Page 38 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 38
Î
P A G N A A 2- A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3768
SONOVIZORUL 30 de etaje, magazine ultra nor remorci-eamping, ataşnbile
Laboratorul Institutului de moderne, teatre, săli de cine la autoturismele de tipurile şi
acustică al Academiei de Şti matograf, restaurante, imobile mărimile existente în ţara
noastră. Caroseria este din ta
administrative şi locuinţe ale
(Urmare din vag. l) serie de rezultate bune. In cu toată seriozitatea aceste Desigur, in parte, această si ploalare, este necesar sâ se inţe a U.R.S.S. a construit, cetăţenilor dispuse radiar. Ar blă, placată în interior cu ma
mod justificat însă, consfătui stări de lucruri, să se ia mă tuaţie este urmarea faptului că asigure utilizarea eficientă a în urma unor îndelungate cer terial plastic, avînd in total o
categorie de probleme. Se rea s-a ocupat cu toată seri02h suri pentru îmbunătăţirea în ministerul a funcţionat împre tuturor dotărilor tehnice din cetări, un aparat denumit so- terele de circulaţie vor ocoli greutate de numai 170 de kg.
pune în mod logic întrebarea: tatea de unele aspecte negative tregii activităţi din domeniul ună cu alte sectoare de acti calea ferată. O atenţie deose- novizor, care transformă sem centrul oraşului Iar transpor Remorca dispune de patru pa
de ce organele C.F.R., direc din activitatea unor lucrători transportului feroviar. Trebuie vitate. Inţelegîndu^se greşit bilă va trebui sâ fie acordată t nalul sonor în imagine. Cu a tul în comun se va efectua cu turi. masă şi scaune pliante,
ţiile generale, ministerul, s-au de la C.F.R, şi a unor organe să facem ca acest sistem prin problema concentrării şcolilor, jutorul acestui aparat, obiecte ajutorul benzilor rulante elec ladă de lenjerie, reşou şi loc
împăcat atita vreme cu aceas ale căilor ferate, de unele de cipal de circulaţie, care ali s-au luat măsuri care au îm îmbunătăţirii rulajului vago- I cu mărimea de cîteva zecimi trice foarte rapide.
nului de marfă, creşterii vi- j
tă stare de lucruri ? Trebuia fecţiuni care au produs o în mentează întreaga economie piedicat specializarea cadrelor de milimetru pot fi văzute în pentru bagaje.
aşteptată o consfătuire pe ţară grijorare deosebită. După cum naţională, să funcţioneze in Trebuie sâ îndreptăm în ce! tezei tehnice şi comerciale a | cele mai mici detalii. LEGĂTURĂ telefonica Primele remorei-camping vor
pentru discutarea acestor pro s-a arătat în discuţiile purtate mod exemplar, să asigure de mai scurt timp această stare de trenurilor de marfă şi cală- K Aparatul, după părerea CU AJUTORUL LASERULUI fi livrate unităţilor de desfa
bleme, pentru stabilirea măsu aici In ultimii ani numărul ac servirea la timp şi în bune lucruri. lori, mecanizării operaţiunilor J creatorilor lui. poate avea cere încă In acest trimestru.
rilor în vederea lichidării nea cidentelor a crescut. condiţii a tuturor sectoarelor In faţa dumneavoastră, a lu de încă rea re-descă rea re şi ex largi întrebuinţări în medici Colaboratorii Academiei teh-
junsurilor ? Este deosebit de grav faptul de activitate ale societăţii so crătorilor din circulaţie, stau tinderii pe scară largă a sis nă, întrucît el este dc 200 de nico-militare din R. P. Polo NUNTA de uraniu
Consider necesar ca atit con că în 1966 au avut loc acciden cialiste. sarcini deosebit de mari Con temului dc transport prin con ori mai sensibil decît aparatul nă au realizat la Varşovia o
ducerea ministerului, cît şi di te soldate cu pierderi de vieţi O problemă importantă pen gresul al IX-lea a trasat un tainere Roentgen, şi cu ajutorul lui di legătură telefonică cu ajutorul Soţii Matado şi Tarasa Fure-
recţiile regionale, conducerile omeneşti. Ne putem oare îm tru ridicarea eficienţei econo vast program de dezvoltare a Măsuri energice sc impun verse organe interne pot fi laserului pe o distanţă de 8 1 iani, din Lentehi (Georgia),
staţiilor, toate organele C F.R., păca cu această stare de lu mice a transporturilor ferovia întregii societăţi. In cadrul a pentru îmbunătăţirea condiţii observate cu o claritate deose km. Partea principală a apa ambii centenari, deţin recor
