Page 37 - Drumul_socialismului_1967_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA I
Vizita preşedintelui Consiliului

de Stat, Chivu Stoica, în Somalia

MOGADISCIO 10 — De Ia tia de zahăr care se cultivă pe lui Republicii Somalia, Abdu-
trimişii speciali Agerpres: o suprafaţă irigată de 5.00(1 lah Osman Aden şi a soţiei
Conţinuindu-şi vizita în So­ hectare şi dă o producţie de sale, Asha.
malia, preşedintele Consiliului 150 tone în 24 de ore. In di­ Au participat preşedintele
de Stat al Republicii Socialiste versele ei sectoare şi pe plan­ Adunării Naţionale a Somali­
România, Chivu Stoica, îm­ taţie, lucrează un număr de ei, membri ai guvernului, de­
preună cu soţia şi persoanele 5000 de muncitori. putaţi şi alte persoane oficiale
oficiale care îl însoţesc au so­ După o scurtă vizitare a somaleze.
sit vineri dimineaţa la Giohar. plantaţiei de trestie de zahăr In cursul banchetului, care
localitate situată la 100 km de şi a livezii de pomi fructiferi s-a desfăşurat intr-o atmosferă
Mogadiscio tropicali, care ocupă peste cordială, prietenească, preşe­
La intrarea în districtul Ba- 2.000 de hectare, preşedintele dintele Consiliului de Stat al
lad, din care face parte Giohar, Consiliului de Stat a vizitat Republicii Socialiste România,
înalţii oaspeţi au fost întîmpi- principalele sectoare de pro­ Chivu Stoica, şi preşedintele
ANUL XIX. NR. 3768 SÎMBATA 11 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI naţi de guvernatorul districtu­ ducţie ale fabricii de zahăr. Somaliei, Abdulah Osman A-
lui şi alte personalităţi ale ad­ La prînz, ministrul afacerilor den, au rostit toasturi.
ministraţiei locale. Numeroşi externe al Somaliei, Ahmed ★
locuitori aflaţi de-a lungul tra­ Yussuf Dualeh, a oferit o ma­
Vineri după-amiazâ au avut
seului au făcut o caldă primire să în cinstea oaspeţilor, care loc convorbiri între tovarăşul
a fost urmată de un program
oaspeţilor români, oferindu-le
încheierea şedinţei de lucru privind buchete de flori şi strigînd lo­ de dansuri şi cîntece somaleze. Bujor Almâşan, ministrul mi­
nelor, însoţit de experţi, şi mi­
ro­
zinci în cinstea prieteniei ro-
După-amiazâ, oaspeţii
mâno-somaleze.
al Somaliei, Abdullahi Issa Mo-
Convoiul oficial de maşini mâni s-au înapoiat la Moga­ nistrul industriei şi comerţului
discio
s-a îndreptat spre fabrica de ★ hammud, şi ministrul afaceri­
zahăr din Giohar, in care ca­ Vineri seara preşedintele lor externe al Somaliei, Ahmed
Yussuf Dualeh.
pitalul somalez deţine majori­
activitatea din transporţi feroviar tatea. Fabrica prelucrează tres- Consiliului de Stat al Republi­ privind dezvoltarea relaţiilor
Au fost discutate probleme
cii Socialiste România, Chivu
Stoica, cu soţia, au oferit un
două
economice dintre cele
A banchet în onoarea preşedinte­ ţări.
Încheierea vizitei
Cetăţenii de pe strada M.
