Page 41 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VAI
încheierea vizitelor preşedintelui
\0 "\ o i
Consiliului de Stat. Chtou Stoica,
în Tunisia şi Somalia
P lecarea din M ogadiscio
MOGADISCIO 11 (Ager Hussein, preşedintele Consiliu o telegramă preşedintelui Re
pres). — lui de Miniştri, Ahmed Iusuf publicii Somalia, Aden Ab
UN At COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI!. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Sîmbălă, preşedintele Con Dualeh, ministrul afacerilor ex dulla Osman prin care mulţu
meşte pentru ospitalitatea ma
terne, precum şi alţi membri
siliului de Stat al Republicii
Socialiste România, şi soţia, ai guvernului, deputaţi, şefii o nifestată în timpul vizitei.
' ™n— împreună cu persoanele care ficiilor diplomatice acreditaţi ★
Trecînd deasupra apelor te
l-au însoţit, şi-a încheiat vi în capitala Somaliei. ritoriale ale Ciprului şi deasu
Avionul oficial a fost escor
ANUL XIX. NR. 3769 DUMINICA 12 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI zita oficială de prietenie in tat pînă la frontieră de avioane pra teritoriului Turciei, pre
Somalia. La aeroportul
din
Mogadiscio, oaspeţii au fost cu reacţie ale forţelor armate şedintele Consiliului de Stat,
conduşi de preşedintele So naţionale somaleze. Chivu Stoica, a adresat de la
maliei, Aden Abdulla Osman, bordul avionului special tele
grame de salut preşedintelui
cu soţia, Muktar Mohamed De la bordul avionului spe Republicii Cipru, Makarios, şi
DECADA ASALTULUI Naţionale, Abdirazak Haji cial, preşedintele Consiliului de preşedintelui Republicii Tur
Hussein, preşedintele Adupării
Stat, Cliivu Stoica, a adresat
cia, Cevdet Sunay.
Sosirea în C apiîală
Incheindu-şi vizitele oficiale neasa, au fost prezenţi tovară Grigore Geamănu, secretarul
în Tunisia şi Somalia, preşe şii: Ion Gheorghe Maurer, Consiliului de Stat, miniştri,
Fie-ne permis a cita şl altă
La Exploatarea minieră Zlatna: părere, contrarie cu cea a in dintele Consiliului de Stat al Maxim Berghianu, Petre Bori- conducători de instituţii cen
Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ,
trale şi organizaţii obşteşti, zia
Republicii Socialiste România,
ginerului şef adjunct, părere
exprimată de tovarăşul Gheor Chivu Stoica, împreună cu so lâ, Constantin Drâgan, Ştefan rişti români şi corespondenţi ai
ghe Urdea — seq-etarul comi ţia şi persoanele oficiale care Voilcc, losif Banc, Petre Bla- presei străine.
jovici, Janos Fazekaş, Petre
Au fost de faţă şefii misiu
l-au însoţit s-au înapoiat sîm-
0 d e c a d a I : 2 7 , 8 5 °|0 tetului cje partid pe exploata bătă după-amiază în Capitală. Lupu, Ilie Murgulescu, vicepre nilor diplomatice acreditaţi la
re: „In anul trecut conducerea La sosire, pe aeroportul Bâ- şedinte al Consiliului de Stat, Bucureşti.