pînâ la ultimul lucrător, căruia cruri? Se pune întrebarea: de re o reprezintă creşterea pro cestui program, transportului lor de confort şi de bună de bită. Astfel, calculii renali dc raturii constă dinlr-un emiţă
îi revine o anumită răspundere ce am ajuns aici? In Interven ductivităţii muncii — domeniu feroviar ii revine un rol de servire a călătorilor, atît în mărimea pînâ la 2 mm, care tor de laser care emite o rază dul de longevitate conjugală
in folosirea raţională a vagoa ţiile lor, mai mulţi tovarăşi, ri- in care există încă rezerve cea mai mare însemnătate. staţii, cît şi în trenuri. In n- nu pot fi observaţi cu ajuto de lumină foarte compactă, din U.R.S.S. Ei au sărbătorit
nelor şi celorlalte mijloace de dieîndu-se eu hotârîre împotri mari. In timp ce la noi in 1965 Partidul şi statul alocă sume cest sens este necesară atît rul mijloacelor radiologice de culoare roşie. recent 80 de ani de căsnicie în
transport, să treacă în mod va acestor fenomene negative, un kilometru de linie era de importante pentru dezvoltarea pregătirea tehnică corespunză clasice, se văd cu ajutorul so- conjuraţi de cei nouă copii, 18
hotârît la lichidarea grabni au dat răspuns acestei între servii de 14,7 salariaţi, in Fran- şi modernizarea transporturi toare a garniturilor trenurilor novizorului. REMORCI-CAMPING nepoţi, 36 de strănepoţi şi 17
că a acestor neajunsuri. Pro bări. Ele au la origine încăl . ţa acest raport era de 9,3 sola- lor în România. Ele trebuie fo de călători, cît şi instruirea Specialiştii consideră că. du
blema eficienţei transportului carea celor mai elementare re haţi pe kilometru de linie. Cu losite cu chibzuinţă, pentru ca personalului de staţie şi de pă perfecţionarea sonovîzoru- Cooperativa „Precizia" din slrăstrânepoţl — in total 76 de
atit mai de neînţeles apare
activitatea de circulaţie pe ca
nostru feroviar, a deservirii guli privitoare la siguranţa faptul că in planul cincinal, lea ferată sâ se ridice la nive tren pentru a avea o ţinută I iui, cu ajutorul lui se vor pu Arad a început construcţia u- urmaşi.
optime a economiei naţionale circulaţiei. Ele atestă o serioa Comitetul de Stat al Planifică lul cerinţelor etapei de desâ şi comportare corectă, civili- 8 tea deosebi tumorile de muşchi,
să slăbire a simţului de răs
şi a populaţiei trebuie să stea pundere. a disciplinei, a exi rii şi Ministerul Căilor Ferate vîrşire a construcţiei socialiste. zatâ faţă de călători. B lucru irealizabil cu ajutorul
în centrul atenţiei tuturor lu genţei din partea personalului au prevăzut ca in 1970 să se a- Cele aproximativ 17 miliarde Organizaţiile de partid, de B aparatului Roentgen, dar deo
crătorilor de la C.F.R. şi a organelor de conducere ale jungâ la 15,9 salariaţi pe kilo de lei alocate in cincinal a U.T.C. şî sindicale din unităţile N sebit de necesar pentru diag
Faptul că parcul existent de căilor ferate. metru de linie. Măşurile de cestui sector — sumă destul de de cale ferată, sînt chemate jj nosticarea precoce a cance
locomotive şi vagoane nu este modernizare a căilor ferate, însemnată — trebuie folosite sâ aducă un aport crescut la jj rului.
folosit în mod raţional, se da- Ele demonstrează că contro prevăzute a se realiza in ur cu pricepere pentru a asigura întărirea simţului dc râspun- I Sonovizorul va avea, de a
toreşte şl lipsurilor existente lul se exercită slab, nu previne mătorii ani, trebuie şă ducă nu ridicarea substanţială a între dere şi disciplinei în muncă, I semenea, întrebuinţări multi
deficienţele şi nu ajută la în
in întreţinerea acestuia. Din lăturarea lor efectivă şi opera la creşterea, ci la reducerea gii activităţi a sistemului nos la ridicarea nivelului cunoştin- I ple in defectoscopie, avind fa
această cauză, un număr marc tivă. numărului de salariaţi pe kilo tru feroviar. ţelor tuturor salariaţilor, la c- ij ţă dc alte aparate avantajul
de locomotive şi vagoane este metru de linie, la sporirea con Este necesar sâ fie acordată ducarea lor în spiritul unei I de a prezenta şi imaginea de
scos din circuit. Pe bună drep S-a vorbit aici despre răs tinuă a productivităţii muncii o atenţie mai mare reducerii înalte exigenţe profesionale. I fectului şi nu numai dc a-1
tate au cerut aici mai mulţi punderea mecanicilor. Pe mina Desigur, aceasta cere buna cheltuielilor de exploatare şi Comitetele regionale, raionale I semnala.