Şedinţa de lucru de la Mi­ larităţii şi siguranţei circu­ stitui un puternic imbold şi în telegramă — să întărim şi sigurînd oamenilor muncii o tovarăşului Eminescu din Petreşti şi-au peste 250 de pomi ornamen­
tali şi 80.000 de flori, s-a a­
nisterul Căilor Ferate, privind laţiei, buna întreţinere şi ex­ o călăuză sigură în munca mai mult disciplina în mun­ deservire civilizată, aşa cum dat întîlnire în localul menajat o sală de sporturi
activitatea desfăşurată în ploatare a parcului de loco­ pentru ridicarea activităţii că, răspunderea în executa­ merită harnicii constructori Corneliu Mănescu şcolii generale pentru a la şcoala generală, s-au
transportul feroviar a luat motive şi vagoane, întărirea din transportul feroviar la rea serviciului, să ne ridicăm ai societăţii noastre socia­ discuta despre lucrările pietruit mai multe străzi,
sfîrşit vineri la amiază. disciplinei în muncă, deser­ nivelul măreţelor sarcini sta­ permanent nivelul cunoştin­ liste. de interes obştesc ce le s-a amenajat un local nou
an.
vor efectua în acest
ta şedinţa de închidere au virea corectă, civilizată a că­ bilite de Congresul al IX-lea ţelor profesionale, să folosim In aceste zile ne pregătim în Belgia Spiritul lor de iniţiativă al sfatului popular. Despre
toate acestea le-a vorbit ce­
luat parte tovarăşii Nicolae lătorilor. al PC.R. cu pricepere şi randament să sărbătorim „Ziua ceferiş­ BRUXELLES 10. — Trimişii şi gustul pentru fru­ tăţenilor din circumscripţia
Ceauşescu, Cheorghe Apos­ Intîmpinal cu vii şi înde­ Participanţii la consfătuire sporit modernele mijloace şi t i l orCi nst i nd glorioasele speciali Agerpres, N. Ionescu mos şi-au semnat actul de electorală nr. 31 (strada M.
tol şi Mihai Dalea. lungate aplauze, a luat cu- au adresat o telegramă că­ instalaţii pe care statul nos­ tradiţii de luptă ale ferovia­ şi Al. Gheorghiu, transmit: prezenţă aici, la Petreşti cu Eminescu) candidatul lor,
tru socialist ni le pune la în-
In cursul dimineţii, adjunc­ vîntul tovarăşul Ni c o l a e tre Comitetul Central al demînă. Ne angajăm ca cir­ rilor, sub steagul luminos al Vineri s-a încheiat vizita o­ ani în urmă. La adunările Vasile Leahu, la întîlnirea
pe care au avut-o într-una
Partidului Comunist Român,
ţii ministrului căilor ferate, Ceauşescu, secretar general t o v a r ă ş ul ui Ni c o l a e culaţia trenurilor să se des­ partidului, încredinţăm Co­ ficială făcută in Belgia de mi­ cetăţenilor cu deputaţii, au din sălile şcolii.
nistrul afacerilor- externe al
Marin Măroiu, Alexandru al Comitetului Central al Ceauşescu, personal, în care făşoare in condiţii de sigu­ mitetul Central al Partiduhji României, Corneliu Muncscu,
Filioreanu, Constantin lancu Partidului Comunist Român. îşi exprimă, în numele U.lu- ranţă deplină, iar regularita­ Comunist Român, pe dum­ cu soţia, la invitaţia ministru­
Şi Cornel Burada au prezen­ Cuvîntarea a fost subliniată ror ceferiştilor, adînca recu­ tea în transportul pe calea neavoastră personal, guver­ lui afacerilor externe al Belgi­ Candidaţii F.D.P. la sfat cu alegătorii
tat referate de sinteză asu­ în repetate rinduri cu puter­ noştinţă pentru grija caldă şi ferată să reprezinte obiecti­ nul ţării, că vom fi (a înăl­ ei, Pierre Harmel.
