Page 32 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 32
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3766
VIAŢA INTERNAŢIONALA
Vizita ministrului afacerilor Programul electoral PENTRU ÎNCETAREA AGRESIUNII
al comuniştilor francexi
externe al României în Belgia Conferinţa de presă a lui Waldeck Rochet AMERICAN ÎMPOTRIVA POPORULUI
BRUXELLES 8. — Trimişii în legătură cu dezvoltarea rinţă pe tema „România şi PARIS 8. — Corespondentul cale, efectuarea unei reforme VIETNAMEZ „Terminarea războiului din Vietnam
nizaţiilor muncitoreşti sindi
speciali Agerpres, Al. Gheor- continuă a relaţiilor dintre securitatea europeană". Agerpres, Georges Dascai,
gbiu şi N. Ionescu, transmit: Belgia şi România, şi in le La conferinţă au asistat transmite : Marţi după-amiază, care să înlăture măsurile fis ar fi o victorie
Corneliu Mânescu, ministrul gătură cu unele probleme in Pierre Harme), ministrul afa Waldeck Rochet, secretarul ge cale ce lovesc în muncitori şi
afacerilor externe al Româ ternaţionale actuale. cerilor externe al Belgiei, ba neral al Partidului Comunist să silească pe capitalişti să
niei, care întreprinde o vizită ^ Convorbirea s-a desfăşurat ronul Jcan Charles Snoy, pre Francez, a reamintit în cadru) plătească impozite mai mari. Apelul pentru întreaga omenire**
oficială in Belgia, a fost pri într-o atmosferă de cordiali şedintele Institutului regal de unei conferinţe de presă, o- tn ce priveşte politica externă,
mit miercuri dimineaţa în au tate. relaţii internaţionale, prof. rîentarea şi obiectivele campa vorbitorul a arătat că Partidul NEW YORK 8 (Agerpres). — al Informaţiilor, publicată în
dienţă de regele Baudouin al In cursul serii, Corneliu Mă- Emmanuel Coppieters, direc niei electorale a Partidului Co Comunist Francez apără pa profesorilor Niciodată Statele Unite n-au „New York Times0. Această
Belgiei, la reşedinţa sa din Pa nescu a tînut la Palatul Con tor general al Institutului, de munist Francez în vederea cea, independenţa naţională şi dus un război atîl de nepopu organizaţie se pronunţă împo
latul regal din Bruxelles. Re greselor din Bruxelles, :«ub putaţi, senatori şi alţi oameni alegerilor legislative din 5 şi cooperarea internaţională între lar cum duc astăzi in Vielnam, triva escaladării războiului din
niciodată acţiunile militare ale
gele Baudouin s-a întreţinut auspiciile Institutului regal de politici, academicieni, membri 12 martie a.c. El a vorbit des toate ţările din Est şi Vest, se şi studenţilor SU.A. nu au provocat aseme Vietnam şi a bombardamente
lor asupra R.D. Vietnam.
pronunţă pentru încetarea a
pre dominaţia monopolurilor
îndelung cu oaspetele român, relaţii Internaţionale, o confe ai corpului diplomatic, zia
rişti. industriale şi financiare asu gresiunii americane şi pentru nea proteste ale americanilor Terminarea războiului din
Asistenţa a primit cu viu in pra statului şi a adus critici pace in Vietnam, pentru re- din Zurich ca acest război. Nici un alt Vietnam ar fi o victorie pen
teres expunerea ministrului de unor aspecte ale politicii gu conversiunea forţei de şoc a război nu a fost condamnat cu tru întreaga omenire. Războ
externe român, aplaudînd în vernamentale. In continuare, tomice şî folosirea paşnică a ZURICH 8. — Coresponden atîta tărie de către popoarele iul nu poate fi instrument po
delung. a preconizat o serie de măsuri, energiei atomice, pentru lichi tul Agerpres, H. Liman, trans şi guvernele din lumea întrea litic, menţionează declaraţia.
