Page 33 - Drumul_socialismului_1967_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA f
Şedinţă de lucru

la Ministerul Căilor Ferate

O
Joi dimineaţa, la Ministerul călători şi marfă, în utilizarea competentă a instalaţiilor şl
Căilor Ferate a început o şe­ mai judicioasă a mijloacelor utilajului modern. Vorbitorul
dinţă de lucru privind activi­ de transport. Pină Ia sfîrşitul s-a oprit îndeaproape asupra
tatea desfăşurată in transpor­ anului 1966, căile ferate au fost problemelor legale de siguran­
tul feroviar înzestrate cu 340 de locomo­ ţa circulaţiei, subliniind în
La şedinţă participă cadrele tive Diesel electrice de 2.100 mod deosebit cauzele acciden­
de conducere ale ministerului, C.P., ponderea traficului efec­ telor care au avut loo in cursul
direcţiilor regionale , precum tuat cu asemenea mijloace a- anului trecut. El a arătat câ
se manifestă deficienţe serioa­
şi mecanici de locomotivă, fo- jungînd la 50,2 la sută. A fost
k _______________________________________ ________________ _ extinsă centralizarea electro- se în deservirea călătorilor în
cliiştî, acari, manevranţi, im­
piegaţi de mişcare, şefi de sta­ dinamică, jar ca urmare a u­ staţii şi trenuri.
ANUL XIX. NR. 3767 VINERI 10 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 DANI nor importante dotări tehnice, A fost supus dezbaterilor
ţii şi depouri, lăcătuşi de re­
vizie, picheri, electromeca­ ca şi mecanizării unor locuri un amplu plan de măsuri me­
nici, proiectanţi şi constructori cu volum mare de muncă ma­ nite să ducă la o îmbunătăţire
din acest sector, din întreaga nuală, productivitatea muncii continuă şi rapidă a activităţii
a crescut cu 8,4 la sută. Preţul
în acest important domeniu,
ţară.
LAMINAREA LA TOLERANTE ternice aplauze prezenţa la o- de cost în transportul feroviar la asigurarea unor condiţii tot
Ceferiştii au salutat cu pu­
mai bune de siguranţă, regu­
a fost redus anul trecut cu 2,16
la sută în comparaţie cu anul
ceastâ şedinţă de lucru a tova- anterior. laritate şi confort în transpor­
tul pe căile ferate, corespun­
i aşilor Nicolac Ceauşcscu, zător necesităţilor actuale ole
Gheorghc Apostol şi Mihai Totodată, vorbitorul a scos economiei naţionale şi exigen­
Dalea. in evidentă unele lipsuri nare ţelor sporite ale călătorilor.
NEGATIV IMPORTANTA rian Dănâlache, a făcut o ex­ persistă în transportul fero­ avut loc discuţii pe grupe de
Ministrul căilor ferate, Flo-
In cursul după-ainiezii au
viar, îndeosebi in respectarea
punere in care a arătat că lu­
crătorii de la căile ferate au ordinei şî disciplinei, a in­ specialitate şi în şedinţă ple­
nară.
strucţiunilor de serviciu,
în
obţinut succese importante in Lucrările şedinţei continui.