pra lucrărilor desfăşurate în nice aplauze. permanentă pe care partidul vul principal din fiecare mo­ ţimea sarcinilor ce ne sînt In după-amiaza aceleiaşi zi­
cadrul grupelor de speciali­ Rostind cuvîntul de închi­ şi guvernul ţării o poartâ ment al activităţii noastre. trasate, că lucrătorii trans­ le, Corneliu Mănescu şi per­
soanele care îl însoţesc au ple­
tate. dere a şedinţei, tovarăşul dezvoltării şi modernizării portului feroviar — partici­ cat cu trenul spre Bucureşti, Vrednicia se măsoară
Florian Dănălache, ministrul Aplicînd neabătut sarcinile panţi direcţi la opera de de-
Participanţii la consfătuire continue a căilor ferate — desprinse din analiza cu acti­ săvîrşire a construcţiei socia­ La „Gare du Midi", oaspeţii
s-au referit in continuare la căilor ferate, a subliniat că sector de bază al economiei vul de bază, vom da o aten­ liste — vor fi în primele rin români au fost conduşi de Pier­
măsurile ce trebuie luate aprecierea dală muncii şi naţionale — îmbunătăţirii ţie sporită bunei deserviri a de re Harmel cu soţia, Edmond în fapte
pentru îmbunătăţirea muncii realizărilor ceferiştilor, indi­ condiţiilor de muncă şi de călătorilor în trenuri şi staţii, duri în lupta condusă Machtens, preşedintele grupu­
lui parlamentar de prietenie
în transportul feroviar. ti caţiile preţioase cuprinse în viaţă ale lucrătorilor fero­ îmbunătăţind gradul de con­ partidul nostru drag pentru belgiano-român, Honore Cam­ fost exprimate deschis une­ De la prima lopată de
au făcut numeroase propu­ cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i viari. fort şi de pregătire tehnică continua înflorire şi propăşi­ biei-, ambasadorul Belgiei la le păreri asupra direcţiilor pietriş aruncată din albia
neri pentru asigurarea regu­ Nicolae Ceauşescu vor con­ Ne angajăm — se spune a garniturilor de călători, a- re a României socialiste. Bucureşti, de funcţionari supe­ in care sâ fie îndreptate e­ rîuluî in remorcă sau căru­
riori din Ministerul Afacerilor forturile în activitatea obş­ ţe şi pînă la ultima, aşeza­
Externe şi alte persoane ofi­ tească, s-au făcut numeroa­ tă la locul ei pe suprafaţa
ciale, de ziarişti. se propuneri şi s-au ales determinată a străzii, Vasi­
Au fost, de asemenea, de fa­ căile de înfăptuire a lor. le Leahu a fost totdeauna
Cuvîntarea tovarăşului basadorul României la Bruxel­ va construirii dc trotuare menajare a străzii. învăţă­
ţă la plecare, Ion Oancea, am­
prezent la lucrările de a­
Aşa s-a născut aici iniţiati­
les, şi membri ai ambasadei
care dau acum comunei o
torul satului — Gheorghe
române.
Burlacu, Pamfil Cioară, Ion
notă de frumuseţe. Suprafe­
ţele pe care se amenajează
Rătscher Simion. Ion Plo-
troluare, se extind an de Haţegan, Nicodim Barbu,
an, oamenii făcînd cu mult
ieşleanu şi alţi cetăţeni,
PAGINA 4
NICOLAE CEAUŞESCU mai mult dccît îşi picvăd i­ l-au urmat cu încredere ori
de cîte orî a fost nevoie
niţial.
Deseori ei au avut prilejul
Numărul de locuitori dc pe
să-i admire hărnicia, iscu­
strada M. Eminescu este în
COMUNICAT
continuă creştere. In fiecare
sile Leahu. Tocmai de a­
an, aici sc construiesc case sinţa şi perseverenţa lui Va­
cu privire la vizita noi, fapt ce face ca lucrările ceea l-au şi propus candi­
deamenajare a străzii să fie
"Sfîmaţi tovarăşi, Ia calea ferată, vă revine ma­ dotării transportului feroviar duri mai însemnate pentru a­ rerea exprimată aici dc mai totdeauna în plină desfăşu­ dat în alegerile de depu-
laţi pentru sfatul popular
Consfătuirea activului de rea răspundere de a asigura au asigurat înfăptuirea sarcini­ ceste lucrări. mulţi tovarăşi de a se analiza în Belgia a rare. Numai în cursul anu­ comunal în circumscripţia
în mod temeinic şi a se stabili
bază al lucrătorilor de la ca­ neîntrerupt funcţionarea per­ lor de transport care s-au mă­ Neglijenţele manifestate în măsuri urgente pentru îmbu­ lui trecut s-au transportat electorală nr, 31. La întTlni-
lea ferată, organizată pe baza fectă a acestui organism vital rit de la an )n an, ca urmare întreţinerea liniilor de cale fe­ nătăţirea activităţii de între­ m inistrului aface­ şi împrăştiat peste 470 m.c.
