Page 4 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 4
EAAilNA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3759
T
Vizifa ministrului afacerilor 0 delegaţie Ministrul comerţului exterior Corespondenţe
a P. C. R. a sosit al României în vizită
externe al României din Tunisia
la Belgrad la Uzinele din Flins
Dezvoltarea
în R. F. a G e i ^ â i . i BELGRAD 31 — . Corespondentul pres Al. Gheorghiu şi G. Dascal trans caic să ducă la dezvoltarea şi mai învăţămîntului
PARrs 31 — Corespondenţii Ager
largă a relaţiilor dintre cele două
Agerpres, N. Flopeanu, transmite :
Delegaţia de partid condusă de tova mit : comerţului exteiior al ţări. ★ TUNIS 31. Corespondenţă spe
Ministrul
răşul Mihai Dalea, secretar al C.C. României, Gheorghe Cioară, şi per Marţi seara televiziunea franceză cială de la N. Puicea * Ziarul mba
Toasturile rostite cu prilejul dineului de la Bonn al P.C.R, care la invitaţia Uniunii soanele care îl însoţesc au vizitat a transmis un scurt reportaj despre Presse de Tunisie" scrie că din
numărul total de 921.784 elevi şi
Comuniştilor, din Iugoslavia face o
vizila tov Gheorghe Cioară la Uzine
marţi dimineaţa Uzinele din Flins
vizită de prietenie in această ţară, a ale Regiei Naţionale a automobile le Schneider Creuzot, precum şi o studenţi (populaţia Tunisiei se ci
BONN 31 (Agerpres). — In cadrul între ţările noastre, care în ultimul maniei, declarind în cont?nume: Con sosit la 31 ianuarie la Belgrad. La lor Renault. La sosire, oaspeţii tot scurtă declaraţie făcută cu prilejul frează la 4.467.466 locuitori), elfi
dineului oferit luni seara în cinstea timp şi-au croit drum, vor fi promo vorbirile pe care le-:im începui azi gara Dimav. din capitala R.S.F. Iu mâni au fost primiţi de Pierre Drey- vizitării uzinelor, despre posibilităţi sînt încadraţi in actualul an şco
ministrului afacerilor externe a] vate. In sfîrşit, prin această hotărîre ne întăresc această încredere şl ne goslavia, delegaţia a fost intiinpina- fus, preşedinte-director general al le de cooperare tehnico-economică lar, 777.686 elevi frecventează In-
României, Corneliu Mănescu, vice dorim să servim destinderii şi secu determină să ne exprimăm convin lâ de Niaz Dizdarevici, membru al Regiei Naţionale a automobilelor Re între cele două ţări văţămintul primar in şcolile de
cancelarul şi ministrul afacerilor ex rităţii europene, intrucît ea nu este gerea că înlîlnirea noastră va li fruc Comitetului Executiv al C.C. al nault şi de alte persoane din con ★ stat, 11.026 — in şcolile particu
terne al Republicii Federale o Ger îndreptată împotriva nici unui al trei tuoasă şi va maica o contribuite pre U.C.I., de Danilo Purici, şeful comi ducerea Regiei. PARIS 31. — Corespondentul A- lare, iar 5.323 în institute de in-
maniei, Willy Brandt, a declarat: ,.Cu lea stat şi este menită să întărească ţioasă la progresul rel)(ii!or bilate siei pentru relaţii externe a C.C. al gerpres, Al. Gheorghiu, transmite : văţămint francez. Invăţămintul
prilejul primelor discuţii am lacul colaborarea internaţională şl să cre rale dintre cele două ‘Âri. U.C.I., şi de alte persoane. Au fost Pierre Dreyfus a făcut o scurtă ex Marţi seara, ministrul comerţului ex mediu cuprinde 109.865 de elevi
un lucru bun. Am constatat largi do eze încrederea între state cu siste Preocuparea pentru st-j*ormareo u de faţă ambasadorul Republicii So punere privind organizarea şi pro terior al Republicii Socialiste Româ
menii In care părerile noastre coin me sociale diferite". nor relaţii normale bune între ţări cialiste România la Belgrad, Aurel ducţia uzinelor de la Flins — una nia. Gheorghe Cioară, a avut o între in şcolile de stat. In ceea ce pri