ce priveşte creşterea volumu­ slaba exigenţă faţă de califi­ (Agerpres)
CAL ECONOMISIRE lui transportului feroviar, de
carea cadrelor şi în folosirea
METALULUI Vizita preşedintelui Consiliului

Una din problemele esen­ cluzia câ laminarea Ia toleran­ află deja in studiu şi sînt con­ de Stat, Chivu Stoica, în Somalia
ţiale dezbătute de Plenara ţe negative sc poate extinde la vins că se va ajunge la un re­
C.C. al P.C.R. din 21—23 de­ toate profilele fasonate şi Ia zultat bun. Măsurarea s-ar
cembrie anul trecut, se referă celelalte sortimente cu condi­ putea face chiar pe paturile In camera de încercări climatice de la Uzina meca­
la gospodărirea judicioasă a ţia sa cunoaştem destinaţia lor de evacuare". nică Cugir, inginerul Eugen Firuţă şi laboranta Elena Dicu, MOGADISCIO 9 — Trimişii mal ia, au începui convorbiri o­ Yussuf Dualeh, au vizitat o
metalului. Referindu-se la a­ la beneficiar. Bineînţeles câ Valerian Martincac: „Exis­ verifică calitatea unui eşantion de protecţie aplicată la di­ speciali, Nicolae Puicea şi Ni- ficiale între preşedintele Consi­ plantaţie de bananieri din lo­
ceastă problemă, tovarăşul pentru aceasta va trebui să tă şi alte posibilităţi de a mă­ versele piese ale maşinilor. colae N Lupu, transmit: liului de Stat, Chivu Stoica, şi calitatea Afgoi, din apropierea
Nicolac Ceauşcscu spunea : „A luăm măsuri suplimentare de sura lungimea profil el or. O Foto ; I. TEREK Joi dimineaţă, la Villa So- preşedintele Republicii Soma­ capitalei somaleze. La intrarea
obţine din aceeaşi eBntitate de reglare a cajelor finîsoare. colaborare mai strînsâ, pe plan lia, Aden Abdulla Osman. în localitate, mii de cetăţeni,
fluturînd steaguri ale celor
materie primă şi materiale o Ing. Eugen Pâcuraru, ad­ central, cu institutele de cer­ La convorbiri au participat două ţâri şi scandînd „Trăias­
valoare dc ci leva ori mai junctul şefului de secţie. cetări, ar putea facilita apli­ din parlea română Bujor Al- că nomânia", au făcut o fru­
marc, aceasta este una din pro­ „Sînt de acord câ se poate carea sistemului de măsurare 3 măşan, ministrul minelor, moasă primire oaspeţilor.
blemele esenţiale de care de- aplica laminarea la toleranţe cu ultrasunete sau celulă fo- George Macovescu, adjunct al
pir^e creşterea eticicnţci cco- minime prevăzute în STAS, toelectrică. Din cite cunosc, ministrului afacerilor externe, După o scurtă oprire la reşe­
n(T . noastre". Rezerve în­ dar intervin unele inconveni­ la liniile de sîrmâ şî profile iar din partea somalezâ Ah- dinţa prezidenţială, situată în-
tr-un mare parc natural, au
semnate şi posibilităţi reale ente. In primul rîncl consider fine se utilizează unele siste­ med Ismail Abdi, ministrul fost vizitate secţiile de sortare,
de valorificare superioară a câ trebuie rezolvate citeva me de măsură şi dau rezulta­ planificării şi coordonării, Ab- tratare şi ambalare a banane­
metalului există şi in secţiile probleme de principiu. După te bune. Sînt de părere că şi dullahi Issa Mohamud, minis­ lor. Pe această plantaţie se
de laminoare ale C.S. Hune­ cum se ştie. noi livrăm lami­ noi putem livra laminate la trul industriei şi comerţului şi produc anual peste un milion
doara. Cu citva timp în urmă natele la tonă, nu la metru. metru, cu condiţia ca secţia să u i n a t alte persoane oficiale. de chintale de banane.