printre care naţionalizarea darea blocurilor militare, pen gă şi niciodată noi nu am fost Continuarea războiului din
In cursul aceleiaşi seri, la Mi mite : Citeva sute de profe mai neîncrezători in victorie
nisterul Afacerilor Externe al progresivă a monopolurilor in tru organizarea securităţii eu sori şi studenţi ai Universită ca acum în Vietnam, se arată Vietnam poale sâ aducă numai
Belgiei au continuat convor dustriale şî a marilor bănci, ropene, pentru coexistenţă ţii şi Şcolii politehnice federa în declaraţia Consiliului pentru suferinţe omeneşti şi va duce
înlocuirea planului cincinal paşnică. „Noi, a spus vorbito
birile oficiale intre Corneliu le din Zurich au semnat un problemele mondiale ale Insti la creşterea pericolului unui
prinţr-un plan elaborat, în rul, sintem pentru o transfor
Mânescu şî Pierre Harinel. special, cu colaborarea orga- mare democratică a regimului, apel prin care se cere guver tutului internaţional american conflict mondial.
pentru un guvern democratic, nului american să pună capăt
puternic şi stabil, răspunzător raidurilor aeriene deasupra
in faţa unei adevărate Adu R.D. Vietnam, să înceteze ope Cererea senatorului Nelson
Expoziţia cărţii romaneşti nări. Naţionale care trebuie să raţiunile militare în Vietnamul
de sud şi sâ înceapă grabnic
exercite controlul asupra gu
(Ager
WASHINGTON 8
vernului*. negocieri în vederea soluţio pres). — Senatorul Nelson (de mez. Luînd cuvîntul în Senat,
Nelson a subliniat câ un ase
FRANKFURT PE MAIN 8 din R.F. a Germaniei. Ea cu Răspunzînd întrebărilor zia nării problemei vietnameze. mocrat din partea statului menea pas al guvernului Sta
(Agerpres). — prinde circa 2.000 de titluri din riştilor, Waldeck Rochet a de Printre semnatari se află prof. Wisconsin), a cerut preşedinte telor Unite ar putea contribui
La Frankfurt pe Main s-a toate tematicile. La festivita clarat că, în caz de victorie a L Ruzicka, laureat al Premiu lui Johnson să declare câ Sta la o rezolvare negociată a pro
deschis Expoziţia cărţii româ tea de deschidere au participat stîngii, „Partidul comunist este lui Nobel, precum şi patru tele Unite nu vor relua bom blemei vietnameze. El a pro
neşti, organizată de Centrala profesori americani de la Insti bardamentele asupra teritoriu
Editurilor şi Difuzării Cărţii primarul general al oraşului, gata să-şî asume răspunderea tutul de cercetări matema lui Republicii Democrate Viet pus guvernului S.U.A. „sâ nu
din ţara noastră în colaborare dr. Brundert, şi numeroase pe toate planurile — parla tice. » nam după încetarea tempo condiţioneze încetarea bom
cu Societatea pentru expoziţii personalităţi marcante ale vie mentar şi guvernamental — în Numeroase personalităţi cul rară a acţiunilor militare din bardamentelor asupra Vietna
şi tîrguri a Uniunii librăriilor ţii culturale ştiinţifice. interesul ţârii". perioada anului nou vietna mului de nord".
turale din Zurich, printre care
BELGIA. — Vedere panora scritorul Frîedrich Durren-
mică a Bulevardului artelor
din Bruxelles avînd Ia dreap matt, s-au asociat acestui apel,
ta cartierul ambasadelor aşe punîndu-şi semnătura pe el.*
zat între Parc Royal şi strada Infiltrarea capitalului american îngrădirea importurilor
Ducale.
Protestul
stîrneşte îngrijorare japoneze in ţările africane
oamenilor de
întrevederile în Europa occidentală TOKIO 8 (Agerpres). — Uganda şi Tanzania au majo
In legătură cu deficitul co
vamale
pentru
rat tarifele
merţului cu Japonia, guverne importul ţesăturilor sintetice şi cultură si artă
NEW YORK 8 (Agerpres). sulă in celelalte ţâri. Există le a numeroase ţâri africane de bumbac şi automobile din
soviefo- Cercurile economice vest-eu- însă unele industrii unde mo au fost nevoite să introducă Japonia. In luna mai a acelu
ropene sînt alarmate de creşte nopolurile americane contro îngrădiri stricte pentru impor iaşi an, guvernul Sudanului a
rea rolului capitalului ameri lează aproape întreaga produc tul produselor japoneze. Ast interzis importul tuturor măr din S. U. A.
engleze can in Europa occidentală şi ţie In industria de automobi fel, anul trecut, in Kenya au furilor japoneze fără nici o ex
se tem de o totală dominaţie le, de pildă, peste 80 la sută fost interzise importurile tutu cepţie. In luna iulie 1966, Re NEW YORK 8 (Agerpres).