tovarăşi să se ja măsuri pen mecanicului se dau sute de pregătire şi instruire a perso întreţinere care continuă încă şi orăşeneşti de partid trebuie H ii Bran („Republica"); LUPENI:
vieţi omeneşti, materiale/ pro
tru folosirea cît mai raţională duse — aceasta impune, tova nalului de deservire. Dacă a- sâ fie destul de mari. Există să acorde o atenţie mai mare I ORAŞ ACOPERIT CU Casa din Montevideo („Cultu
şi cu cea mal mare eficienţă răşi, o răspundere excepţiona ccsta nu cunoaşte bine mijloa toate condiţiile ca neajunsu îndrumării, controlului şi spri- I STICLA ral"); LONEA: Insulele fer
economică a parcului existent, lă. Mecanicul este un adevărat cele pe care este chemat să le rile în muncă sâ fie lichidate jinului organizaţiilor de partid I mecate („7 Noiembrie* * *); Ci-
pentru îmbunătăţirea între comandant, şi in această cali- minuiască, modernizarea trans în cel mai scurt timp, ca să se de la calea ferată, controlului I In centrul statului Florida maron — în completare: Na
vigatori care dispar, („Mine
ţinerii şi reparării sale. tale trebuie bine educat, bine porturilor nu poate duce la re pună ordine in toate comparti activităţii unităţilor feroviare I se va construi primul oraş din rul"); CRIVIDIA: Dragoste la
Intr-o serie de cazuri, lucră instruit. Marea majoritate a zultatele pe care le aşteptăm. mentele transportului feroviar. de pe teritoriul lor 6 lume acoperit în întregime cu zero grade — in completare :
In cadrul consfătuirii s-au
Aşa cum au arătat aici unii to
rile de reparaţii şi întreţinere mecanicilor noştri îndeplinesc varăşi, unele greutăţi sînt de adus critici îndreptăţite actua Partidul şi guvernul acordă o imensă cupolă de sticlă. Ora Dr. Gli. Marinescu; ORAŞTIE:
şul se va numi „Epcot" (pro
a parcului de locomotive şi va aceste condiţiunî. Din păcate a terminate tocmai de faptul că lelor reglementări privind in o grijă permanentă îmbunătă totipul experimental al oraşu Zorba Grecul ("Patria"); La
goane au o calitate scăzută, vem in această funcţie şi oa nu au fost luate măsuri sufi struirea şl îndrumarea perso ţirii condiţiilor de muncă şi de lui de mîine). Troiectul apar porţile pămîntului („Flacăra");
ceea ce are ca efect întreru meni care nesocotesc regulile ciente pentru instruirea perso nalului, volumului prea mare viaţă ale lucrătorilor ceferişti. în completore: Gara; CU
peri dese de circulaţie, creşte impuse de regulamente şi de nalului în vederea mînuirii noii de ordine şi instrucţiuni. Este Recentele măsuri privind îm ţine regretatului Walt Disney. DEVA: Neveste periculoase GIR: Duminică Ia New York
Construirea oraşului va dura
rea numărului de defecţiuni conştiinţa socială. Sînt de a- aparaturi. necesar sâ fie studiată simpli bunătăţirea salarizării lucrăto 25 de ani, primele lucrări ui — în completare : Apolc în („7 Noiembrie"); ALBA IU-
tehnice. Din această cauză, in coid cu ce s-a spus aici: tre O problemă de însemnătate ficarea şi raţionalizarea siste rilor din transportul feroviar mind să înceapă peste trei ani. pericol — (cinematograful „Pa LIA: Minunata Angelică („Vi<\* v
anul 1966 a scăzut cu 38 la buie creată în rîndurile tutu hotărîtoare pentru îmbunătăţi mului de evidenţă şi a regula şi îmbunătăţirea criteriilor de Oraşul va avea o formă cir tria"); Complotul ambasadori loria“); Angclia, „marchiza în*~
sută timpul dc funcţionare a ror lucrătorilor conştiinţa răs rea transportului feroviar este mentelor privitoare la activita «acordare a uniformelor sînt o culară, în centrul său uimind lor („Arta"): SI MERI A: Fat- gerilor" („23 August"); ZLAT-
punderii La C.F.R. ordinele
locomotivelor cu abur faţă de trebuie să se execute cu rigu problema cadrelor. In ultimii tea salariaţilor de la calea fe mărturie în această direcţie. a fi construite, un hotel cu stafî; HUNEDOARA: Lumea NA: Coplan işi asumă riscul ;
anul precedent. Conducerea ani s-au obţinut desigur rezul rată, să se ia măsuri pentru Prin această măsură, salariaţii minunată a fraţilor Griinm TEIUŞ: Urme în ocean; SEBEŞ:
rozitate. Aşa a fost şi In trecut
Ministerului Căilor Ferate, di şi ma fost râu. Aşa este în tate bune şi in direcţia recru îmbunătăţirea controlului în de la circulaţia feroviară vor („Siderurgistul"); Noi re Dame Coliba unchiului Tom („Sebe
recţiile regionale, toate orga toată lumea. Aşa trebuie să fie tării şi pregătirii cadrelor de toate domeniile de activitate beneficia in plus de o sumă dc Paris („Flacăra"); Tunelul
nele care au răspundere în a şi la noi. Dacă nu va fi aşa nu la C.F.R. Trebuie să spunem ale C.F.R. de 282 milioane lei. Sîntem — în completare: Lucrările şul"); Cenuşa, seriile I şi II
ceastă direcţie, trebuie să asi vom avea ordine şi disciplină insă că aici continuă să se mai Ca şi în celelalte sectoare ale convinşi că toţi lucrătorii de Consfătuirii constructorilor dc („Progresul"); APOLDUL DE
la C.F.R. vor răspunde grijii g
gure ca reparaţiile şi întreţi la calea ferată, nu vom putea manifeste neajunsuri foarte se economiei naţionale, se impu partidului şi guvernului prin 8 Vrednicia se maşini, („Constructorul"); TE- SUS: Casa noastră ; BRAD :
nerea parcului de locomotive pune capăt neajunsurilor. In- rioase. Se constată o mare lip ne şi in transporturile fero L1UC: Dragostea şi moda; PE „Acţiunea „Zimbru"; HAŢEG:
şi vagoane să se facă In cele struind oamenii, invâţîndu-i ce să de personal calificat, mai a viare creşterea preocupării îmbunătăţirea muncii lor, prin [ TROŞANI: Omul din Rio („7 Dulcea pasăre a tinereţii.