hotărîrii conducerii partidului al economiei noastre naţio­ a creşterii dimensiunilor eco­ rată, in modernizarea mijloa­ ţinere şi reparaţie a căilor fe­ pietriş pe strada respectivă. I. CIORANU
şi statului, a analizat pe larg nale. nomiei noastre naţionale. celor de dirijare a circulaţiei rate, pentru lichidarea locurilor rilor externe al Tot atunci s-au amenajat
modul in care se desfăşoară Aceasta impune ca absolut Lucrătorii de la calea ferată au repercusiuni negative asu­ înguste care împiedică buna în comună peste 1200 m p.
activitatea in acest important fiecare lucrător ce lucrează in şi-au adus contribuţia activă pra bunei funcţionări a trans­ circulaţie a trenurilor. României de spaţii verzi, s-au plantat (Continuare în pag. a 2-a)
sector al economiei naţionale, sistemul căilor ferate, de la alături de toţi oamenii mun­ porturilor. Ele se reflectă in
a dezbătut măsurile pentru îm­ ministru şi pînă la personalul cii, de întregul popor, la ma­ mod direct asupra vitezei me­ Trebuie să se acorde o aten­
bunătăţirea întregii activităţi de întreţinere, să fie pătruns rile realizări obţinute în con­ dii caic, la transportul călă­ ţie sporită modernizării ra­
de circulaţie feroviară din (ara de simţul înaltei sale datorii strucţia societăţii socialiste in torilor, se menţine aproape la pide a mijloacelor de semna­
noastră, corespunzător marilor — o datorie de cinste faţă de România. Se poate spune, pe nivelul anului 1938. Totodată, lizare şi comandă, sâ se ia toa­
sarcini trasate de Congresul societatea noastră — să dea drept cuvînt. că tot ce s-a în­ aceste neglijenţe au consecin­ te măsurile tehnice corespun­
a] IX-lea al partidului. dovadă de cea mai mare exi­ făptuit in ţara noastră, în toa­ ţe deosebit de grave şi in ce zătoare penlru a se asigura
genţă faţă de munca proprie, priveşte siguranţa şi regulari­ deplina siguranţă a circulaţiei
Discuţiile purtate în plenul te marile combinate moderne, tatea circulaţiei trenurilor. pe calea ferată.
consfătuirii şi în cadrul comi­ de spirit de disciplină fermă în uzinele şi fabricile noi, in Partidul şi guvernul consi­
siilor au evidenţiat alîl succe­ în îndeplinirea tuturor sarci­ sutele de mii de apartamente, deră necesar sâ se acorde o Desfăşurarea in condiţii op­
nilor.
