieîndu-se cu ceea ce scria în
din I
neajunsurile. istoricul clasei muncitoare şi ora 18 un interesant cuplaj la ora 9,45 în sala Fioreasca, registre. Singura soluţie a fost
după care, de la ora 12 se va
Colectivul didactic al liceu al mişcării muncitoreşti handbalistic internaţional. In disputa meciul internaţional
lui nostru a analizat, în şedin cuprinsul raionului Brad B primul meci echipa feminină masculin Dinamo Bucureşti — ca Manuel să se căsătorească
ţele consiliului pedagogic, căi Vom intensifica munca de a oraşului Bucureşti (tineret) C.wardia Wibrzeze (R.P. Polo din nou cu soţia sa, avînd
le. metodele şi procedeele de valorificare a folclorului spe va primi replica echipei oraşu nă) din cadrul „Cupei campio drept meilor pe fiul său cel
educaţie patriotică a elevilor şl cific. de colecţionare a unor o- lui Zagreb. In continuare, se nilor europeni" la handbal. Re mai mare. Acum, căsătoria es
a ajuns la concluzia că aceste ţiei patriotice a elevilor noştri. biecle tradiţionale de cultură va disputa meciul masculin turul acestui joc este progra te consemnată în registre, şi
neajunsuri trebuie căutate, în In scopul realizării unei materială pe cale de dispariţie. Bucureşti (tineret) — Sarajevo. mat duminică 19 februarie Ja La pian. Foto: N. MOLDO VEA NU
primul rînd, în sistemul de munci de educare patriotică In vederea îndeplinirii acestei Revanşa acestor întâlniri va a- Gdansk. Manuel este în „regulă".
muncă al profesorului, în slaba cit mai eficiente, hotărî tor ră sarcini, ne propunem să reactl- i
eficienţă a acţiunilor organi nit ne înaltul ataşament, parti vizâm o echipă de dansuri lo
zate. ciparea efectivă a profesorului cale, să organizăm o seară cul B
Valorificarea conţinutului e la formarea convingerilor şi turală pe tema .Folclorul ro V o l e i S E S I Z Ă R I CU A D R E S Ă
ducativ al programelor şl ma sentimentelor patriotice la c- mânesc pe plaiuri zârăndene" I
nualelor şcolare este un factor levi. Exemplul personal al e ele. 3 Vineri începe în sala Ciu Rapid va întîlnl formaţia iu
de bază pentru asigurarea suc ducatorului preîntâmpină Ira- Pentru educarea patriotică a leşti din Capitală competiţia goslavă Spartak Subotica, după un delegat a fost trimis Ia A că această metodă este greşită
ceselor în munca de educare 1nrea obiectivislă a faptelor şi elevilor organizăm, la sfîrşit de I internaţională feminină de vo care va avea loc meciul Peni Bucuroşi, rad pentru a urgenta expe şl nr fi bine ca ca să fie ana
patriotică a elevilor. Acesta fenomenelor relatate elevilor, sâptămînă, drumeţii în cele lei pentru „Cupa 1G Februa cilina Iaşi — Selecţionata fe dierea geamurilor şi a oglin lizată cu toată seriozitatea de
Irebuie pus în valoare printr-o exercită o influenţă considera mai pitoreşti locuri ale raionu H rie". In primul meci, la ora 17, roviară a Cehoslovaciei. dar pe jumătate zilor pentru toalete. Toţi to către conducerea căminului
minuţioasă şi permanentă bilă asupra conştiinţei aces lui, excursii pentru cunoaşte varăşii care au cumpărat mo cultural.
muncă de pregătire pentru fie tora. rea realizărilor şi bogăţiilor B bilă tip „Brad" în Valea .Jiu NICOLAE URSU
care lecţie, prin utilizarea ce Nu este suficient, însă, să patriei noastre. B B o b Am fost bucuroşi cînd am lui, în ultima perioadă a anu
lor mai adecvate metode şl organizăm activităţi cu carac Am enumerat doar cîleva adus acasă mobila cea nouă. lui trecut, vor fi serviţi cu o-
procedee de predare. ter patriotic; acestea trebuie dintre măsurile pe care le în S Miercuri dimineaţă pe pârtia pajul României (Panţuru — Nu ne făceam nici o problema biCctele de sticlărie în cel mai Unde o fi necazul ?