mai bune condiţii. au de făcut din punct de ve les in sectoarele de exploata pentru introducerea pe scară îndeplinirea în cele mai bune j măsoară Noiembrie"); Ridem cu Slan şi
Unii tovarăşi din Ministerul dere profesional, dînd ordine re legate direct de siguranţa largă a tehnicii avansate pen condiţii a sarcinilor care le |
Căilor Ferate au propus de precise, eficiente, saneţionînd circulaţiei- La sfîrşitul anului tru folosirea instalaţiilor de revin. I
zafectarea unor ateliere şi în pe cei ce nu le execută, pe cei 1966 lipseau la calea ferată e- centralizare electrodinamicâ, a Desigur, tovarăşi, ridicarea | în fapie
ceperea construirii, In citeva ce nu-şi îndeplinesc obligaţii proape 10.000 de cadre de spe sistemului de informaţii elec continuă a nivelului de viaţă g
centre, a altora, sub motiv că le, înlocuind pe acei ce se do cialitate. tronice, a elementelor tehnice al lucrătorilor ceferişti, ca şi |
cele existente sînt mici, sînt vedesc incapabili să-şî îndepli Ministerul Căilor Ferate, di în siguranţa circulaţiei cu au al tuturor oamenilor muncii, j © VULCAN : „Concert dc muzică uşoară". Formaţia
de pe1 timpul burgheziei şi nu nească sarcinile — iată cum recţiile generale, centrale şi re tostopul, a semnalizărilor au 3l.Jntreguljui. nostru popor, este I (Urmare din pag I) Bebe Prisada. (O.S T.A ).
tomate şi a pilor mijloace de
mai corespund exigenţelor oa vom putea instaura ordinea şi gionale nu au acordat atenţia lucru moderne. şţrînş legată de dezvoltarea 8 O CUGIR: „Am venit din Dealul Clujului". Orchestra-
menilor care lucrează in socia disciplina în toate organismele necesară bunei funcţionări1 a Se impune ca Ministerul Căi neîntreruptă a economiei noas- I ren pc care au avut-o cu populară a Filarmonicii de stat Cluj
lism. Consider că aceste pro şi verigile căilor ferate. sistemului de şcolarizare şi lor Ferate sâ ia măsuri urgen tre naţionale, de îndeplinirea I el, au discutai şi despre lu $ DATA (Sebeş); „Veselie, astâ-searâ, cu estrada. Con
perfecţionaie a cadrelor, pro
puneri sînt greşite ; adoptarea Cred că nu este necesar să movării aceslora in raport cu te pentru recuperarea întirzie- cu succes a planului cincinal. 8 crările obşteşti ce Ic vor cert dc muzică populară şi uşoară. Tealru] de stat de estra
lor ne-ar conduce la cheltuiteii demonstrăm prea mult necesi capacitatea şi pregătirea lor. rii în crearea centrului de cal După cum ştiţi, în cadrul pla- I face în acest’ an. dă Deva.
inutile şi, pentru o perioadă tatea imperioasă de a se lua Din această cauză, intr-un şir cul electronic, ajutor preţios în nului cincinal sînt prevăzute jj — E adevărat, spunea co- CRISTUR : „Pc aripa dorului". Muzică populară sî
de timp, ne-ar lipsi de posi cele mai energice măsuri pen de sectoare lucrează oameni a organizarea ştiinţifică a activi măsuri însemnate cie creştere I operaloarea Valeria Vainer, uşoară. Teatrul de stat de estradă Deva.
bilitatea asigurării întreţinerii tru a se lichida cu desâvîrşire căror calificare nu corespunde tăţii de exploatare, în imbu- a salariului real, de ridicare I am făcut multe pînâ acum.