aici se aplica, cu mari avan­ Prin urmare, toată economia fie dotată cu mijloace moder­ Convorbirile s-au desfăşurat In seara de 9 februarie, pri­
taje economice, iniţiativa la­ ne de determinare precisă a într-o atmosferă prietenească, mul ministru somalez, Abdul-
minării la toleranţe negative. lungimii fiecărui profil". Nu există om din amintirea ginerul lor. Comunistul Pom­ locului. Din darea de seamă de înţelegere reciprocă. razak Hadji Hussein Hassan, a
Pe parcurs, in mod cu lotul Redactorul : Acţiunea de e­ căruia sâ se şteargă ziua cînd piliu Dicu are darul de a şti contabilă extragem, câ pro­ oferit un dineu la Clubul ofU
nejustificat, valoroasa iniţia­ conomisire a metalului in în­ a primit botezul meseriei. De sâ se apropie de fiecare coo­ ducţia medie a fost dc aproa­ ţerîlor dîn Mogadiscio în onoa­
tivă a fost abandonată chiar M ASĂ treprinderile constructoare de aceeaşi părere este şi ingine­ perator în parte şi de a suda, pe 2.000 kg griu, 3 200 kg po­ rea preşedintelui Consiliului de
de autorii ei : colectivul de maşini este nemijlocit legată rul agronom Pompiliu Dicu. ia temperatura muncii, cunoş­ rumb boabe şi 21.400 kg car­ La banchetul oferit miercuri Stat al României. Au partici­
la laminorul dc 650 mm. Ac­ de laminarea la limite mini­ Cu cinci ani in urmă a făcut tinţele căpătate la orele de în- tofi Ja hectar. De aceea, ori seara de preşedintele Somaliei,
tualmente, cind se pune cu me a tuturor profilelor. Un şi el cunoştinţă cu noul loc vâţămînt agrozootehnic, cu ce­ de cîte ori se iveşte prilejul, Aden Abdulla Osman, în cin­ pat preşedintele Somaliei, A-
alita tărie reducerea consumu­ calcul sumar ne arată câ da­ de muncă. Examenul de stal le dobîndite în mod treptat preşedintele Ioan Stinea spu­ stea preşedintelui Consiliului de den Abdulla Osman, preşedin­
lui specific de metal, reactua­ că furnizorii (printre care o l-a luat cu nota 10, aşa că pe ogoarele înfrăţite. Nu i-a ne, nu fără emoţii şi bucurie, Stat al Republicii Socialiste tele Adunării Naţionale, mi­
lizarea laminării Ia limite mi­ de metal ce o facem pe aceas­ pondere însemnată ocupă Hu­ putea să aleagă unde va munci scăpat nici un moment din ve­ câ in asemenea succese „sînt România, Chivu Stoica, cei doi nistrul afacerilor externe, mi­
nime, trebuie să fie rezolvată tă cale o simt numai benefi­ nedoara) ar fj livrat Uzinelor Dar ce alt loc din ţară putea dere sâ explice acestora câ înmagazinate şi o parte din oameni de stat au rostit toas­ niştri, membri ai Curţii Supre­
cit mai urgent. ciarii noştri. De aceea in pre­ „Semănătoarea" din Bucureşti, sâ-şi aleagă decît satul său numai prin extinderea meca­ strădaniile inginerului nostru", turi.
Pornind de la aceste consi­ zent nici nu mai există o evi- întreaga cantitate de profile la natal, unde în anii copilăriei nizării, chimizării şi irigaţii­ Cuvîntul „al nostru" a că­ me, deputaţi şi alte personali­
se deprinsese cu glasul cîo-
derente, redacţia ziarului.jjps* jJenţă.a economiilor de metal. toleranţe negative, s-ar fi ob­ cîrliei şi cu mirosul ogoarelor lor se poale practica o agri­ pătat aici noi valenţe şi în ce tăţi ale vieţii politice soma­
ţinut in plus o economic de
cultură modernă.
tru a organizat o masă rotun­ Urmărirea şi evidenţierea con­ reavâne. Şi iată sosise ziua priveşte folosirea * seminţelor Joi dupâ-amiază, preşedintele leze.
dă la laminorul de 650 mm. sumului de metal se poate circa 200 tone metal, din care cînd Pompiliu Dicu, a devenit Pămînturile cooperatorilor 1. MANEA Consiliului de Stat, Chivu Stoi­ Dineul s^a desfăşurat într-o
s-ar fi putut realiza 40 com­
ca, şi celelalte persoane oficiale
Au participat laminatorl, face. Pentru a înlătura însă inginerul cooperativei agrico­ din Vinţ aveau nevoie îndeo­ atmosferă cordială, prieteneas­
maiştri, tehnicieni şi ingineri, orice suspiciune este bine ca bine de recoltat cereale şi 60 le din Vinţul de Jos. sebi de îngrăşăminte. A fost române, însoţiţi de ministrul
specialişti în probleme de la­ această operaţiune să fie făcu­ combine-siloz. Cum apreciaţi un lucru sesizat încă de la în­ (Continuare (n pag. a 3-a) afacerilor externe, Ahmcd că.