cid şi am convenit modalităţi pentru In toastul său, ministrul afacerilor le noastre este menită în concepţia Mălnăşan. şi membri ai ambasadei. din cele zece uzine ale Regiei Re vedere, desfăşurată înti-o atmosfe veşte invăţămintul superior, 6.830
o strînsă colaborare. Fără exagera nault. Uzina de la Flins se ocupă de studenţi urmează cursurile Uni
externe at Republicii Socialiste Româ quvernului Republicii Socialiste Româ asamblarea caroseriilor şi de monta ră deosebit de coidială, cu ministrul versităţii din Tunis, 186 cele ale
re, schimbul de păreri a fost deschis, nia. Corneliu Mănescu, a declarat: nia să răspundă atît intereselor re jul şi finisarea automobilelor din mo economiei şi finanţelor al Fianţei, Şcolii superioare de agricultură,
colegial şl încurajator". .Pentru a evita repetarea unor ex tor două părţi, cît si grijii pcnlru întrevederea lui R. delul R-8. R-10 şi R-16. In fiecare zi. dl. Miehel Debre. La înlrevedeie au
Referindu-se Ia înnoirea relaţiilor perienţe dureroase ale trecutului noi destinele păcii şi colaborării interna pe porţile uzinelor din Flins ies 1.200 asistat Chai Ies de Chambrun. secre iar 114 cursurile Şcolii naţionale
dintre cele două tărl, vorbitorul o socotim că în momentul de fată este ţionale. automobile finisate. tar de stat la comerţul exterior, Vic de cooperaţie.
spus că aceasta va trebui „să porneas necesar ca, pornind de la datele si Este evident că drumul spre o pa Kennedy cu de Gaulle tor Dimitriu. ambasadorul României In domeniul invăţămintului —
că de la o bază sănătoasă, demnă şi posibilităţile lumii postbelice, să ne ce trainică trece în mod necesar In cursul vizitei prin diferitele sec la Paris. subliniază ziarul — prevederile
trainică". concentrăm eforturile pentru a elimi prin statornicirea între ţâri, indife PARIS 31 (Agerpres), — toare ale uzinelor oaspeţii români In cursul convorbirii care a avut planului sînt substanţial depăşite.
.Această bază este constituită din na definitiv cauzele tensiunii in re rent de oriuduirea lor social-po.iţiră, s-au oprit în fata bandei de montaj loc au fost evocate probleme legate
principiile independenţei naţionale, laţiile interstatale, a îmbunătăţi sub a unor relaţii normale de cooperare Senatorul american Robert Kenne a unui lot de 4.000 de automobile de dezvoltarea relaţiilor politico-e- încheierea campaniei de
egalităţii In drepturi şi respectării re stanţial climatul pe continentul eu întemeiate pe dreptul suveran al fie dy, care se află într-o vizită oficia Renault. în curs dc finisare, maşini conomice dintie Franţa şi România. recoltare a măslinelor
lă în Franţa, a fost primit marţi de
ciproce a realizărilor şi modului de ropean atît de greu încercat în tre cărui stat de a decide liber de soarta generalul de Gaulle După o întreve deslinate României. între care mo Gheorghe Cioară şî-a exprimat sa
viată". cut. a crea condiţii care să facă cu sa. Iată de ce noi considerăm că dere care a durat mai mult de o oră, delul R-8, R-16 şi Dauphine-Gordini. tisfacţia pentru prilejul de a face o Ultimul număr al „Buletinului
.Guvernele noastre vor deci s'l re neputinţă un război mondial şl a dezvoltarea schimburilor econonrce. senatorul american a făcut presei o La sfirşilul vizitei, conducerea uzi vizită oficială în Franţa, cît şi pentru oficial naţional al uleiului" din
ia relaţii diplomatice şi să facă asigura o pace şl o securitate trai ştiinţifice şi culturale, inclusiv ooma- declaraţie în care a subliniat câ dis nelor a oferit un cocteil în cinstea posibilitatea de a cunoaşte mai pe Tunisia publică un studiu asupra