a acestuia în cele mai moder din piaţa vest-europeanâ este ror mărfurilor japoneze, exclu-
LONDRA 8 (Agerpres). — ne sectoare industriale, Abor- la dispoziţia fir.melor america- publica Sud-Africanâ a inten La New York a luat sfîrştt
Luind cuvinlul la masa o- dînd această temă, revista „U. zînd materiile prime şî semi- sificat limitarea importurilor săptâinîna de protest a oame
feritâ în cinstea sa de lordul S. News and World Report" din Japonia. nilor de cultură şi artă împo
primar al Londrei, Robei t Bel- publică un articol intitulat Tinînd seama de situaţia triva războiului dus de Statele
linger, preşedintele Consiliului „Cum industria SU.A. pătrun creată, guvernul japonez, ne Unite în Vietnam Timp de
de Miniştri al U.R.S.S., A. N. de în Europa", întocmii pe ba dorind să piardă pieţele afri şapte zile, peste 300 de scrii
Kosîghin, a arătat că, in mo za informaţiilor primite din AGENDA cane de desfacere, a fost ne tori, poeţi, actori, balerini, cin-
mentul de faţă, principalul fac Londra, Paris, Bonn şi Ge voit să acorde mai multor ţări târeţi, muzicanţi şi pictori au
tor al încordării internaţionale neva. africane credite şi să promită dat glas în maniera specifică
îl reprezintă evenimentele din O nouă „cucerire" a Europei un import masiv de materii artei lor, indignării faţă de a
Vietnam. Primul pas in aceas occidentale, subliniază revista, ECONOMICĂ prime din aceste ţâri. Dar a gresiunea americană în Viet
tă direcţie, a spus el, trebuie are loc acum, in condiţiile în cordarea de credite nu a con nam. Au fost organizate spec
să fie încetarea necondiţiona care poziţiile politice şi mili tribuit la întărirea poziţiei Ja tacole şi expoziţii Ia Univer
tă a bombardamentelor ameri tare americane slăbesc ca ur poniei pe piaţa ţârilor africa sitatea din New York, în in
cane şi a tuturor celorlalte ac mare a atitudinii Franţei. Se ne, intrucît guvernele acestor cinta unor colegii, teatre şi
ţiuni agresive împotriva R.D. intensifică penetraţia capitalu ne, mai mult de 30 la sulă din fabricate pentru întreprinderi ţâri presupun în mod firesc că
"Vietnam. In continuare, el a lui american sub forma expor automobilele produse in ţările le mixte create cu participarea orice credit trebuie in ultimă chiar pe străzi.
arătat că Uniunea Sovietică tului industrial şi de tehnolo Pieţei comune provin din în capitalului japonez. La rîndul instanţă să fie rambursat şi, în
militează pentru o Europă în gie, îndeosebi în ramurile care treprinderile ce aparţin total său. guvernul algerian a in al doilea rînd, acordarea de
care relaţiile internaţionale să vor lua o dezvoltare tehnică sau parţial firmelor americane. trodus unele îngrădiri penlru credite nu înseamnă nicidecum JAPONIA. — Un grup iov-J
asumarea unei obligaţii de a
se bazeze pe principiile suve mai mare. Revista apreciază In trei din cele mai impor importul de fibre sintetice ja extinde comerţul intre ţările Plecarea unei misiuni de mat din Phillip Dratt (st.), Ho-
ranităţii şi independenţei na că o astfel de penetraţie „fe tante sectoare ale progresului poneze, penlru ceai şi alte pro race Champney (c.) şi soţii
ţionale a fiecărui stat, egalită nomenală" este mult mai sta tehnic şi tehnologic — energie duse. In aprilie 1966, Kenya, care acordă credite şi cele cate Reynolds (st. şi centru), pe
ţii în drepţuri şi neamestecu bilă decîl una politică sau mi nucleară, comunicaţii prin sa beneficiază de ele. specialişti ai O.N.U. în Zambia inica ambarcaţiune a profe
lui în treburile interne, respec litară. In ultimii patru ani, in teliţi şi aeronautică — SU.A. sorului Reynolds. Avînd la
tării integrităţii lor teritoriale vestiţiile directe de capital -în domină sau monopolizează to bord o tonă de diferite medi
şi a obligaţiilor reciproce de Europa occidentală au crescut tal piaţa vest-europeanâ In Canada a învins NEW YORK 8 (Agerpres). ţiei în domeniul aprovizionării camente cumpărate din banii
a soluţiona problemele litigi de la nouă miliarde dolari la domeniul spaţial firmele nord- Secretarul general al O.N.U., cu electricitate. colectaţi in S.U.A. şi Japonia,
oase exclusiv pe calea înţelege peste 16 miliarde. americnne deţin monopolul a U Thant, a publicat o notă în Guvernul Zambiei, se subli încearcă în acest fel sâ spriji
rii şi prin încredere reciprocă, In aceste ţâri, intensificarea supra comunicaţiilor prin sate care informează Consiliul de niază în nota Iui U Thant, do ne lupta eroicului popor viet
adică pe cale paşnică. Pre pătrunderii capitalului ameri liţi, iar programele de cercetări în prima rundă bancară Securitate câ la 12 februarie reşte ca misiunea O.N.U. sâ namez şi sâ se facă, totodată,
mierul sovietic şi-a exprimat can a provocat alarme în cosmice vesl-europene depind va trimite în Zambia o misiu studieze, împreună cu diferite ecoul dorinţei de pace a po
dorinţa ca în viitor U.R.S.S. şî cercurile de afaceri care se de rachetele americane. încer OTTAWA 8 (Agerpres). — ne de specialişti ai O.N.U., ministere la faţa locului, difi poarelor.