mijloacelor existente. Se pune posibilitatea repetării în conti cerinţelor moderne ale trans tâlâţirea controlului tehnic în a nivelului de viaţă al tuturor Nu înseamnă însă sâ ne o ru „Maeştrii cîntăreţi din
pe drept cuvînt întrebarea : nuare a unor accidente. Tre portului feroviar. Au fost des transportul feroviar Se cere o cetăţenilor din ţara noastră. prim la atît. Tovarăşul Lca- Niimberg" de Wagner; 16,15
buie făcut un punct de onoare
pentru ce este nevoie să in fiinţate şcoli cu tradiţie care mai mare atenţie pentru valo Rezultatele obţinute pînă a hu ne spunea că ar fi bine Din repertoriul Măriei Tăna-
vestim mijloace materiale şi şi de cinste al tuturor lucrăto pregăteau cadre pentru calea rificarea cercetărilor ştiinţifice cum reprezintă o garanţie că sa amenajăm şi fîntîna pu se; 17,30 Tineri interpreţi do
financiare în noi construcţii, rilor din transporturile fero ferată; desfiinţarea Şcolii pro în activitatea C.F.R, Trebuie planul cincinal va fi realizat blică din circumscripţia PROGRAMUL I : 5.40 Pro muzică populară: Sofia Vico-
viare de a garanta siguranţa
cind in actualele ateliere de deplină a transporturilor atît fesionale de la Oradea, creată coordonată mai bine activita cu succes — aceasta va duce noastră. Hai s-o facem! Bi gram muzical de dimineaţă ; veanca, Ion Bilă şi Marcel Ţu-
reparaţii mai sînt încă spaţii pentru călători cît şi pentru în 1918 precum şi a celor din tea institutului de cercetări cu la ridicarea ţârii noastre pc ne s-a gîndil el cînd a spus 0,15 Actualitatea agrară. Pre cior; 17.40 Scriitori ai secolu
libere, nefolosite? Prin repro mărfuri. Salu Mare, Palas Constanţa, a necesităţile pe care le ridică o treaptă superioară a dezvol şi de plantarea salcîmilor gătirea pentru campania agri lui XX: Konstanljn Simonov ;
filarea depourilor şi a remize Trebuie înlărilâ disciplina şi restrîns serios capacitatea de activitatea de exploatare, ur- tării economice, la îmbunată- pe malul Sebeşului. Sâ nu colă de pi imâvară în gospodă 18,35 La sfîrşit de sâptâmmă.
lor de locomotive, ca urmare ordinea, trebuie adoptate toate şcolarizare a cadrelor pentru inârindu-se aplicarea operati ţi rea continuă a vieţii mate ne mai pricinuiască revăr riile agricole de stat. Din ac cîntec, joc şi voie bună; 19,05
a introducerii locomotivelor măsurile tehnice şi organizato C.F.R. Dotareo transportului vă in practică a rezultatelor riale şi spirituale a tuturor sările alitea neplăceri. Sini tivitatea staţiunilor experi Uvertura de concert şi Inter
Diesel electrice, aceste spaţii rice corespunzătoare. Grija feroviar cu mijloace moderne cercetărilor. cetăţenilor patriei noastre so sigură că propunerile lui mentale; 6.45 Emisiune pentru mezzo pentru orchestră de
pot fi utilizate pentru amena faţă de om nu poale fi con de tracţiune şi instalaţii la ni Este necesar să se asigure o cialiste, In încheiere, doresc voi' prindă viaţă. Noi îi mai pionieri; 7,30 Portativul vese coarde de George Encscu; lp,3n
jarea atelierelor de reparaţii, fundată cu admiterea indisci velul tehnicii mondiale impu exactitate matematică in cir să-mi exprim încă o dată con cerem să ne ajute sâ îmbu liei; 8,25 Moment poetic — in Colegi de liceu; 19,50 Program
obţinîndu-se astfel importante plinei şi dezordinii, cu tolera ne acordarea unei atenţii spo culaţia trenurilor, prin întoc vingerea că lucrătorii din nătăţim iluminatul pe stra terpretat de Marcel Angheles- oferit de soliştii Margareta
Pîslaru, Mariane Miile, Dan
economii de investiţii. rea atitudinii condamnabile de rite pregătirii de cadre cu pre mirea unui grafic care sâ ţină transportul feroviar nu vor da noastră... cu; 8,30 La microfon, melodia Spâlaru, Udo JUrgens şi for
Este necesar să analizăm in nepăsare faţă do interesele şi gătire medie tehnică pentru seama de toate elementele o- precupeţi nici un efort pentru — Şi la reconstruirea preferată; 9.30 Sfatul medicu