schimb de ambasadori. Prin această nică în Europa şi în lumea întreagă". lizarea relaţiilor diplomatice dintre cuţia pe care a avut-o cu preşedin oaspeţilor români. larg realizările lehnico-industriale
hotărîre urmează a se fonda relaţii România şi Republica Federală a Ger tele Franţei n fost „foarte interesan franceze. Totodată el a relevat că campaniei oleicole 1966—1967. Se
de bunăvecinătate înlre Republica Fe Vorbitorul a evocat posibilităţile maniei. oducînd foloase celor două tă". Cu acest prilej, a spus Robert dezvoltarea economică a României menţionează că in mod practic
derală a Germaniei şi Republica So existente pentru extinderea şi diver state, slujeşte totodată cauzei -tin Kennedy, au fost trecute în revistă Ambasadorul Republicii Socialiste constituie, de asemenea, o premisă campania de recoltare a măsli
cialistă România Prin această hotărî- sificarea recipioc avan.ajoasă a re derii şi securităţii fn Europa si în o serie de probleme privind Asia de România la Paris. Victor Dimitriu. şi importantă a dezvoltării schimburi nelor s-a încheiat. Rezultatele au
re legăturile practice multilaterale laţiilor dintre România şi R F. a Ger lume. sud-est şi îndeosebi situaţia din şeful Agenţiei economice române Tu- lor şi consolidării relaţiilor econo fost foarte satisfăcătoare in nord,
Vietnam, precum şi relaţiile dintre dor Matea. au oferit marţi un dejun mice cu Franţa. ' dar insuficiente in centrul şi su
cu prilejul vizitei ministrului comer
dul ţării, dată fiind seceta din a
cele două ţări. Referindu-se la ţului exterior al României. La dejun La rîndut său, Miehel Debre s-a
Primirea la cancelarul Kiesinger această ultimă problemă, Robert Ke au participat : Charles de Chambrun. declarat de acord cu poziţia expri cest sezon. Cantitatea de măsline
recepţionată şi prelucrată pină v
nnedy a recunoscut că intre cele
mată de Gheorghe Cioară, câ pe
două guverne „există divergenţe în secretar de stat pentru comerţul ex baza respectării suveranităţii, nea prezent sc ridică la 26.261 to» ,
BONN 31 — Trimişii speciali A- primăm convingerea că acest pas în petelui român, exprimindu-şi satis tr-o serie de probleme", dar câ terior. Jean L. Vjgier. membru al Co mestecului în treburile interne, ega ceea ce corespunde unei cantităţi
gerpres, N. Ionescu şi P. Stăncescu. semnat în dezvoltarea relajiilor din facţia în legătură cu această vizită. S.U.A. trebuie să depună eforturi misiei afacerilor externe a Senatu lităţii în drepturi şi avantajului re de ulei de aproximativ 17 000 to
transmit: tre cele două ţări constituie în ace Corneliu Mănescu a mulţumit pen pentru ca „prietenia tradiţională cu lui, Jean P. Brunet, directorul rela ciproc, ţările, indiferent de sistemul ne, adică aproximativ 85 la sută
Ministrul afacerilor exteine al Re laşi timp o contribuţie la cauza cola tru amabilitatea cu care a fost în- Franţa să fie restabilită". ţiilor economice din Ministerul Afa politic şi social, pot dezvolta relaţii din producţia prevăzută.
publicii Socialiste România. Corneliu borării internallonale şi a securităţii Limpirat şi a semnat in Cartea de cerilor Externe, membri ai conducerii de prietenie şi colaborare Miehel Buletinul menţionează totodată
Mănescu, care întreprinde o vizită o în Europa". aur a oraşului. Consiliului National al Patronatului Debre a subliniat că nu se poate a o creştere sensibilă a exporturi
ficială în Republica Federală a Ger In cursul zilei de marţi au conti ftancez. conducători ai unor impor sigura o politică de independenţă a- lor de ulei de măsline, îndeosebi
maniei, a fost primit de cancelarul nuat convorbirile cu vicecancelarul şl ★ © Întreg sudul Iordaniei se af tante întreprinderi franceze şi alţi tîta timp cît nu există o dezvoltare tn Franţa.