Marea Britanie, popoarele ce pronunţă împotriva „colonia carea franco-britanică de a Guvernul canadian a ieşit Star" scrie câ, schimbînd tac pentru a studia dificultăţile a cultăţile provocate Zambiei de In foto: Cei patru americani
lor două ţări să acţioneze co lismului tehnologic american" realiza o colaborare în dome învingător în prima rundă a tica, Rockefeller încearcă să cestei ţări provocate de parti pe ambarcaţiunea cu care vor
ordonat, indreptîndu*şi efortu şî a „subjugării economice". E- niul construcţiei de avioane luptei cu puternica bancă a ocupe un loc de frunte In a ciparea ei la sancţiunile eco ruperea legăturilor cu Khode- ajunge în R.D. Vietnam.
rile comune spre consolidarea xîstâ încercări individuale sau este un efort de a preveni mo mericană „First National City facerile de asigurare. Sâptămî- sia.
securităţii internaţionale şi ne- în colectiv de a opri acest pro nopolul total al SU.A asupra Bank of New York", controla na trecută, menţionează ziarul, nomice împotriva Rhodesici.
admiterea unui nou conflict ces şi de a reduce „diferenţele acestei industrii. In aceste sec tă de Rockefeller. Presa cana a avut loc o neaşteptată unifi Hotârîrea secretarului general
care Inii e „International Trust
mondial. tehnologice" faţă de S.U.A. toare, ca şi în cel al energiei diană anunţă câ în urma „di Company". o mare companie al O.N.U. a fost luată în urma 0 Anuarul statistic al mun guvernul i2raclian pentru a-1
Miercuri seara, Harold Wil- Partea capitalului american în atomice, dacă se menţine si ficilelor lîrguieli de culise" de asigurare apart.inind băncii întrevederilor de la 27 ianua cii pc 1966, publicat de Biroul tace sâ renunţe la parada mi
son, primul ministru al Marii întreaga economie a ţărilor tuaţia actuală, firmele Europei dintre ministrul de finanţe. conduse de Rockefeller. şi fir internaţional nl muncii preci litară proiectată pentru 15 mai
Britanii, a oferit o recepţie în Europei occidentale este acum occidentale nu vor avea o in Sharp, şi conducătorii acestei ma de investiţii canadiană rie cu ministrul afacerilor ex zează că anul trecut, în ciuda ac., in Ierusalim. In scrisoare
cinstea premierului sovietic. de 10 la sută în Anglia şi 5 la dependenţă reală, ele vor fi bănci, Canada obţine 75 la su „Fullerton McKenzy and Asso terne al Zambiei, care a arătat menţinerii conjuncturii favo sc arată că prin această pa
subordonate celor americane. tă din acţiunile lui „Mercanti ciates 11d". In urma acestei fu câ participarea acestei ţări la radă Izraelul urmăreşte o „de
rabile, in majoritatea ţărilor
„Subjugarea economică" a de le Bank of Canada", filială a ziuni, „First National City sancţiunile economice împotri industriale, numărul şomerilor monstraţie de forţă", ceea ce
„ C o s m o s - i 4 i “ venit una dintre cele mai im băncii din New York. La rin- Bank of New York" poate va Rhodesiei, instituite de Con a sporit. De asemenea, s-nu înseamnă o provocare la adre
portante probleme ale relaţii