dumneavoastră
posibilitatea
minoare. Tema discuţiilor : la­ tă dc o persoană neutră, dina- satisfacerii unei cerinţe atit de „La întoarcerea în sat, îşi ceput de către inginer şi faţă
minarea la toleranţe minime farn secţiei, eventual de con­ aminteşte el, cooperativa noas­ de care nu a încetat sâ mani­
a dt mai multe profile. Con­ trolorii de calitate. Rezultatele importante şi pe deplin jus­ tră părea ca o „dună" de ni­ feste tot interesul. „Rodnicia
semnăm opiniile şi păreri le in­ evidenţiate ar fi cel mai con- tificate a beneficiarilor ? sip înconjurată de oaze. Aces­ ogoarelor stă îri greutatea sa­ parea organelor locale pentru
maistru
Alexandru Savu,
terlocutorilor noştri. \ingător argument in Îmbună­ principal : „Dacă ţinem sea­ te „oaze" erau lanurile gospo­ cului cu îngrăşămint şi in va­ File de monografie îmbunătăţirea reţelei electrice
a avut ca rezultat întocmirea
dăriilor agricole de stat din
Jng. Valcrian Martincac, şe­ tăţirea sistemului actual de ma de avantajele mari ce se Alba Iulia şi Petreşli. Consă­ lorificarea gunoiului pe care unui deviz, în anul 1957, cai£
ful laminorului de 650 mm. retribuţie şi cointeresare ma­ obţin de pe urma micşorării tenii m-au primit încrezători îl avem", spunea adesea ingi­ prevedea înlocuirea în întregi­
terială a muncitorilor în eco­ nerul. Oamenii l-au ascultat
„Găsesc binevenită iniţiativa greutăţii laminatelor, în limi­ că împreună vom schimba fa­ învăţind rînd pe rind cum şi me a reţelei şi extinderea ei
odacţiei, de a aduce din nou nomisirea metalului. Sublini­ tele STAS-ului, pretenţia ţa ogoarelor. Poate tocmai de cînd se administrează ingrâşâ- pe întreaga suprafaţă a comu­
ez acest aspect intrucit în a­
‘ ii actualitate acţiunea lamină­ nii precedenţi, deşi s-au adus constructorilor de maşini este mintele pentru fiecare cultu­ DIFERENŢE nei. In anul 1966 reţeaua elec­
rii la toleranţe minime. Noi beneficii de zeci de milioane SEBASTIAN TRUTA aceea îmi spuneau cu un iz de ră in parte. Astfel au reuşit ca trică a ajuns la 30 km.
am renunţat la aplicarea ei, de lei, muncitorii n-au fost speranţă i „V-aţi ales o mese­ în anul trecut sâ obţină pro­ Dispunînd de posibilităţi din
nu pentru că n-ar fi fost efi­ recompensaţi de loc". rie cum nu se află alta". ducţii care de ani şi ani nu ce in ce mai mari cetăţenii din
cientă, dar n-am fost ajutaţi Ing. Silviu Samoilescu, şe­ (Continuare In pag. a 3-a) Consătenii îl stimează pe in­ s-au mai întîlnit prin părţile Teiuş şi-au construit în ultimii
şi încurajaţi nici de conduce­ ful serviciului calibraie. doi ani 68 de case noi, cu toa­
rea combinatului, nici de fo­ „Fiindcă a venit vorba de CARE te anexele care sâ Ic asigure
rul tutelar din minister. Stu­ sistemul de livrare a lamina­ un confort deosebit.
diind cu atenţie documentele telor vreau să precizez câ în Organul local al puterii de
Plenarei C.C. al P.C.R. dîn de­ stat a întreprins vaste acţiuni
cembrie, cuvîntarea tovarăşu­ străinătate toate profilele se de gospodărire şi înfrumuseţa­
livrează la metru, nu Ja tonaj.
lui Nicolne Ceatişescu si anali- re. In acest scop, numai in a­
Sînt de părere câ şi la lami- nul 1966 au fost transportate
zînd rezervele reale de care noarele noastre poate fi apli­ DISPAR pe străzile desfundate 35.000
dispunem, am ajuns la con­ cat acest sistem. Problema se mc. balast. Un accent deosebit
s-a pus pe construcţia de tro­
tuare din piatră de riu. Cu
La poalele munţilor Traseâ- jelor care farmecă privirea ia sprijinul deputaţilor şi al ce­
ului, apa Mureşului brăzdea­ fiecare pas Dîn timpurile cele tăţenilor, în ultimii doi ani a
ză plaiurile mănoase ale văii mai vechi, valea roditoare a fost pietruită o suprafaţă de
im il KUKED0REHE sale, înviorînd priveliştea mo­ Mureşului a influenţat pozitiv 25 000 mp. trotuare, s-au ame­
şi dezvoltarea comunei Teiuş.