mod serios toate mijloacele şi viaţa cetăţenilor patriei noas ţoale ramurile, lărgirea şcolari bieclîve ce influenţează desfă a-şi îndeplini cu cinste sarci punţii de peste nu, a com lui; 10,03 Piese corale de Ni- maţiile Paul Ghentzer si Ar
condiţiile de care dispunem tre, faţă de avutul statului. zării prin liceele industriale, şurarea transportului. Un ase nile care le revin. Vă urez tu pletat Mania Peter. colae Oancea; J0.30 Emisiune mând Migiani; 20,30 Călătorie
menea grafic trebuie sâ asigu
în istoria civilizaţiei; „Mituri
pentru întreţinerea şl repara Consider că marca majoritate dezvoltarea bazei materiale a turor, în numele conducerii dc Kelingor losif şi ceilalţi muzicală pentru şcolari; 11,20 şi legende —» izvor de inspira
ţia parcului existent şi să fo a lucrătorilor din acest sector invăţămintului de specialitate. re condiţii optime de siguram partid şi de stat, noi şi noi cetăţeni care au mai luat Revista literară radio: Edito ţie în artă"; 21,05 Seară de o-
losim la maximum capacităţile important de activitate vor fi Activitatea de şcolarizare şi ţâ şi regularitate a circulaţiei, succese în activitatea dumnea cuvîntul la întilnirea cu rial: „Zăcăminte folclorice în
existente. In loc să le investim la înălţimea îndatoririlor, vor perfecţionare a cadrelor, de ca conducînd, in acelaşi timp, la voastră închinată înfloririi pa candidatul lor şi-au expri poezia noastră cultă" ; 12,10 perelă: fragmente din „Gospa-
i'one" de Millocker; 21,35 Fo
în clădiri, să folosim mijloa lichida în cel mai scurl timp re depinde In mod hotărîlor o utilizare raţională a forţelor triei noastre socialiste. mat dorinţa de a vedea cit Legendele Olimpului pc
noteca de aur Camil Pelrescu:
cele financiare pentru mai bu neajunsurile semnalale. Dispu întreaga aclivitate de la C.F.R., de muncă, la respectarea tim mai repede înfăptuite pro-: scena lirică : fragmente din 21,55 Romanţe; 22,30 Moment
na utilare a capacităţilor ac nem de suficiente forţe destoi va Irebui pusă de acord, din pului normal de lucru şi o (I n r e p e t a t e r î n d u r i , c u v i n - punerile ce s-au făcui, asi- opera „AleesLa" de Gjuck ; poetic. „Pe lingă plopii fără
tuale. In felul acesta vom asi nice în întregul personal de la tonte punctele de vedere, cu dihnă a personalului. t a r e a t o v a r ă ş u l u i N i c o 1 a c gurindu-I că îi vor urma 12.30 „Călătorie în cir soţ"; 23,52 Invitaţie Io dms.
gura îmbunătăţirea întreţinerii C.F.R. pentru a realiza acest exigentele actuale ale circula In vederea satisfacerii cerin s u b l i n i a t ă jj totdeauna sfatul şi în cuit" — muzică uşoară; 13,16
şi reparaţiei parcului de va deziderat ţiei din tara noastră. ţelor de transport ale econo C e a u ş e s c u a f o s t demnul „Vals clasic" dc fon Hartulary-
goane şi locomotive Unii tovarăşi au criticat lip In cel mai scurt timp să se miei naţionale şi obţinerii u ele a p l a u z e l e v ii, p u t e r n i c e , g Darclee; 13,30 Inlîlnire cu me
Aşa cum am maî arătat, surile manifeslale în planifi analizeze situaţia pregătirii ca nor parametri ridicaţi de ex- a l e a s i s t e n ţ e i ) , lodia populară şi interpretul
partidul şi guvernul dau o a- carea şi organizarea transpor drelor şi să se întocmească un na cei cea 939 sa preferai; 15,00 Muzică popu
precicre pozitivă activităţii per turilor care conduc de multe plan special de măsuri menite 99 8Q 8B ■ Q B9 im IH5 m 9 lară interpretată de Dumitru 16,00 Campionatul mondirl
sonalului din sectorul circula ori la încrucişări, la cheltuieli să asigure satisfacerea in per Constantin şi Ştefan Tudora- de patinaj viteză. Transmisiu
ţiei feroviare Sporirea traficu inulilo. precum şi cazurile des spectivă a nevoilor de personal clic; 16,30 Emisiune muzicală ne de la Oslo; 17,00 Pc-un pi
lui a cerut eforturi serioase, a tul de frecvente de întîrzlere calificat ale căilor ferate. Sâ SPORT® SPORT • SPORT de la Moscova; 17,00 Coruri cior de plai; 17.25 Dincolo r)f.