dul său, guvernul de la Otta-
sâ-şi desfăşoare în voie acti
lor SU.A cu Europa occiden wa a promis că nu va adopta vitatea ei in Canada in dome siliul de Securitate la 16 de majorat preturile produselor sa Iordaniei şî în acelaşi timp
o sfidare a hotâririlor Consi
de consum. In ţările in curs
MOSCOVA 8 (Agerpres). — un radioemiţâtor, un sistem tală. In aceste condiţii, arată „măsuri discriminatorii" îm niul asigurărilor Noua compa cembrie 1966, a dus la dimi dc dezvoltare, şomajul a con liului dc Securitate privind a-
In U.R.S.S. a fost lansat sa radio pentru măsurarea ele revista în încheiere, marea potriva acestei bănci, cu con nie se socoteşte intangibilă" nuarea posibilităţilor de trans tinuat să facă ravagii, situaţia planarca incidentului iordania-
telitul „Cosmos-Hl". care are mentelor orbitei, un sistem ra- problemă a cercurilor vest-eu- diţia ca la sfîrşitul acestui an in faţa legilor federale cana portare a importurilor de pe braţelor dc muncă agravindu- no-izraelian, petrecut la 9 de
la bord aparate ştiinţifice pen diotelemetric pentru transmi ropene este cum să înlăture controlul pachetului de acţiuni diene deoarece nu are statut se cu atit mai mult cu cit pre cembrie anul trecut.
tru continuarea cercetărilor terea pe Pâmînt a datelor pri teama că ţările Europei occi să treacă in mîinile Canadei. federal. trol şi Ia înrăutăţirea situa ţurile au înregistrat puternice
dentale vor deveni, ca urmare
spaţiului cosmic. Dar cercurile financiare din majorări. Printre ţările în care 0 După cum relatează co
In afară de aparatura ştiin vind funcţionarea Instalaţiilor a noii „cuceriri", o „colonie e- SU.A. nu socotesc lupta pier folosirea mîinii de lucru a pro respondentul din Ottawa al a-
ţifică, satelitul este înzestrat cu şi a aparaturii ştiinţifice. conomicâ" a Statelor Unite. dută. Ziarul „Toronto Daily
gresat în procentaje spectacu genţici Associated Press, nu
loase, sc numără Bulgaria, Ca meroşi experţi canadieni în
liSS
nada, România şi S.U.A. domeniul comerţului cer gu-
sernului canadian să între
„Un final care a dezamăgit 0 Postul dc radio Kinshn- prindă măsuri în vederea creă
pe participanţi", aceasta este „TREBUIE CAUTATE ALTE CAI“ sa a anunţat că (a 12 februa rii unei pieţe comune din
i ncluzia unor ziare uruguaye* rie, în capitala congoleză v,i care, in afară dc Canada, să
ne care exprimă starea de spi începe o reuniune a şefilor dc facă parte Statele Unite şi Ja
rit din rîndul ţârilor latino-a- state din Africa centrală. Par ponia, iar cu timpul Austra
mnneane după încheierea ce presie a faptului câ o serie de ticipă Congo (Urazzavillc). Re lia, Noua Zeclandă şi o serie
i de-a opta sesiuni a Comite- De altfel, recomandările sînt rinţa nu a ajuns la rezultate publica Africa Centrală, Zam- «ie alte ţări dezvoltate din
1 iui GATT pentru comerţ şi vagi, limîtîndu-se numai la concrete, directorul general al ţâri occidentale, cu toate de bia, Uganda, Sudanul, Kcnva, punct de vedere industrial.