Organizînd mai plăcut şl să fie cit mai variate, intere* treprindem, în special cele iz- de la Alpe d’Huez din apro Neagoe) — 1*57” 92/100 La din faptul că la unele piese scurt timp.
mai antrenant activităţile e sanie, mobilizatoare, profesorul vonte din posibilităţile noas M piere de Grenobte, a fost de campionat au participat 22 de nu s-au livrat, o dată cu mobi Locuiesc în blocul nr. 18,
ducative, asigurăm participa să constituie exemplul perso tre locale, pentru educarea pa semnat echipajul de doi, învin echipaje, termînînd proba 17. la, geamurile şi oglinda E o scara 4, apartamentul nr fi2
triotică a elevilor. Ele sini în B
rea activă şi conştientă a ele nal de conduită patriotică etc. gător în campionatul mondial Un al doilea echipaj al Italiei problemă de cîte va zile, ne-am Dialog cu dialoguri din Petrila. De cînd locuiesc
vilor la acţiunile desfăşurate Noi, educatorii, trebuie să ne să multe şi complexe. B de bob. Titlul a fost cîştigat de principalul favorit al competi zis noi. Din octombrie 1966 tot aici, aştept ca I.L.L. Petrila să
azi in şcoală, mîine în proce convingem de propriile rezul Avem convingerea că efici echipajul austriac alcătuit din ţiei alcătuit din Monli şi Sior- am trecut pe la magazinul de Cetăţenii din Pianul de Jos binevoluscă a-mi repara calo
sul de producţie Varietatea tate, de eficienţa muncii noas enţa muncii de educaţie patrio B Erwin Thaler — Reinhold paes, s-a răsturnat in apropie specialitate din Vulcan în vin bucuroşi la căminul cul riferul care, la mine. nu încăl
conţinutului muncii de educa tre, să verificăm zi de zi, în tică se poate asigura numai Durnthaler, care a realizat re de sosire. Conducătorul e- speranţa că şi obiectele noas tural Aşa s-a întîmplat şl în zeşte de loc. La numeroasele
ţie patriotică contribuie din practica şcolară, senlimenlelc printr-o minuţioasă pregătire, B timpul total de 1*55" 54/100, chîpajului, Monti, a reuşit să tre de sticlărie au sosit şi le seara zilei de 29 ianuarie ac. mele sesizări. I.L.L. sc scu/.â
plin la formarea conştiinţei pa patriotice pe care le-am culti anlrenind la aceasta efortul Medaliile de argint au revenii readucă bobul în cursă, insă putem ridica, dar în zadar. Unii au venit cu toată fami spunînd că defecţiunile apar
triotice, a convingerilor, atitu vat elevilor înlr-o perioadă conştient al întregului personal I Italiei (Nevlo de Zordo — Ţin frinarul, Siorpaes, accidentat ZAH CAROL lia ca să vadă populara în
dinilor, sentimentelor şi obiş determinată de timp. didactic, al tuturor factorilor tei de Martin) — T56” 55/100, (fractura umărului sting) a ră trecere „Dialog la distanţă". ţin constructorilor. La fala lo
nuinţelor de conduită patrioti Pornind de la principiile e cu care conlucrează şcoala în iar cele de bronz SU.A (CJif- mas pe pîrtîe. Cel de-al doilea Nota redacţiei: cului a venit şl constructorul.
că. numerate mai sus, populari munca plină de răspundere ton — Craii) — 1’57*‘ 14/100. echipaj al României, condus de Interesindu-ne de această Din păcate, buna lor dispozi A spart zidul în cîteva locuri,
ţie Ie-a fost stricotă de omul
Utilizarea tuturor posibilită zăm în rîndul elevilor tradi pentru educarea tineretului în Pe locul 4 s-a clasat echipajul Oancea, a ocupat locul 11 cu problemă la întreprinderea de dar nimic Nici măcar zidul
ţilor educative locale constituie ţia progresistă a liceului nos- spiritul patriotismului socialist. R F. a Germaniei cu 1'57” 37/ timpul de 2’OT’ 71/100. industrie locală din Brad care care percepea taxa de intra nu l-au făcut la loc. Unde o fi
o. premisă importantă în edu Iru, personali lalea lui Avram 100, iar pe locul următor echi (Agerpres) a livrat mobila, am aflat că re pentru... programul trans necazul ?