impus creşterea numărului per a trenurilor care provoacă de se lină seama de observaţiile I bărbăteşti: 17.10 Frumoase ver micul ecran; 17,35 Arabescuri
sonalului. îmbunătăţirea pre reglarea circulaţiei şi aduc critice făcute aici referitor la — i i rmt i i m \tm ■■ ■■■' suri spune ţara. Montaj lite pe gheaţă; 18,00 Pentru copii
gătirii sale profesionale şi teh mari pagube economiei naţio faptul că şcolile C.F.R. nu se rar de Tiberiu Utan, Florenţa şi tineretul şcolar: Noile aven
nice. Fără îndoială, şi în a- nale. ocupă exeiusiv de pregătirea e campionatului republican de echipa pe care o antrenez a Albu şi Gh. D. Vasile; 18,03 In turi ale echipajului Val-Vîr-
ceastâ direcţie am obţinui o Este necesar să se analizeze cadrelor pentru calea ferată. Şah box, la care au participat 20 avut o evoluţie slabă in prima jurul globului; 18,40 Ştiinţă, tej. „Taina peşterii albastre"
de pugiltşti de la asociaţiile parte a campionatului. Cred tehnică, fantezie; 19,00 O me 18,50 Publicitate; 19.00 Tele
i La Cugir a luat sfirşit cam sportive Minerul Lupeni, .fiul că unu] din motive este si a lodie pe adresa dumneavoas jurnalul de seară; 19,12 Bule
tră; 19,30 Concert de melodii
tinul meteorologic; 19,15 Pano
condiţie e pionatul orăşenesc de şah. La Petroşani şi Minerul Vulcan. cela că nu am cunoscut îndea româneşti; 21,05 Unda veselă ; ramic ; 19,30 Campîonatm
juns posibilităţile jucătorilor
Titlurile de campioni orăşe
21,35
întrecerile finale au participat
„La balul de simbălâ
mondial de patinaj vileză 500 1
deoarece pregătesc echipa nu
neşti au fost adjudecate dc :
15 concurenţi. După epuizarea
tuturor rundelor, pe primele Nariln Petru (cat muscă), Bla- mai din toamnă. Pc parcurs seară"; 22,20 Mozaic dansant. m. Transmisiune de la Oslo
20,40 Tele-enciclopedja;
21,4 »
însă am reuşit să-mi dau sea
ga Ion (cat. cocoş), Onisei Pe
PROGRAMUL II: 7,00 Cîn-
trei locuri s-au clasat, in or
esenpla i n creşterea animalelor i dine: Zaharia Ioan (şahistde tru (categ. pană), Pîrlici Tro ma de capacitatea fiecărui tece şi jocuri populare dc pe Film seria!: Baronul; 22,30 Pa
av/
i s
a
rodii vesele; 22,50 Telesporl ;
component al lotului şi sâ-1 fo
ian (cat. semiuşoară), Ghenea
întinsul patriei; 7,45 Muzică
categoria I) cu 12,5
puncte,
0 Mureşan Petru cu 9 puncte şi Gheorghe (categ. uşoară), Cer losesc aşa cum trebuie. din opereta „No, no, Nanelle" 23,00 Telejurnalul de noapte ;
23,15 închiderea emisiunii;
— înseamnă că în retur Da
(Urnire din pag I) sigurarea nutreţurilor în uni nilnle circa 90-100 tone masă Crâinicescu Mircea, tot cu 0 cel Ion (cat. semimijlocje). Tă cia Orâşlie va avea un cuvînt de Youmar.s; 8,15 Muzică de
tar Petru (cat. mijlocie mică).
verde cu care se pot hrăni va
tăţile care nu dispun de păşuni cile dc lapte pînă la începerea e puncte. greu de spus ? estradă interpretată de Iolan-
Ingrăşarea păşunilor prin lir- suficiente se poale face mimai ALEXANDRU EPURE In cadrul întrecerilor s-au e — Fără a crede cineva că da Mărculescu; 8,30 „Pe Mu
Ure constituie încă o rezervă prin extinderea culturilor fu păşunatutui. corespondent videnţiat prin tenacitate şi stil sînt lipsit de modestie trebuie reş şi pe Ti'rnave" — muzică
Un factor important
care
r; sporire a producţiei de ma- rajere. In raionul nostru există poale contribui la sporirea pro 1 de joc, pugilişlii Onisei Petru, sâ arăt că obiectivul nostru populară; 9,03 Suită în stil ro
mânesc de Constantin C. Not-
• verde dar nu folosită in su reale posibilităţi pentru extin Nai iţa Petru si Cercel Ion. din retur este sâ ocupăm locul lara. Orchestra simfonică a
ficientă măsură- In anul trecut derea culturilor furajere bo ducţiei de masă verde pe pa B. SABIN doi sau trei in clasamentul ge Radioteleviziunii ; Dirijor E- PENTRU 24 ORE
n iest procedeu s-a practicai gate in substanţe proteice care jiştile naturale este şi extin Patinaj corespondent neral. Pentru aceasta ne pre manuel Elenescu; 9.40 „Să nu
doar pc 100 hectare. dau producţii mari la hectar şi derea lucrărilor de îmbunătăţi gătim cu tnatâ seriozitatea. Am ne despărţim" — muzică uşoa Vreme rece şi frumoasă, cj
Crescătorii de animale din se pot recolta de mai multe ori re, în complex, îndeosebi la Pe patinoarul asociaţiei Fotbaliştii început antrenamentele în 17 ră; 10,05 Biblioteca de literatu cerul puţin noros ziua şi mfl
ionul nostru au luat poziţie pe an cum sînt lucerna, trifo unităţile unde sectorul zooteh sportive Tineretul din Lupeni ianuarie cu un lot de 20 jucă ră română: Ion Marin Sado- mult senin noaptea. Vini mode
r iţă de 3celc consilii de con iul, sparceta şi ghizdeiul. nic are o mare pondere Pînă a avut loc un concurs de pa tori. Din lot fac parte printre voanu — „Sfîrsit de veac în rat, cu Intensificări locale din
ducere care neglijează proble- Cu rezultate bune se prac în prezent s-au organizai două tina,). primul din anul acesta. din Qrăstie alţii Slan. Olleanu. Puie, Albu, Bucureşti"; 11,07 Amintiri din nord şi nord-vest. Temperatura
,a folosirii îngrăşămintelor tică în unele unităţi din raio păşuni model la Beriu şi Si- Concursul s-a bucurai de un Prodan, Vasarhei. Malache, vacanţă; 11,20 Pagini din ope aerului staţionară; ziua va I
hiniice pe păşuni Cit dc a nul nostru şi cultivarea în mi bişel pe o suprafaţă de aproa deosebit succes. Iată câştigăto se pregătesc în Negrăit Dăngăroiu, Adam, ra „Alexardru Lăpuşneanu" cuprinsă intre —2 şi -f-2 gra
vantajos este sâ extinzi această rişte a porumbului siloz in a- pe 700 hectare. Asemenea pă rii probelor : fele 000 m. — Humbăcea, Hopîrleanu, Bor de Alexandru Zirra; 12,00 Cîn- de, iar noaptea intre — 5 ş<
elodâ de fertilizare a pâşu- meslec cu floarea-soareluî de şuni pot fi organizate şi la co za, Găină, Drâghici şi Borca. tece pentru Republică ; 12,10 — 10 grade.