esenţială
îndatorirea
sele realizate de oamenii mun­ n tuturor celor care lucrează in şcolile, spitalele şi celelal­ atenţie sporită lichidării nea­ time a transportului cere, de
cii din transporturi, cit şi nea­ în acest domeniu este de a face te construcţii social-culturale junsurilor in acest sector de asemenea, sporirea dotării căi­
junsurile ce continuă să se ca sistemul căilor ferate din ridicate în anii socialismului, activitate, îmbunătăţirii radi­ lor ferate cu locomotive şi va­
mai manifeste în acest dome­ ţara noastră sâ funcţioneze este incorporată şi munca har ­ cale a sistemului de întreţine­ goane. După cum ştiţi^ planul
niu. Participanţii la dezbateri nică şi entuziastă a lucrăto­ re şi reparaţie a căilor de co­ cincinal prevede sporirea par­
au manifestat exigenlâ şi spi­ permanent, zi şi noapte, ca un rilor din transporturi. municaţii, a sistemului de co­ cului de locomotive cu 720. Va
adevărat ceasornic, ca un cea-
rit de răspundere în analiza­ s<ut’c de bună calitate. Conducerea partidului şi gu­ mandă şi dirijare a circulaţiei. spori, de asemenea, parcul dc
rea multiplelor aspecte ale ac­ vernului dă o înaltă apreciere vagoane pentru transportul de
tivităţii de la calea ferată, au Analiza activităţii de pînă activităţii rodnice, de multe După cum ştiţi, in actualul călători cu circa 1.000 şi cu
22.500 parcul de vagoane de
făcut numeroase propuneri acum relevă faptul că în sec­ ori eroice, depuse de oamenii cincinal, transportul feroviar
pentru perfecţionarea continuă torul circulaţiei feroviare — muncii de la calea ferată. Pen­ beneficiază de investiţii de 2 marfă de mare capacitate.
Aceste măsuri vor contribui,
a transportului feroviar. ca în toate domeniile vieţii e­ tru rezultatele bune obţinute ori mai mari decît în timpul In circumscripţia nr. 21 Cărăslău, raionul Brad, este propus candidat al F.D.P. Si-
Criticile, inclusiv autocriti- conomice şi sociale — au fost in îndeplinirea sarcinilor în­ şesenalului. Aceasta va permi­ desigur, într-o măsură consi­ merion Banciu. El este cunoscut dc către cetăţeni ca un gospodar priceput, cu multă ini­
cile care s-au făcut aici vor obţinute an de an realizări credinţate de partid şî de stat, te, fără îndoială, îmbunătăţiri derabilă, la sporirea capacită­ ţiativă. Iatâ-i în fotografia de mai sus, dîscutînd cu un grup de oameni despre treburile
ajuta organelor conducătoare de seamă. Volumul transpor­ permiteţi-mi ca, in numele Co­ radicale in sectorul căilor fe­ ţii de transport, la satisface­ gospodăreşti ale salului.
rea in condiţii mai bune a ne­
de la căile ferate, direcţiilor tului de mărfuri a crescut în mitetului Central şi al guver­ rate
regionale, conducerii ministe­ 1006 faţă de 1050 de peste 3 nului, să felicit din toată ini­ Mai mulţi tovarăşi au sub­ voilor circulaţiei de persoane
rului, să cunoască mai bine ori, iar al călătorilor de peste ma, în mod călduros, pe toţi liniat în cursul discuţiilor, pe şi mărfuri. Dotarea însăşi nu
neajunsurile existente în u­ 2 oii. Faţă de anul 1938, vo­ specialiştii, lucrătorii şi func­ bună dreptate, că în trecut va rezolva dc la sine problema
nele domenii ale transportului lumul mărfurilor Iranspovla- ţionalii din sistemul transpor­ nici mijloacele alocate nu au îmbunătăţirii transportului fe­ Probleme ale zootehniei din regiune
roviar. O problemă esenţială n
feroviar. Sperăm că aceasta va le este de aproape 5 ori mai tului nostru feroviar. fost întotdeauna folosite in muncii la C.F.R. este folosirea
avea şi urmări, în sensul că mare, iar numărul călătorilor Marile realizări pe care !e modul cel mai raţional. După cît mai eficientă a parcului de