carea înaltului sentiment al Tancu. In acest scop înfiinţăm Prof NEAGU ROIWULUS mis la televizor. Considerăm PAVEL NICOLAE
patriotismului socialist. Valori un colţ destinat cinstirii me directorul Liceului „Avram
ficarea tradiţiei progresiste a moriei acestuia. Iancu" Brad
estrada" — concertul de mu In pustiul Patagonici; PE ră întrebare" ; 11,20 Cărţi care gătorul dc nuci" de Ceaikov-
Rînduri pentru rubrică zică populară şi uşoară al Tea TROŞANI : Omul dîn Rio („7 vă aşteaptă ; 11,45 Interpreţi ski ; 19,05 Compozitorii au cu
trului de stat de estradă Deva.
Noiembrie"); Ridem cu Stan
vin iul : Mircea Basarab ; 19,50
Straton şî
Remis Bistriţă ;
Q Căminul cultural Hondol; şi Bran („Republica"); LU- de muzică populară : Traian Transmisiunea concertului or
Din şcoli continuă să ne sosească un nu mulţi corespondenţi. Tovarăşul Cornea Du „Pe aripa dorului" — concer PENT : Casa din Montevideo 12,10 Ascultătorii ne cer.. (mu chestrei simfonice a Radiole-
măr mare de scrisori euprinzînd aspecte dife mitru, membru al Consiliului orăşenesc al Or tul de muzică populară şi u- („Cultural") ; Prima deziluzie zică din opere) ; 12,20 Muzică leviziunii Dirijor, Emanuel E-
rite din activitatea cadrelor didactice, a ele ganizaţiei pionierilor din Petroşani, aprecia şoarâ al Teatrului de stat de („Muncitoresc") ; C.URABAR- uşoară interpretată de Ana Lă- Jenescu. Solist, Ştefan Ruha ;
vilor şi organizaţiilor de pionieri. ză că la şcolile din raza oraşului se simte o a estradă Deva. ZA : Dragostea este interzisă cătuşu ; 13,00 Pagini de balet 22,30 Moment poetic. Versuri
Conducerea Şcolii generale nr 2 din Alba îmbunătăţire progresivă a muncii cu pionierii. S P E C T A C O L E (in completare — Autobio românesc. Suita I din baletul din volumul „Infernul discu
lulia ne informează despre cîteva din măsu Pentru pionierii din Alba lulia, ne scrie c grafic); PETRILA: Steaua „Iancu Jianu" de Mircea Chi- tabil" de Ion Alexandru ;
rile întreprinse pentru îmbunătăţirea situa Paraschiv Valcriu, directorul Casei pionierilor, B $ Casa de cultură Petro fără nume (în completare — riac ; 13,30 Inlîlnire cu melo 22,35 Cîntă Lavinîa Slâveanu,
ţiei la învăţătură şi disciplină a elevilor. Prin au avut loc zilele trecute expunerea „Noi suc şani : „Concert dc muzică u- Pe calea înfloririi patriei so dia populară şi interpretul Danyel C.erard şi Cristian Po-
tre acestea se numără discuţiile amănunţite cese în cucerirea Cosmosului" urmată de fil R şoarâ" — Formaţia Bebe Pri- cialiste) ; LONEA : Insulele preferat ; 14,08 Voci, orches pescu ; 23,10 Ciclu) „Opera
cu cadrele didactice în urma orelor de asis mul „S.O.S. în Cosmos0 şi o frumoasă incursi sada (O.ST.A,). DEVA : Neveste periculoa fermecate („7 Noiembrie") ; tre, melodii ; 15,30 Casa de contemporană" : Cari Orff;
tenţă, dezbaterea, în comisiile metodice, a une înlr-un „Album de curiozităţi din flora şi a Q Căminele culturale Bâi- se (în completare — Apelo în Cimaron (în completare — discuri Electrecord prezintă un 23,55 Pe aripile melodiilor
unor aspecte legate de perfecţionarea predă fauna patriei". ta şi Hărţâgani ; „Am venit pericol) (cinematograful „Pa Navigatori care dispar) („Mi recital a) pianistului Valentin
Buletine dc ştiri şi radiojurna
rii, şedinţele pe clase, lectoratele şi adunările Scrisori în care sîntem informaţi despre I din Dealul Clujului". Orches tria*') ; Complotul ambasadori nerul"); VULCAN: Vizita (în Gheorghiu ; 16,30 O poveste le: 5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10,00.