najat spaţii verzi, au fost plan­
notonă a dealurilor pleşuve re
străjuiesc in partea de est eu- Cu trecerea secolelor, dez­ tate flori.
luarul Turda-Alba Iulia, Cu- voltarea economică a Teiuşului Un obiectiv principal a fost
Fabrica de produse lactate Livezeni. Zilnic, pe poarta fabricii intră aproximativ a avut numeroase fluctuaţii. acela al îmbunătăţirii asisten­
Intîiniri cu cititorii ral, printre care şi celei din 20.000 litri lapte care, urmînd firul unei tehnologii adecvate, se convertesc în brînză grasă, treierînd lunca însorită şi ma­ Favorizată fiind de poziţia sa ţei sanitare a locuitorilor prin
Crişcior, raionul Brad. Pinâ în
lurile pitoreşti, călătorul e plă­
activitatea desfăşurată la cir­
geografică, situată la încrucişa­
iaurt, smintînâ de consum, frişca, brînză Făgăraş, lapte bătut şi lapte de consum.
In cadrul acţiunilor organi­ prezent, au fost deschise ase­ ’ in fotografie: aspect din secţia de pasteurizate a laptelui. cut impresionat de dărnicia rea mai multor drumuri co­ cumscripţia sanitară şi cele do­
zate cu prilejul „Lunii cărţii menea unităţi în peste 30 de Foto: N. MOLDOVEANU naturii şi de frumuseţea peisa- merciale, aşezarea a devenii, uă dispensare medicale. In a­
la sale", ieri a avut loc la Bâi- comune ale regiunii. mai ales după construirea căii nul 1966 circumscripţia sani­
ţa, raionul Brad, o înlilnire a Datorită acţîutiii de deschi­ ferate în anul 1912, unul dîn tară a fost amplasată într-un
cititorilor dc aici cu tovarăşul dere de noi agenţii, numărul importantele Centre feroviare local nou fiind deservită de
prof Robert Deulsch, redactor depunătorilor de la sate pe li­ ale ţării. Cu toate acestea Te- trei medici, patru felceri, cinci
şef al secţiei de istorie la E­ brete C.E.C. a crescut simţitor. iuşul a rămas vreme îndelun­ surori, un tehnician dentar etc.
In momentul de faţă, la 1000
ditura Ştiinţifică. revin 145 librete de economii. L c ă r ţ i i ie gată o localitate lipsită de în­ Dezvoltarea impetuoasă a
O întilnire asemănătoare a de locuitori din mediul rural, semnătate. Cele mai profunde învâţâmîntuluî în comuna Te-
avut loc şi în comuna Ilia. Ele transformări s-au produs în a­ îuş poate fî reprezentată prin-
s-au bucurat de multă apreci­ nii luminoşi ai socialismului. tr-o singură comparaţie. In a­
ere. Acum cîteva săptâmlni, cînd cărţi au aflat despre minunate­ Fireşle câ in „Luna cărţii la gricolâ dc producţie", care îţi Ele au fost consemnate cu mi­ nul 1938 existau aici 9 cadre
„C ăluşarii" din mi-ai povestit despre cărtici­ le realizări ale ştiinţei, litera­ sate" vor veni iar la dumnea­ sînt foarte necesare ? gală şi pricepere într-o mono­ didactice iar in prezent func­
ca aceea frumoasă şi folositoa­ turii şi artei. voastră, scriitori, redactori, Cit despre cărticelele care a­ grafie alcătuită de profesorul ţionează 52.