se vor lua măsurile necesare de 3 ori. Aceste creşteri s-au avem şi în acest sector de acti­ cum s-a arătat, tovarăşii care vagoane existent. In legătură
pentru a se pune capăt nea­ realizat in principal prin spo­ vitate nu trebuie însă să nc au avut răspunderea activită­ cu aceasta, participanţii Ia dis­
junsurilor, penlru a îmbună­ rirea intensităţii traficului, facă sâ trecem cu vederea lip­ ţii la C.F.R., nu nu gospodărit cuţii au relevat serioase nea­ Asigurarea bazei furajere,
tăţi munca şi, aşa cum a sub­ care, in ultimii ani, a ajuns la surile şi neajunsurile, destul întotdeauna cu grijă mijloace­ junsuri. Este vorba de defec­
liniat un tovarăş aici, pentru nivelul atins în ţările dezvol­ de serioase, care mai dăinuie le puse la dispoziţie, nu le-au ţiuni in organizarea circula­
a se ridica şi mai mult presti­ tate din Europa. in transportul nostru feroviar, utilizat în primul rînd în sec­ ţiei care fac ca un număr
giul căilor noastre ferate. In anii construcţiei socialis­ şi la care s-au referit o serie toarele hotăritoare pentru asi­ mare dc vagoane sâ nu fie fo­ condijie esenţială în creşterea
Sîntem convinşi că rezulta­ te au fost alocate inscnmale de tovarăşi in timpul consfă­ gurarea funcţionării normale
tele consfătuirii, aplicarea mijloace materiale şi financia­ tuirii. a circulaţiei. Unele fonduri losite cu întreaga lor capaci-
late, sâ fie prea mult
timp
măsurilor ce vor fi adoptate re pentru dezvoltarea căilor Aş dori sâ mă refer in pri­ au fost cheltuite pentru lu­ imobilizate. cu 500-800 kg. Pe de altă parte
acest procedeu prelungeşte sta­
ca urmare a directivelor parti­ ferate. Pe această bază s-a asi­ mul rînd Ja faptul că, cu toate crări de mai mică urgenţă, O pagubă mare produce eco­ animalelor diul de vegetaţie a finului, du­
dului şi guvernului, voi- permi­ gurat ridicarea nivelului teh­ eforturile făcute în ultimul cum ar fi : reconstrucţia unor ce la întîrzierea recoltatului şi
te ca lucrătorii de la calea fe­ nic al căilor ferate, îmbună­ timp, dotarea căilor ferate cu gări, construcţia de gări noi, nomiei imobilizarea unui nu­ implicit l?i pierderi. Făcînd un
rată să-şi îndeplinească în tăţirea dotării lor cu maturi al material rulant şi mijloace mo­ de birouri, ridicarea unor clă­ măr însemnat de vagoane pe • De pe fiecare ha cile 33.000 kg iarba. calcul rezultă că numai cu fi­
condiţii mai bune îndatoririle rulant şi instalaţii moderne. derne de comandă şi îndruma­ diri cu caracter social-cultu- rampele de încărcare şî des­ nul pierdui pe raion prin prac­
de mare răspundere ce le Parcul de vagoane de marfă re a circulaţiei este încă in­ ral. Un bun gospodar — şî co­ cărcare a întreprinderilor. Nu­ • Conveierul verde şi balanţa furajeră. ticarea păşirnatului în primă­
revin. a crescut însă numai cu circa suficientă. Deşi s-a trecut la muniştii trebuie să se dove­ mai in anul 19G6 s-au înregis­ • Cum poate fi sporită eficienţa fondurilor des­ vara anului trecut, se puteau
40 la sută faţă de anul 1938, dească în toate împrejurările trat, datorită defecţiunilor de
Este cunoscut tuturor rolul introducerea mijloacelor mo­ funcţionare, peste 3.800.000 va- tinate întreţinerii păşunilor. hrăni în plus pc toată perioa­
deosebit de important pe rare iar parcul vagoanelor de că­ derne de comandă şi dirijare a buni gospodari — trebuie sâ goane/ore pierdute. încâlcind da dc stabulaţic circa 200 ca­
dea întotdeauna inlîietate in
îl au transporturile in cadrul lători de asemenea foarte pu­ circulaţiei, în unele locuri sem­ folosirea mijloacelor de care disciplina de plan, unele mi­ • Să nu limitam sfera lucrărilor de îmbunătă­ pele bovine.