Republicii Federale a Germaniei, dr. ministrul de externe. Witly Brandt. Seara, ministrul afacerilor exter lă sub zăpada, tar triburile de be oameni de afaceri. puternică a economiei şi a relevat
Kurt Georg Kiesinger. întrevederea Cu prilejul acestor convorbiri, la ne al României. Corneliu Mănescu a duini, aşezate in deşert, la e:l de Dejunul s-a desfăşurat într-o at faptul că guvernul francez urmăreş
a prilejuit un schimb de păreri pri care au participat membrii delegaţiei oferit, la reşedinţa sa de la Hotelul Marea Moarlă au fosl couptot izo te cu deosebită simpatie modul in Teatrul naţional
vind evoluţia relaţiilor dintre cele române şi înalţi funcţionari ai Mi Konigshof. un dineu în onoarea, vi late de restul ţării, fiind amenin mosferă cordială. care România concretizează cu mult
două ţări şi unele probleme interna nisterului Afacerilor Externe al R.F.G. cecancelarului şi ministrului de ex ţate să moară de foame împreu curaj şi principialitate această con de marionete
ţionale. La întrevedere au participat s-a convenit să se dea publicităţii un terne al R.F.G , Willy Brandt. La nă cu cămilele, caii şi turmele lor cepţie politică.
dineu au participat: Kurt Schmu-
Willy Brandt, dr. Ruete, director în comunicat comun. cker, ministru pentru bunurile stalu de oi şi de capre. Ambasadorul Republicii Socialiste Cei doi miniştri au evocat în ace Pentru prima oară dc la obţi
Ministerul Afacerilor Exlerne, şi E. lui, Carlo Sohmid, ministru federal Cu ajutorul elicopterelor au lost România la Paris, Victor Dimitriu, şi laşi timp prietenia şi legăturile tra nerea independenţei Tunisiei, a-
Stratbng. şeful misiunii comerciale a La amiază, oaspetele român a par pentru problemele lendcrelor. KarI paraşutate deasupra aşezărilor de Charles de Chambrun au rostit toas diţionale dintre cele două ţâri, ară- cum 11 ani, un teatru naţional de
Republicii Federale a Germaniei la ticipat la un dejun oferit in onoarea von Hase, secretar de stal, purtător beduini hrană, furaje pentru vite tind câ aceasta constituie o premisă marionete a prezentat spectacole
Bucureşti Din partea română, la în de cuvînt al guvernului federal, E- şt pături, ţn acest mod cîlava răii turi în care au subliniat că contac Sn plus pentru dezvoltarea relaţiilor In faţa tineretului. Primul spec
trevederi au fost prezenţi Cornel sa de preşedintele Comisiei de poli rich Mende, preşedintele Partidului de nomazi au pulul fi salvaţi. tele avute se vor concretiza în noi politice şi economice amicale între tacol a avut loc la Casa teatrului,
Bogdan, director în Ministerul Afa tică externă a Bundestagulul, Her- liber-democrat, Hei man Kopf, pre câi de cooperare tehnico-induslrialâ Franţa şi România. In continuare ei în prezenţa a numeroase perso
cerilor Externe, şi Mircea Năstose, mann Kopf La dejun au luat parte, şedintele Comisiei pentru afaceri ex au abordat diferite probleme econo nalităţi culturale. Teatrul de ma
şeful reprezentanţei comerciale a de asemenea, membrii delegaţiei ro terne a Bundestagului, Rolf ■ Laftf, mice concrete, privind relaţiile între rionete creat .de către centrul l\ir
României. mâne şi membri ai Societăţii de po secretar de stat la Ministerul Aface nisian de arte dramatice a pre
In declaraţia făcută pentru presă litică externă. rilor Exlerne, Erich Stratling, şeful Franţa şi România. zentat două mici piese: nKaddour
la ieşirea din Palatul Schaumburg, derale a Germaniei la Bucureşti, VIETNAMUL DE SUD Convorbirea s-a desfăşurat intr-o beduinul" şi mPip, pasărea albas
misiunii comerciale a Republicii Fe
reşedinţa Cancelariei Federale, Cor ★ atmosferă extrem de cordială. tră'1.