Instalaţie pentru Vinerea re pe care ai citi L-o, m-aî ru­ Partidul şi stalul nostru s-au profesori, bibliotecarul şi alţi par în colecţiile „Cunoştinţe Ioan Ardeleanu. Teiuşul, aşa O simplă plimbare prin co­
gat să-ţi scriu, dacă am timp, îngrijit, bade Vasile, sâ asigu­ intelectuali care vor ţine cu- folositoare". „Ştiinţa învinge" cum se prezintă astăzi, se a- mună îţi dă imaginea trans­
fertilizarea la Interviziune despre aceste minunate comori re la toţi cetăţenii posibilila- vînlâri despre cele mai noi şi şi „Orizonturi", nu te mai în­ propîe mult de pretenţiile u­ formărilor care au avut loc.
care sînt cărţile. Te interesau treb fiindcă mi-ai spus câ le nui oraş. Diferenţele dispar vâ- Dar localnicii privesc mereu
foarte mult şi asta m-a bucu­ cumperi şi le citeşti cu regula­ zind cu ochii. Citeva fapte sint înainte. Ei doresc ca Teiuşul
păşunilor Miercuri seara, in cadrul rat. De aceea îţi şi scriu acum ritate. elocvente. să devină şi mai frumos, mai
programului transmis pentru cind sărbătorim „Luna cărţii Bade Vasile. te mai infor­ Pentru satisfacerea cerinţe­ dezvoltat. Pentru aceasta s-au
Cu sprijinul specialiştilor de Interviziune, pe ecranele tele­ la sate". mez câ in acest an se vor ti­ lor crescinde ale populaţiei, făcut proiecte şi s-au luat ho-
la Consiliul agricol regional, la vizoarelor a apărut formaţia Mai ştii — de acum un an, pări cărţi şj mai multe. Dintre majoritatea desfăşurindu-şi ac­ lărîri.
Staţiunea dc maşini şi tractoa­ de căluşari din Vinerea. Ală­ doi, trei — că în februarie se ele să-ţj procuri, neapărat, car­ tivitatea în cooperativa agri­ In cooperativa agricolă de
re din Miercurea s-a executat turi de alţi artişti amatori ei organizează in toate satele din tea cu titlul „Sfaturi gospodă­ colă de producţie, s-a extins producţie sint prevăzute a se
cu mijloace locale o instalaţie au demonstrat frumuseţea a­ ţară sărbătoarea căi ţii ? Ce do­ reşti'', in care vei găsi răspuns reţeaua comerţului socialist. construi noi obiective, în co­
pentru fertilizarea păşunilor cestui dans naţional care are o vadă mai bună a preţuirii de Ia o serie de probleme legale Astăzi la Teiuş funcţionează u- mună va fi înălţat un local
cu urină. Instalaţia care va fi tradiţie pe aceste meleaguri de care se bucură cartea in patria de casa în care locuieşti, de nitâţî moderne, capabile sâ sa­ modern cu restaurant şi cofe­
acţionată mecanic are o capa­ peste 2000 de ani. noastră ? Căci ea a ajuns pînâ tea de a se bucura din plin de mai valoroase căiţi apărute, îndeletnicirile din mica gospo­ tisfacă exigenţele. Valoarea tărie, se va da în folosinţă un
citate de 2300 litri, iar urina în cele mai îndepărtate cătu­ roadele culturii, de cititul căr­ Sâ te duci la căminul cultu­ dărie. de educaţia copiilor, de mărfurilor desfăcute prin co­ complex de deservire şi multe
este împrăştiată cu ajutorul u- ne şi stă la îndemina tuturor ţilor. Nu ştiu dacă ai cunoş­ ral, la bibliotecă ori la şcoală, comportarea în viaţă, precum merţul socialist în anul 1966 a altele. Sfatul popular comunal
nuî pulverizator. Această in­ Pe şantierul sătenilor. Foarte mulţi ţărani tinţă că in satele regiunii noas­ ca să-i asculţi. Şi dacă se vor si lucrarea „Medicina în fami­ întrecut cifra de 36 000.000 lei. şi-a propus ca în acest an sâ
stalaţie a fost încercată cu re­ se bucură acum, ca şi dumnea­ tre există, in prezent, peste 540 organiza şezători literare, con­ lie", tot atit de folositoare. Ea reprezintă creşterea puterii intensifice acţiunea de gospo­