economiei noastre naţionale. ţin. A' crescut puterea de re­ nalizarea şi dirijarea circula­ dispune lucrărilor hotăritoare nistere anulează adesea trans­ ţiri în complex pe pajişti. De asemenea nu a existat o
De buna funcţionare a trans­ morca re, a fost modernizat ţiei este învechită, rudimenta­ pentru bunul mers a! produc­ portul planificat sau cer su­ suficientă preocupare nici faţă
parcul de locomotive şi
s-a
portului feroviar depinde a­ ră, nu mai corespunde nevoi­ ţiei. Or, la C.F.R. o importan­ plimentări masive, ceea cc, aşa dc sporirea productivităţii pă­
provizionarea cu materii pri­ irecut la introducerea în circu­ lor actuale, creează greutăţi ţă vitală pentru asigurarea cum s-a arătat în cadrul dis­ Locuitorii raionului Orăştie cu crescători dc animale din şunilor. Prea puţin s-a folosit
laţie a locomotivelor Diesel şi
me şi materiale a tuturor uni­ mari in buna desfăşurare a transporturilor au în primul cuţiilor. provoacă perturbări au o bogată tradiţie şi expe­ cooperativele agricole. Aici in acest sens posibilitatea de
tăţilor economice, satisfacerea electrice; cele peste 3G0 de transporturilor. După cît s-a rînd întreţinerea şi dezvolta­ serioase. In acelaşi timp, tre­ rienţă în domeniul creşterii a- s-au luat în dezbatere aceleaşi fertilizare cu ajutorul urinei şî
nimalclor. Acest lucru a fost şi
locomotive Diesel şi electrice,
operativă şi îndestulătoare a văzut şi din cele relatate, li­ rea liniilor de cale ferată, do­ buie spus că nici Ministerul continuă să fie înlesnit şî de probleme pc care le-au ridicat a mustului dc bălegar care se
populaţiei cu mărfuri de con­ care circulă în prezent pe ca­ nele din aceste probleme pu­ tarea cu mijloace moderne de Căilor Ferate şi direcţiile sale existenţa unor importante sur­ şi zootehniştii din raionul găsesc in unităţi in cantităţi a­
sum, asigurarea circulaţiei ire­ lea ferată, remorchează mai teau fi rezolvate mai demult, tracţiune, îmbunătăţirea mij­ regionale nu respectă întot­ se de furaje. Mă refer în pri­ Sebeş în consfătuirea organi­ preciabile. Pentru a demonstra
zată de către ziarul „Drumul
proşabile a cetăţenilor. Orice mult de 50 la sută din volumul fără mari eforturi financiare, loacelor de semnalizare şi în­ deauna graficul de transport mul rînd la cele peste 17.000 socialismului". cît de eficient este acest în-
total al mărfurilor şi din nu­
întîrziere sau dereglare a cir­ cu o preocupare mai susţinută drumare a circulaţiei. Sub­ stabilit cu întreprinderile. Nu hectare cu păşune proprietate Dintre factorii care concură grăşâmint trebuie sâ arătăm
culaţiei feroviare are puterni­ mărul persoanelor transpor­ şi cu un simţ de răspundere aprecierea acestui sector rezul­ a fost încă raţionalizată circu­ obştească a cooperativelor a­ Ia creşterea producţiei de car­ exemplul cooperativei agricole
ce repercusiuni asupra între­ tate. Tină în 1970, după cum mai ridicat din partea tovară­ tă şi din faptul că în ţara laţia vagoanelor goale, nu a gricole cit şi Ja faptul că a­ ne, lapte, lînâ etc. de o mare din Pricaz care, de pe fiecare
ştiţi, ponderea tracţiunii Die­
gului angrenaj al vieţii socia­ şilor care lucrează în acest sec­ noastră, liniile duble reprezen­ fost extinsă marşrulizarea nual, aproape în fiecare unita­ atenţie s-a bucurat dezbaterea din cele 10 ha păşune fertili­
le. Se poate spune că astăzi sel şi electrică va atinge circa tor de activitate. tau in 1965 doar 6 la sută din to­ transportului dc masă. nu s-a te. 14-16 la sută din suprafaţa problemelor privind asigurarea zată cu urină a obţinut în me­
calea ferată reprezintă princi­ 80 Ia sută din totalul trans­ O lipsă deosebit dc gravă pe talul reţelei ferate. înalte ţări lărgit sistemul dc transport arabilă se cultivă cu plante de bazei furajere, seoţîndu-sc în die citc 21.000 kg masă verde.