neliu Mănescu a spus : .Au fost exa In aceeaşi zi, Corneliu Mănescu Bertold Beitz, director general al fir
minate şi cu acest prilej posibilită mei Krupp, numeroşi deputaţi, înalţi
ţile de a dezvolta în continuare re şl persoanele care îl însoţesc au fă funcţionari din Ministerul Afacerilor Guvernul congolez „nu este dispus să dea
laţiile de colaborare dintre ţările noas cut o vizită la primăria oraşului Externe, oameni de afaceri, ziarişti • Lupte puternice între patrioţi şi
tre. A fost exprimată de ambele Bonn. El a fost salutat cordial de nu germani şi români. nici un pas înapoi"
părţi satisfacţia în legătuiă cu ho- meroşi locuitori ai capitalei. Wiel- trupele americane • Atac în plină zi asu
tărîrea guvernelor noastre de a stabi In cursul dineului, care s-a desfă BRUXELLES 31 (Agerpres). — liniază că guvernul congolez „nu este
li între cele două ţări relaţii diplo helm Daniels, primarul Bonnului, şurat într-o atmosferă cordială, au Ambasada Congoului (Kinshasa) la dispus s5 dea nici un pas în a ^ 1".
matice la nivel de ambasadă. Ne ex a adresat cuvinte de bun sosit oas fost rostite toasturi. pra a trei nave culegătoare de mine Bruxelles a dat publicităţii marţi o Declaraţia menţionează că „Co. it
declaraţie în care reaminteşte pozi nu datorează nimic fostei societe \
COMUNICAT COMUN giunea din împrejurimile Saigonului. mericană. iar cel de-al treilea sector ţia guvernului congolez în ce priveş ci din contră aceasta este datoare sta
SAIGON 31 (Agerpres). — In re
tului congolez 7,5 miliarde franci
este situat de-a lungul canalelor care
te măsurile pe care le-a luat faţă
pe o rază de circa 30 de kilometri, leagă Saigonul de mare. După cum de societatea „Union Miniere du belgieni" „Union Miniere du Haut
au fost semnalate în tot cursul zi transmite corespondentul agenţiei Haut Katanga". In declaraţie se sub Katanga", se spune în declaraţie, „nu
Guvernele Republicii Socialiste România lei de luni lupte între unităţile ame France Presse, luptele cele noi pu a fost naţionalizată, ci congolizată".
ricane şi detaşamentele de pa ternice se desfăşoară în cel de-al trei
trioţi. Mai multe divizii ame lea secjor unde forţele patriotice rint I
şi Republicii Federale a Germaniei au căzut ricane, sprijinite de aviaţie şi artile deosebit de active. % Marţi a părăsit Roma, ple- Kekkonen au rostit cuvintârl.
rie desfăşoară aşa-numite operaţiuni La 35 kilometri sud-vest de capi cînd spre Moscova, Nikolai Pod-
„de curăţire" pentru a degaja regiu
# La Damasc, in faţa unui tri
de acord să stabilească relafii diplomatice nea de trupele Frontului Naţional de tala Vietnamului de sud, pe fluviul gornîi. preşedintele Prezidiului So- bunal militar special, are loc pro
vielului Suprem al U.R.S.S., care
Long Tao, una din căile de acces
La Invitaţia ministrului federal al Corneliu Mănescu, şi ministrul fede cord să stabilească relaţii diplomati Eliberare a căror activitate este In spre portul Saigon. trei nave arae- a iăcut o vizită de stat în Italia cesul participanţilor la complotul
între 24 şi 31 ianuarie.
afacerilor externe, Willy Brandt, mi ral al afacerilor externe. Willy Brandt. ce şi să facă schimb de reorozenlontî ultima vreme deosebit de intensă. Un licane culegătoare de mine ou fost antistatal din 8 septembrie 1966.
nistrul afacerilor externe al Republi au purtat convorbiri asupra stadiului diplomatici la rangul de ambasadori prim sector de luptă este cel cu atacate luni. in plină zi. de detaşa © La 31 ianuarie, losip Broz Poslul de radio Damasc a anunţat
prins între Saigon şt baza militară
cii Socialiste România, Corneliu Mă şi dezvoltării relaţiilor dintre Repu extraordinari şi plenipotenţiari. americană de la Bien Hoa, situată la mentele de patrioţi bine înarmate. I a Tito, preşedintele R.S.F. Iugosla că unul din acuzaţi, generalul în
nescu. face o vizită oficială în Re blica Federală a Germaniei şl Repu Ambele, părţi sînt convinse că a numai şapte kilometri depărtare de via. preşedintele Uniunii Comu retragere, Fahd El-Chacr. a făcut
publica Federală o Germaniei de la blica Socialistă România, precum şl ceasta va contribui la dezvoltarea în 15 kilometri nord de capitală, Un al Saigon, unită|i ale brigăzii 199 de niştilor din Iugoslavia, şl persoa destăinuiri în legătură cu orga
30 ianuarie pînă la 3 februarie 1967. asupra problemelor internaţionale de ţelegerii reciproce dintre Republica doilea este situat în sud-vestul capi Infanterie americană au fost, de ase nele care l-au însoţit într-o scurtă nizarea complotului şi a repartiză
In timpul şederii sale la Bonn, în Interes comun. Socialistă România şi Republica Fe talei. unde au fost trimise efective rii principalelor posturi oficiale
tre 30 şi 31 ianuarie, ministrul aface Ambele părţi şi-au exprimat satis derală a Germaniei în interesul am ale diviziei a 25-a de infanteite a- menea, atacate de patrioţi. vizită neoficială în Uniunea So înlre autorii conspiraţiei,
rilor externe român a fost primit de facţia în legătură cu evoluţia favo belor părţi şi prin aceasta vor servi vietica, au părăsit Moscova, ple-
clnd spre Budapesta.