generale cu părinţii în care s-a pus un accent asemenea activităţi am primit şi de la tova i tra populară a Filarmonicii lor („Arta") ; SIMERIA ; Fal- completare — împărăţia lene pentru voi, copii: „Alionuşlca"; 12,00 ; 14,00 ; 16.00 ; 18,00 ;
mai mare pe întărire^ disciplinei. răşii Ana Andrciciuc, Horea Sandu, Marioa- B de stat Cluj. staff ; HUNEDOARA : Lumea şilor) ; CRIVIDIA : Trei paşi 16,40 Premiere de operă dc-a 20.00 ; 22,00 ; 23,52 (programul
minunată a fraţilor
Grimm
pe pămint ; URICANI : Fan-
lungul anilor: „Căsătoria se
Despre activităţile pioniereşti ne scriu mai ra Sccoşan. Q Căminul cultural Miercu („Siderurgistul") ; Notre Dame tonias ; ANINOASA : In com cretă*' de Cimarosa ; 17,10 Dc I). 7,30; 9,00; 11,00; 13,00;
, 8 rea : „Veselie astă-scară cu dc Paris („Flacăra"); CALAN: 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 23,00 ; 0,57
E I E l m pania lui Max Linder (în com la frescele Voroneţului la Co (programul II).
pletare — YR cere decolarea); loana infinită. Pe valea Oltu
BARBATENI : A fost odată lui : Mînăstirea Cozia, Masa
un moş şi o babă; PARO- lui Traian, Mînăstirea Tu mu, $ele»iziune
WO SCRISOARE PE SA PTA M IN A ŞENI : Copiii mării ; LIVE- Mînăstirea Cornetu — ctitoria
ZENI : Parcarea interzisă (în lui Matei Basarab — Turnu
completare — Redati-ne via Roşu, Şelimbâr, satul Drâguş; 18,00 Pentru copii, fn Io* (le
vânzătorul. Iată ce ne-a de ta !) ORAŞTIE : Zorba Gre 17.30 Poezia românească şi cinema : Wilhelm Teii ; 18,25
clarat : cul („Patria"); La porţile pâ- muzica : cîntece pe versuri de Studioul pionierilor ; 18,50 Pu
DIN TOAMNA PINĂ-N PRIMĂVARĂ Ia noi, parcurgînd cale lun mintului (în completare — Mihai Eminescu ; 18,03 In ju blicitate ; 19,00 Telejurnalul de
— Vin mulţi cumpărători
CUGIR :
Gara) („Flacăra");
seară ; 10,17 Buletinul meteo
rul globului ; 18,40 Ritmurile
gă. Păcat că nu le putem sa
tisface multe din dorinţele Ţara fericirii („Muncitoresc"); cincinalului. Să gospodărim cu rologic ; 19,20 „Mult e dulce şl
grijă metalul ; 19,00
Seară
Duminică la
frumoasă"... emisiune de limbă
Ncw-York („7
lor. Noiembrie") ; ALBA IULIA : pentru tineret ; 22.20 Muzică română contemporană. Parti
Dragă Gcorgică, maşi jos, implorau pe cei din sala de aşteptare, unde se neplăcută. Să fie închis ma — Ce anume ? Minunata Angelica („Victo uşoară ; 22,55 Melodiile buni cipă acad prof lorgu Iordan;
maşină să se înghesuie mai afla multă lume. gazinul atâta vreme şi eu să — Păi să vă dau cileva e- ria") ; Angelica „marchiza în cilor... dar şi ale nepoţilor. 19,30 Cîntece de dragoste şi
Aşa după cum ţi-am pro mult pentru a avea şi ei loc — Ce părere ai ? — s-a a nu ştiu nimic! Vnzîndu-mâ xempie. Lipsesc măsuri pen
PROGRAMUL II : 7,00 In
mis, am mers la Alba lulia Prietenii mă pliveau atenţi, dresat unu) din însoţitori. în încurcătură, am plecat la tru lapte, râzătoare legume, gerilor" („23 August") ; ZLAT- terpreţi de muzică populară ; jocuri populare ; 20,00 Din cu
lisele muzicii uşoare ;
20,40
NA : Dragostea învinge ; TE-