i lor reiese şi din exemplul co unde s-au obţinut cîte 35t40 operativele agricole din Vine Ciortea Maneta ; 400 m — Le- vederea returului Toţi jucătorii au participat la Revista revistelor economice ; PENTRU URMĂTOARELE
operativei agricole din Spini lone masă verde la hectar. De rea, Sălişte, Romos, Cugir, O- tean Lucica ; 500 m — Rus cele 12 şedinţe in care am pus 13,08 Muzică uşoară interpre
carp de pe 20 ha a obtinut cîtc asemenea, s-a pus problema or răşlie şi Geoagiu. In acesl sens * Dorina ; băieţi 300 m — Pie- accentul pe pregătirea fizică tată la diferite instrumente ; 2 ZILE
1.000 kg mesă verde la hectar ganizării de conveiere verzi în propun ca in viitor fondurile K) naru Marius ; 400 m — Orn- înainte de a purta o discu generală. De asemenea am ţi 14.00 Concert de prînz; 15,10
Vreme In curs de schimbare,
t>e o păşune dc şes. Prin accas- jurul felinelor de animale. destinate lucrărilor dc îm veţ Emil ; 500 m — Klott Ger- ţie cu antrenorul echipei de nut 4 şedinţe teoretice pentru „Citesc în inima ta" — muzi cu cerul noros sî temperatura
i i s-au putut hrăni in plus 50 Dinti-un calcul sumar rezultă bunătăţiri în complex pe hardt; 600 m — Moisiuc fotbal Dacia Orâşlie am con însuşirea unor cunoştinţe din că uşoară; 16,00 Baritonul Pe in uşoară creştere la sfîrşllu!
% aci cu lapte timp de 18 zile. că aceste convelerc pot fi or păşuni sâ fio dirijate cu prio Gheorghe ; 800 m — Secarea sultai din nou clasamentul tu regulamentul de fotbal şi din tre Ştefănescu-Goangâ în ope- intervalului.
.u trebuie scăpată din vedere ganizate pc circa 150 hectare ritate către unităţile amintite, Dumitru. rului campionatului regional. unele publicaţii de specialita
nici problema organizării ra- teren care pînâ in prezent nu şi nu concentrate într-o singu. I. CIORTEA Dacia Orâştie ocupă locul 8 a- te. Acum am intrat în perioa
onale a pâşunatului ca o re şi-a găsit încă o folosinţă co ră cooperativă, aşa cum s-a corespondent cumulînd doar 12 puncte. E da piecompetitionalâ cînd sus
. ?rvâ de creştere şi gospodă- respunzătoare. Prin însâmîn- procedat pînă acum lată cî- un loc modest faţă de posibili
re chibzuită a producţiei dc ţarca nccstor torenuri încă din leva rezerve care valorificate tăţile de care dispune forma ţinem meri uri de verificare. L O T O
mai judicios pol duce la o îm b
toamnă cu măzfirlchc, secară, bunătăţire substanţială a ba B o x ţia amintită. Aşa că prima în Vom juca în compania echipe
roasă verde. trebare adresată antrenorului lor A S Cugir, C.F.R. Siine-
Bine spunea în consfătuirea orz, ovăz ctc, în primăvară lanţei furajere în fiecare coo Ioan Bîdea s-a referit la com ria, Victoria Călan şi altele. La tragerea Loto din 10 februarie 1967 au fost extrase
de la Sebeş brigadierul zooteh cind lipsesc suculente s-ar pu perativă agricolă din raionul i Sala de spori din Lupeni a portarea jucătorilor în tur. următoarele numere:
nie Emil Ştef din Ohaba că a- tea obţine de către fiecare u nostru. găzduit etapa orăşenească a — Trebuie sâ recunosc că V. A. 86, 41, 17, 90, 15, 74, 22, 28, 02, 9, 29, 69.
Fond de premii 1 019.787 J ei.