cancelarul federal dr Kurt Georg rabilă a schimburilor economice şl păcii şi securităţii, înţelegerii dura 0 La Paris s-a anunţat oficial
Kiesinger. La 1 februarie ministrul culturale dintre ţările lor. bile şi convieţuirii paşnice a popoa Span»a Mişcarea revendicativă ia amploare că alegerile legislative din Franţa
afacerilor externe român va vizita o Ele au subliniat că vor cultiva şl relor Euiopel, destinderii Internatio # La 30 ianuarie, Urho Kek- şi Icritoriile de peste mări vor a
raşele Koln, Dusseldorf şi Miinchen. adinei în continuare colaborarea nale. MADRID 31 (Agerpres). — circa 1 000 de muncitori, cerînd eli konen, preşedintele Republicii Fin vea loc astiet : primul tur de scru
El se va intîlni cu preşedinţii guver multilaterală dintre ţările lo:. Discuţiile, care au avut un caracter Mişcarea revendicativă ia amploa berarea lui Saborido Galan, vicepre landa, şi persoanele care H în tin la 5 martie, jar cel de-al doi
nelor lenderelor Renania de nord — In acest spirit, guvernele Republi de lucru, s-au purtat într-un spirit re în Spania. Aproximativ 8 000 de şedinte al sindicatului metalurgişti- soţesc. au făcut vizite lui lea la 12 martie 1967. In comuni
Westfalia şt Bavaria. cii Socialiste România şi Raoublicii de sinceritate. mineri din provincia Asturia au de lor. La Barcelona şi în centrele in Gheorgbi Traikov, preşedinte catul dat publicităţii se subliniază,
Popu
le Prezidiului Adunării
Ministiut afacerilor externe român Federale a Germaniei au căzut de a- Ministrul afacerilor externe, Cor clarat grevă în semn de solidaritate dustriale din apiopiere, Tarrasa şl lare a R. P. Bulgaria, şi Iul de asemenea, că închiderea cam
neliu Mănescu. a invitat pe ministrul cu tovarăşii lor de muncă arestaţi Sabadell, au declarat grevă 12.000 de paniei electorale va avea loc la 13
federal al ofacerilor externe, Willy de autorităţi în cursul săplămîniî tre muncitori de la întreprinderile tex Todor Jîvkov, preşedintele Con februarie ora zero.
Brandt, să facă o vizită oficială în cute, sub acuzaţia de a fi desfăşurat tile, revendicînd îmbunătăţirea sala siliului de Miniştri. Cu acest pri
CUPE kem ieo y Pesimism în posibilitatea Republica Socialistă România. activitate politică ilegală. In spriji rizării. In acelaşi timp, continuă gre lej au avut loc discuţii prieteneşti. $ Ministrul industriei şi mine
Ministrul federal al afacerilor ex nul unor revendicări similare au de va declarată cu două luni în urmă In seara aceleraşi zile, Prezidiul lor din Sudan. Izzetdin el Sjyed.