Pentru a folosi cu randament
palul sistem circulatorii! al portului feroviar, ceea ce ne care doresc să o relev în faţa acestea sint de cileva ori mai prin containere. O marc rezer­ nutreţ ca trifoi, lucernă, po­ evidenţă rezervele existente în acest îngrăşămînt propunem
va situa printre ţările cu trac­
întregii ţări. Aşa cum dereglă­ ţiunea cea mai modernă, ală­ dumneavoastră este subapre­ mari : în Cehoslovacia ponde­ vă de creştere a eficientei eco­ rumb siloz, mâzăriche, ghizdeî, fiecare unitate. Astfel, conside­ conducerii S.M.T. Orăştie de a
rile survenite în sistemul cir­ cierea îndelungată a necesită­ rea lor se ridică la 20 la sută, nomice a căilor ferate o re­ spareetâ. Pe măsură ce această răm că o rezervă importantă găsi modalitatea ca din cister­
culator omenesc pun în peri­ turi de Frenţa, care înregis­ ţii măsurilor de reparaţie ca­ în Polonia la 24 la sută, iar în prezintă eliminarea transpor­ bază furajeră a fost asigurată pentru sporirea producţiei dc nele care nu se mai folosesc
la
trează un procent de 82
col însăşi viaţa omului, defec­ pitală şi de întreţinere a linii­ Franţa şi Republica Federală turilor încrucişate prin apli­ s-au obţinut şi unele rezultate fîn natural cons*â în aceea că să confecţioneze instalaţii sim­
ţiunile şi dereglările sistemului sută. şi de Austria, care reali­ lor de cale ferată. Deşi circu­ a Germaniei la 41 la sută. carea optimizării — metodă bune pc linia sporirii produc­ trebuie combătută cu tărie ple de pulverizare a urinei pc
circulator al societăţii — căile zează 81 la sută. Dar întrucît laţia s-a intensificat continuu, Această situaţie a determinat care elimină distantele utile ţiilor animaliere. Dai în acea­ tendinţa unor eoperative agri­ păşuni.
ferate — produc grave tulbu­ pînă în 1970 probabil că şi ele au crescut tonajul şi diversita­ o serioasă râmînere in urmă a şi cheltuielile neeconomicoase. stă direcţie există incă mari re­ cole ca cele din Dineul Mare, Ing, TOAN IGNA
zerve nevaloi îficate. Este un
Dineul Mic, Ocoliş, Orâştioa-
rări în toate compartimentele vor mai progresa, decalajul va tea transporturilor, pentru re­ intensităţii traficului de măr­ Mai mulţi tovarăşi s-au referit fapt constatat şi in cadrul u­ ra de Jos, Sibişel etc. de a tre­ dc la Consiliul agricol
paraţii şi întreţineri s-au alo­ furi pe unele secţiuni de cale
producţiei şi consumului, in continua sâ se menţină. Efor­ cu lux de amănunte la această nui schimb dc experienţă cu ce la pâşunatul fînetelor încă raional Orăştie
cat — o lungă perioadă de ferată din ţara noastră, deo­
caracter de lucru care a avut
desfăşurarea vieţii publice. turile materiale făcute pentru timp — sume foarte.'mici. De- sebit de aglomerate. loc recent la indicaţia biroului din primăvară. In acest fel, dc
Dumneavoastră, lucrătorilor de dezvoltarea şî îmbunătăţirea abia in 1966 s-au alocat fon­ Este pe deplin justificată ce­ (Continuare In pag. a 2-a) comitetului raional de partid, ani de zile producţia dc fîn a (Continuare în pag, a 2-a)
fiecărui hectar se diminuează