Nici nu-mi închipuiam că am să-mi cunoască părerea. N-am mai zis nimic. Sala secţia comercială a Sfatului bureţi sîrmâ, rîşmţe metalice IUŞ : Therc.se Dcsqucyroux ; 7,45 Duete din operetele com Cîntă Elena Cernei ; 21,00
aşa de mulţi prieteni în ce — Poate că e un caz izo era foarte murdară, cu mult popular raional Alba ca să pentru piper, pahare pliante, SEBEŞ : Coliba unchiului Tom pozitorilor noştri ; 0,15 Portre Film artistic : „Viscolul", — e
tatea Bălgradului. Unii din- lat — le-am zis. noroi Este noroiul transpor aflu amănunte. Pe scurt, am planşete de tuiţei, bătătoare („Sebeşul") ; Cei 7 din Tcba te muzicale; 9,03 Suita „O- cranizare a studiourilor sovie
treî ei m-au aşteptat chiar tat de cetăţeni care parcurg să ţi le povestesc. din material plastic pentru („Progresul") ; APQLDUL DE gonre înfrăţite" de C.heorghe tice, după A. S. Puşkin ; 22,30
în gară. Să ştii că mi-au fă — Da’ de unde. Aşa e a strada ce duce la autogară. In urma unui control efec covoare... SUS : Omicron ; BRAD : Ac Dumitrescu ; 9,35 „Un cîntec Telejurnalul de noapte ; 22,45
cut o primire nebânuit de proape întotdeauna. Cu două Căci pe această stradă şi mai După această discuţie am ţiunea „Zimbru" ; HAŢEG : pentru tine" — muzică uşoară; închiderea emisiunii ;
frumoasă. Cînd i-am rugat autobuze s-ar rezolva — a ales pe locul unde staţionea tuat la data de 18 noiembrie fost dîn nou la magazinul dc Dulcea pasăre a tinereţii. 10,05 Actualitatea literară ;
însă să-mi povestească unele fost părerea lor. ză autobuzele, noroiul ajunge 1966 s-a constatat că la ma menaj. Se făcea inventar cu 10,20 Arii din opera „Manon0
lucruri, s-au abţinut. La în In centru am coborît şt pînă la glezne. gazinul de menaj sînt o se calm şi răbdare Apoi am de Massenet; 11,07 Tinerevc,
ceput am crezut că se fereso mi-am revizuit ţinuta. De la rie de nereguli. Cum era şi plecat spre casă cu gîndul dragoste şi... muzică ; 11,35 Re
să-mi destâinuiascâ necazu palton lipsea un nasture. Tot umblînd prin oraş, firesc, magazinul a fost în să-ţi scriu şi să te salut r.n citalul sopranei Elizabeth Ben-
rile lor din anumite motive. Prietenii, amabili, au ţinut ne-am oprit în faţa magazi chis pentru inventar dar nu stimă, son ; 12,10 Ziare, ziarişti, opi
Vâzîndu-mi nedumerirea, u să ne plimbăm împreună nului cu articole de menaj s-a mai deschis nici pînâ as Ionică PROGRAMUL I : 5,30 Gim nii ; 13,08 Cîntă trio Alpin ; PENTRU 24 ORE
nul dintre prieteni a zis i prin oraş. Am pornit-o pe Pe uşa de Ia intrare era afi- tăzi. Deci la Alba lulia un nastică ; 6,15 Actualitatea a- 13,15 „Trandafir de prin vîl-
şatâ o hîrtie pe care scria
— Vină cu noi şi ai să te strada principală, aflată în „Inventar". In jurul nostru inventar durează din toamnă Dragul meu, grarâ ; 6,25 Program muzica) ceie" — cîntece şi jocuri ; 14,00 Vreme în curs de răcire, eu
convingi singur. plin centru. Ei se opreau cu si pînă în primăvară. Cum de dimineaţă ; 6,45 Emisiune Concert de prînz ; 15,10 Muzi cerul variabil, mai mult noros.