terne a acceptat cu mulţumiri invi clarat greve parţiale 50.000 de meta de aproximativ 1 500 de muncitori de Adunării Populare şl Consiliul de
stabilirii cauzelor catastrofei taţia. lurgist» din Madrid la Uzina de laminate din Bilbao, în Miniştri ale R. P. Bulgaria au oie a anunţat luni că au fost luate
măsuri în scopul punerii în vin-
Data vizitei se va stabili pe cele La Sevilla a avut loc o puternică semn de protest împotriva concedie rii o recepţie în cinstea oaspete zaro de la 15 februarie, pcnlru
WASHINGTON 31 (Agerpres). — intea accidentului, cosmonautul Vir- diplomatică. demonstraţie la care au participat rii liderilor lor sindicali. lui finlandez. G. Traikov şi U. Investitorii autohtoni, a 50 l.i Milă
După cutn relatează agenţiile de gil Grissom ar fi declarat unui teh din acţiunile firmei britanice ne
piesă, la Cape Kennedy se manifestă nician: „Vorbiţi de faptul că ne veţi Import „Glattlev-Hankcv Co" EI
un oarecare pesimism in rîndurile trimite în Lună.. şi noi nu putem a adăugat că măsuri asemănălo :ro
specialiştilor care se întreabă dacă nici măcar să comunicăm cu per toriul Canadei de arme a- vor ti aplicate în curînd şl .iilor
N.AS.A. (Administraţia naţională soane care se găsesc la ctţiva metri tomiee americane. Spunind firme străine printre car? . Mit-
de noi".
pentru problemele aeronauticii şi chetă este atrasă de faptul că în „Porţile deschise" încep să se închidă? atunci „nu". Diefenbalcer ehel Coales" şl „Mercantile".
cercetarea spaţiului cosmic) va fi Atenţia membrilor comisiei de an şi-a pierdut însă postul de
vreodată în măsură să stabilească prim-ministru. Ziarele ca © La 30 ianuarie a fnst rcinat
cauzele catastrofei care a costat via funcţionarea acestor aparataje s-au nadiene îşi pun întrebarea: la Tribunalul din Miinchen proce
ţa a trei dintre cei mai buni cosmo produs în trecut cel puţin 200 de de „Oare cum se va termina sul intentat fostului gencr.il SS,
nauţi americani Importanţa pagube- fecţiuni. S-a semnalat, de asemenea, Intre Washington şi Ol- ministru fără portofoliu, s-a Canada guvernul Pearson respins notele de protest acest conflict?". Observa Wilhelm Harster, fosl comandant
.lor suferite de cabina spaţială „Fad câ, în mai multe rinduri, au fost în tawa se desfăşoară un in pronunţat deschis împotri urmăreşte in primul rînd ale Departamentului de torii politici nu exclud po al Gestapoului în limpul ocupa
34" sini mult mai mari decît se cre registrate defecţiuni pe ecranele de tens schimb de mesaje. De va politicii „porţilor des limitarea operaţiunilor băn Stat al S.U.A., subliniind că sibilitatea unor acţiuni „se ţiei Olandei de către (ascişli. Mar
dea. „Este posibil — relatează agen televiziune şi la cablurile de comu partamentul de Stat al chise" faţă de capitalul cii „The Mercantile Bank intenţionează să instituie o vere" din partea Washing torul Robert Kempner, din parfea
ţia France Prcsse — ca o serie de nicaţii. N.A S A a admis, de altfel, S.U.A. este neliniştit şi ex străin La aceasta se adau of Canada" — de fapt o fi lege care să limiteze veni tonului, mai ales că cercu lui Olto Frank, a prezentat Cur|il
indici de mare importanţă pentru că în cursul unei experimentări din pediază note după note cu gă nemulţumirea crescîndâ lială a puternicei „First Na- turile lui „The Mercantile rile financiare din S.U.A. cu juraţi „Jurnalul Annei Frank",
stabilirea cauzelor dramei să nu mai programul „Apollo" s-au înregistrat „ un conţinut destul de dur, Bank of Canada" la 200 mi se tern câ intenţiile guver In care aceasta descrie viaţa fami
existe". De altfel, s-a anunţat că co „dificultăţi minore" în transmisii. în timp ce-răspunsurile ca lioane de dolari. „Nu vom nului canadian de a limita liei sate înainte de a îi fosl de
misia de anchetă însărcinată cu e Pentru numeroşi experţi, incendiul nadiene sînt politicoase dar Notă externă renunţa la poziţia noastră", activitatea băncilor ameri portată în lagărul de exterminare
xaminarea împrejurărilor accidentu de vineri se datoreşte menţinerii în ferme. Toate aceste reacţii a declarat Lester Pearson cane ar putea încuraja mă de ia Bergen-Belsen. unde împreu
lui a numit mai multe subcomisii. poziţia deschisă — ceea ce râinine au survenit in urma decla în Camera Comunelor. Este suri similare şî în alte ţâri. nă cu sora şi mama sa au fost
Pentru mulţi experţi crearea aces inexplicabil — a conexiunilor ce le raţiei primului ministru ca Interesant de remarcat că Comitetul preconizat de pri asasinate.