zultate bune pc păşunea coo­ ta, de utilele învăţăminte şi de biblioteci comunale şi sâ- cursuri „Cine citeşte, cunoaş­ Despre altele o să-ţi scriu de cumpărare a locuitorilor ca­ dărire şi înfrumuseţare. Prin­
perativei agricole din Apoldul Termocentralei frumuseţi adunate şi depozita­ leşti, care pun la dispoziţia ţă­ te", expoziţii cu cărţi şi alte cu primul prilej. re duc o viaţă din ce în ce mai tre altele, va fî asfaltată stra­
de Sus. te în cărţi de-a lungul unor ranilor. in mod gratuit, sute, manifestări interesante şi fru­ îmbelşugată. In perioada amin­ da Republicii pinâ la gară, va
Povesteşte însă şi vecinilor
din Deva sute şi mii de ani. şi mii de volume. Alături de acestea. dumitale, sătenilor, despre fie­ tită s-au vîndut 173 televizoa­ fi creată o nouă zonă verde pe
moase, să nu lipseşti nici dc la
ele, librăriile săteşti şi coope­
Peste 30 agenţii Astăzi, cum mi-au spus-o şî rativele de consum au dat po­ Sînt sigur, bade Vasile. câ care carie pe care o citeşti re. 187 aparate de radio, 38 fri­ o suprafaţă de 10000 mp., se
gidere. "6 maşini do spălat. 48
va construi un local de şcoală
La Centrala termoelectrică alţi confraţi de-ai dumitale, sibilitatea ca în fiecare casă seara la becul electric, dumi­ Sfătuieşle-i sâ meargă la bi­ r.iaşîni de cusut. 51 aspiratoa­ cu opt săli de clasă şi o su­
C.E.C.în mediul rural din Deva au început săpături­ din alte sate. cartea vă este un să fcxiste ce) puţin cîte un ci­ nicile şi-n sărbători ai mai ci­ bliotecă sâ împrumute cărţi re. 396 garnituri mobilă, 152 prafaţă de 15.000 mp. trotuare.
prieten apropiat şi credincios
le pentru fundaţia sălii eaza-
sau sâ le cumpere de la coo
titor şi fiecare familie sâ-şî
tit vreuna nouă. de caic o să
nelor ce va avea o lungime de căruia ii cereţi tot mai mult îmbogăţească biblioteca perso­ vorbim cînd ne-om revedea peralivă. Că vezi, bade Vasi­ biciclete şi multe allele. Dez­ Mai greu de redat în cuvin­
voltarea comunei din
ţoale
Cea mai nouă agenţie CEC 214 metri şi o suprafaţă tota­ sprijinul şi povaţa Din ea au nală sau să-şi creeze, dacă n-a Te-aş întreba numai dacă ai le, cărţile ne luminează min­ punctele de vedere a impus a­ te este concepţia nouă, înainta­
sătească din regiunea noastră lă de aproape 8000 mp. Potri­ învăţat şi ei cum să lucreze avut. cumpărat sau ai împrumutat tea şi inima şi ne sînt de mare sigurarea unei cantităţi spori­ tă a oamenilor despre muncă
s-a deschis în comuna Veţel. vit proiectului de execuţie se mai uşor şî mai bine ogoarele, Sînt lucruri de laudă, bade de la bibliotecă, spre a citi, lu­ ajutor în lupta pentru a obţi­ te de energie electrică, lucru şi viaţă. Ea sc reflectă de fapt
în dorinţa de a face mai mult
Ea a urmat înfiinţării unor al­ vor excava peste 20.000 mc. pâ- cum sâ smulgă pămînlului re­ crările „Din activitatea unei ne recolte mereu sporite. ce s-a realizat
te agenţii CEC în mediul ru­ mînt. colte mai mari şi mai bogate, Vasile, e£ doar îţi aduci amin­ cooperative agricole dc produc­ Sănătate şi voie bună la toţi pentru înaintarea vertiginoasă
cum să-şi facă viaţa tot mai te cum era pînă mai acum ţie" şi „Organizarea şi retribu­ ai familiei Dar pînâ a se ajunge la si­ înspre ceea ce se numeşte
tuaţia actuală a fost nevoie de
felicită şi mai bună Şi tot din vreo douăzeci şi ceva de ani irea muncii în cooperativa a- Prof. G. MIHU cheltuieli, de muncă. Preocu­ prosperitate, bunăstare.
V. ALBU