înţeles la unele vitrine. Abia s-au adunat mai mulţi cetă părătorii din oraş şi raion Sincer să fiu, nu credeam Izolat vor cădea precipitaţii
Trenul cu care am călăto ţeni. au fost puşi in imposibilita că o să găseşti atitea nere pentru pionieri ; 7,25 Reco că de estradă ; 15,30 Roza vân sub formă de ninsori slabe.
rit, a ajuns în Alba lulia în mai tîrziu mi-am dat seama — Ştiţi de cînd se face in tea de a se aproviziona cu guli la Alba lulia. Sper to mandări din program ; 8,00 turilor (reluare) ; 16,00 Reci Vîntul va sufla potrivit, din
ce intenţionau să demonstre
jurul orei zece. In gară co zc. Geamurile de la majori ventar Ja acest magazin ? articole dc acest gen. Cineva tuşi că organele în drept vor Sumarul presei ; 8,10 „Frumu tal vocal Zîna Sâvescu ; 16,13 sectorul nord-vest şi vest.
boară zeci de cetăţeni din lo tatea vitrinelor erau murda — Nu... de la OC.L Comerţ mixt line cont de cele sesizate şi seţi din ţara mea" — melodii Sfatul medicului : Prevenirea Temperatura aerului în scăde
calitate sau din împrejurimi. re de nu puteai vedea prin spunea că totuşi există un vor lua măsuri de îndrepta populare ; 8,25 Moment poetic cariilor dentare la copii ; re; noaptea va fi cuprinsă în
— Din toamnă. Şi cînd te
Distanţa pînâ în centrul ora ele. Unele firme erau chiar gîndeşti că este singurul ma raion specializat în cadrul re. Deocamdată te salut cu — interpretat de Gilda Mari- 16.30 Caravana melodiilor ; tre — 4 şi —9 grade, iar ziua
şului e mare, aşa că apelea şterse şi sparte gazin din oraş specializat în toată stima, iar în săplămînn nescu ; 9,30 Radiomagazinul 17,10 Din înregistrările pia între — 2 şî -f 3 grade Ceaţă
ză la serviciul autobuzului, desfacerea articolelor de magazinului „Metal" de unde viitoare te aştept cu veşti ascultătoarelor ; 10,03 Cînle- nistului Dinu Lipattî ; 17,30 locală.
lucru pe care l-am făcut şî Apoi am fost condus pe cumpărătorii pot procura din Petroşani. ce de Constantin Romaşcanu; Cîntece populare interpretate PENTRU URMĂTOARELE
noi. Aglomeraţia era aşa dc nişte străzi inai lăturalnice, menaj... cele necesare. Am fost şi eu 10,15 Din cîntecele şi dansu de Maria Precup ; 17,40 Ac
Iţi închipui dragul meu că
mare îneît cu greu ne-am pline cu noroi, desfundate. am fost pus într-o situaţie acolo şî am stat de vorbă eu Georgîcâ rile popoarelor ; 10,30 Radio- tualitatea cinematografică. E 2 ZILE
putut urca. Unii călători ră La autogara ne-am oprit în racheta pionierilor. Suplimen diţie pentru cinecluburî ; 18,00 Vremea se răceşte (replat.
tul lunar „Enigma" : „O singu Fragmente din baletul „Spăr Vor cădea ninsori slabe.