dezvoltare, care şi-a desfăşurat simple constatări. Cit priveşte GATT. White, a declarat că claraţiile lor formale, nu re Ruanda, Ilurundi, Tanzania şi După cum precizează cores
1 i -Ţările la Punla del Este. al patrulea punct al documen este satisfăcut de „succesele" nunţă de fapt la politica lor Congo (Kinsltasa). Pe ordinea pondentul agenţiei Associated
înregistrate de cea de-a opta
perimată in domeniul comer
Deşi rezoluţia finală adoptată tului, el arată limpede câ par sesiune a Comitetului GATT ţului internaţional. Acest lucru de zi a consfătuirii figurează, Press, cercurile comerciale ca
la sesiune nu a fost dală pu ticipanţii nu au ajuns la un pentru comerţ şi dezvoltare. l-a relevat şi ministrul aface după cum menţionează postul nadiene speră că, in urma
blicităţii, majoritatea ziarelor acord asupra reducerii tarife Doar reprezentantul statului rilor externe al Uruguayului de radio citat, probleme pri creării unei pieţe comune cu
lor vamale, înlăturarea barie-
care apar la Montevideo au care, fâcind bilanţul lucrărilor vind securitatea în această ţările amintite, s-ar putea crea
publicat expuneri amănunţite conferinţei, a declarat: „Pro parte a continentului. condiţii mai favorabile expor
ale acestui document care con misiunile şi scopurile nobile tului canadian şi, în acelaşi
ţine 25 de recomandări, dar care au fost expuse la această 0 După cum transmite a timp. ar fi anihilate urmările
r .e lipsit de hotârîri concrete Com entariu conferinţă le-am mai auzit în genţia Prensa Latina, în cercu pc care lc-ar avea pentru Ca
* isceptibile să ducă la înlătu ultimii 20 de ani. însă pînâ in rile conducătoare ale Partidu nada o eventuală aderare a
rarea discriminărilor la care prezent nu s-a ajuns sâ se a lui democrat-creştin din Chile Angliei la Piaţa comună.
r te supus comerţul tarilor în dopte nici o hotârîre. Aceasta se menţionează cu insistenţă
curs de dezvoltare de către relor sau acordarea de privile Peru a fost de acord cu White nu face deeît să sporească a- posibilitatea formării unui gu 0 In cursul anului 1966 au
■ 'Re dezvoltate din punct de gii pentru ţările în curs de In schimb, reprezentantul Ar mârăciunea din rîndul delega vern din care să facă parte avut loc în Anglia 1.944 de
■ -de re industrial, membre ale dezvoltare. gentinei şi-a exprimat dezacor ţilor reprezentind ţările în greve, se precizează într-o sta
G \TT. Este adevărat că in reco dul său cu această declaraţie curs de dezvoltare şi convin militari, pentru a se putea de tistică oficială dată publicită
păşi actuala criză politică din
Din aceste recomandări ela mandări Comitetul GATT a O altă cauză a bilanţului ne gerea lor câ pentru extinderea ţară. ţii de Ministerul britanic al
gativ al conferinţei se găseşte
borate în cadrul unei şedinţe trage atenţia asupra situaţiei .în faptul câ ţările în curs.de comerţului şi înlăturarea ba Muncii. Se menţionează că,
închise se poate trage eonclu- care împiedică comerţul cu dezvoltare nu au . reuşit sâ rierelor artificiale, deziderat 0 Intr-o scrisoare adresată tinînd seama de numărul gre
« ,î câ ţările în curs de dezvol produsele zonelor tropicale, ca care se impune tot mai preg secretarului general al O.N.U., viştilor, au fost pierdute circa
t »re n-au reuşit pînâ la urmă şi asupra problemelor pe care creeze un front unic, datorită nant, trebuie căutate alte căi U Thant, reprezentantul per 2.392.000 zile muncă-om, din
divergente şi
unor interese
obţină de la ţările capita le ridică pentru ţările în curs deeît cele preconizate de orga tre care 850.000 în cursul gre
de dezvoltare preţurile insta presiunilor la care au fost su nismele economice controlate manent al Iordaniei la O.N.U..
liste dezvoltate garanţii sau bile la materiile prime, dar nu puse. de marile puteri capitaliste". U.R.S.S. — Noua linie a metroului din Moscova. Muhamroad el Farra, a cerut vei marinarilor flotei comer
măcar promisiuni privitoare la se dau soluţii practice in le Intr-un cuvînt, această se GHEORGHE CIOBANU In foto : Primul tren in staţia Kuzminskî. acestuia să intervină pc lingă ciale a Marii Britanii.
Înlăturarea barierelor vamale. gătură cu aceasta. Deşi confe- siune a constituit o nouă ex
40 060
IU t o W DC. t t , 85, W 10* 1218. 18 85, 23 17. 8317, W x. pUHtf t i • « * • * « M ■P.'oMrll Dlre-.C G.n.rr;, F .t.W , «r, 3*328 d.o 6 M . Utf. *8>«d • Intr.pdad.re. po.israfi.2 HuMdo.r..DW
Redacta §1