tor subcomisii semnifică faptul că gau cabina spaţială de circuitul ex nadian, Lester Pearson, ca a opiniei publice canadie tional City Bank of New această sumă reprezintă to mul ministru Pearson va
tuşi de 20 de ori mai mult
ancheta întreprinsă va fi mai lungă terior. Ca urmare a unei proaste re a anunţai crearea unui ne, îngrijorată de faptul câ York", — controlată de Ro- decit capitalul permis şi es putea oare limita invazia
ckefeller. In timp ce Wa
capitalului
nord-american
decît s-a prevăzut. funcţionări a sistemului de siguran comitet guvernamental spe S.U.A. controlează econo shingtonul acuză Canada te depăşită anual cu apro care domină economia ca © Guvernul venezuelean va re
mia canadiană în proporţie
cial pentru cercetarea in
Ziariştii trimişi la Cape Kennedy ţă, curentul electric furnizat de tur vestiţiilor de capital străin de 65-90 la sută. Aproxima de „discriminări" şi încăl ximativ 30 milioane de do nadiană ? Investiţiile ame vizui politica sa fn domeniul pe
consideră că principalele puncte e nul de control nu a fost întrerupt făcute în Canada. Cercurile tiv 70 la sută din importu carea principiilor liberei i lari. ricane în economia Cana trolului fată de S.U.A., a decla
xaminate de comisia de anchetă în momentul în care în cabină au financiare , americane sînt rile . Canadei provin din niţiative, amenînţînd cu Atmosfera dintre cele do dei au atins cifra de 28 mi rat ministrul minelor şi hidrocar
sini: caracterul defectuos al comuni început să funcţioneze bateriile pro îngrijorate, mai ales datori Statele Unite, ceea ce agra represalii, Ottawa răspunde uă capitale pare să cunoas liarde dolari din care 60 la burilor al Venezuelei, Jose An
caţiilor. alimentarea cabinei spaţiale prii ale acesteia, şi ca atare excesul tă faptului câ Sn fruntea a vează deficitul comercial a) câ nu este vorba de „prin că o răceală tot mai accen sută sînt investiţii directe tonio Mavobre. El a informai că
cu oxigen pur — puternic inflama de sarcină electrică a provocat seîn- cestui comitet se află Wal- acesteia, influenţind politi cipii", ci de faptul câ a- tuată Presa canadiană com Râmîne de văzut cît de de a dai Instrucţiuni ambasadei vc-
bil — şi eventualitatea unei supraîn leia cate a declanşat incendiul. Con ter Gordon, fost ministru de ca financiară a Canadei. eeastă bancă reprezintă o a-' pară recentele incidente cu parte tinde guvernul de la nezuelene la Washington să in
cărcări p bateriilor electrice din cau firmarea acestor supoziţii nu va a finanţe care, reintrat recent Prin restrîngerea activită meninţare la suveranitatea disputa din 1963 referitoa Ottawa în intenţiile sale. tre fn contact cu oficialităţile a-
za unei defecţiuni la un aparat de vea însă loc decît o dată cu publi in cabinetul canadian ca ţilor băncilor : străine din ţârii. Guvernul canadian a re la depozitarea pe teri N. CREŢU mericanc pentru „a pune pe o ba
siguranţă. In legătură cu aceasta, se carea concluziilor finale ale comisiei ză avantajoasă" exporturile de
menţionează că cu puţin timp îna de anchetă. petrol fn S.U.A.
Redaeţia şl administraţia ziarului sin Dr, Petru Groza nr. 33, telefon 12 73, 15 85. 23 17, 83 17. Taxa plătită în numerar, «onform aprobării Dîreoţîel Generale P.T.T.R, nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. Tiparul t întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 110 065
I