exploatări! n-a făcut o plani
0 d e c a d a I I : 3 1 , 7 6 °|o ficare judicioasă a concediilor
personalului tehnic şi ingine
resc. Ne-am pomenit in luna COMUNICAT COMUN
@ d e c a d a I I I : 4 1 , 5 0 "Io decembrie cu mulţi maiştri ca
re au trebuit să intre în con
cediu legal pînă aproape de
Sfîrşilul lunii ianuarie a gă tru a putea plasa eu efective jumătatea lunii ianuarie. Iată cu privire la vizita preşedintelui Consiliului
sit colectivul Exploatării mi le necesare abatajele". de unde provine lipsa maiştri
niere Zlatna la capătul unui Am dori sâ facem o com lor din producţie. Ceî rămaşi
adevărat tur de forţă. Numai pletare pentru a pune în ade au trebuit să se ocupe în ma de Stat al Republicii Socialiste România,
aşa s-a putut raporta depăşi vărata ci lumină cauza lipsei dc re parte de încheierile de lu
rea planului extracţiei de efectiv. „Numărul mare de ab nă". însuşi şeful exploatării
minereu aurifer cu 0,8 la sulă. senţe de la lucru — se susţine s-a aflat in asemenea situa Chivu Stoica, în Somalia
Despre acest „tur de forţă" ca într-un material informativ al ţie, fiind în concediu pînă în
re a dus, în cele din urmă, la conducerii tehnice — se dalo- 17 ianuarie. Aceasta, în condi
realizarea la limită a planului reşte unei anumite „psihoze" ţiile în care inginerul şef ol Brigada de zidari condusă de Ion Barloc, de la şantierul La invitaţia preşedintelui soţii, posibilitatea de a cunoaş industriei şi comerţului ; Mo
lunar de extracţie, tovarăşul care s-a creat in prima jumă exploatării şi încă doi ingineri T.R.C.H, Brad se numără printre brigăzile care execută lu Republicii Somalia, Aden Ab te diferite aspecte ale vieţii e hamed Awaleh Liban, şef de
inginer loan Stoia, şeful ex tate a lunii. Dar, „psihoza" so au fost încadraţi, din indicaţia crări de bună calitate. dulla Osman, preşedintele conomice, sociale şi culturale cabinet la Preşedinţia republi
ploatării, ne-a vorbit pe un licitată sâ justifice absenţele conducerii întreprinderii mi Consiliului de Stat al Repu a poporului somalez. cii ; Mohamed Haji Hussein,
ton elogios: „Au fost zece zi este paravanul în spatele că niere Deva, într-un colectiv blicii Socialiste România. Chi Intre preşedintele Consiliu director general in Ministerul
le de adevărate schimburi de ruia s-au pus la adăpost lipsa care şi-a desfăşurat in mare vu Stoica, cu soţia, a făcut o lui de Stat al Republicii Socia Industriei şi Comerţului ; Ab-
onoare, în care oamenii s-au de îndrumare şi control, pe de parte activitatea la.. Bucu vizită oficială de prietenie în liste România şi preşedintele dulrahman Abby Farah, direc
trecut pe ei înşişi". Subscri o parte, iar pe de altă parte, reşti. Deci, conducerea tehni Manifestare cinematografică Republica Somalia, între 0 şi Republicii Somalia, au avut tor general ad-interim în Mi
em la aprecierea şefului ex abaterile de la disciplină. Ci că a lipsit din exploatare. II februarie 1967. loc convorbiri oficiale in cursul nisterul Afacerilor Externe.
ploatării cu privire la modul tăm spre argumentare cuvin Lacuna din îndrumare şi In cursul şederii in Somalia, cărora, într-o atmosferă de sin Constalînd cu satisfacţie că
în care s-a lucrat în cea de-a tele tovarăşului Alfred Zatos- control şi-a făcut loc şi în acti interbalcanică preşedintele Consiliului do ceritate şi înţelegere reciprocă, între cele două ţâri se dezvol
1 reia decadă a lunii ianuarie, chîl, inginer şef adjunct: „In Stat, Chivu Stoica, şi persona s-a examinat desfăşurarea re tă o colaborare economică şi
dar avem rezerve faţă de ne prima decadă a lunii, maiştrii vitatea unor organizaţii de Litoralul românesc va găz mii, ţara gazdă a invitat ci lităţile care l-au însoţit au vi laţiilor bilaterale şi s-a efec tehnico-ştiinţificâ reciproc a-
cesitatea acestui efort. au fost ocupaţi cu încheierile dui în vara acestui an, între neaşti din Albania, Bulgaria, zitat obiective industriale şi tuat un schimb util de păreri vantajoasâ, părţile au eviden
Grecia, Iugoslavia şi Turcia.
24 şi 30 iunie, o importantă
Aprecierile elogioase la a de an şi lună, lipsind astfel e s. por manifestare cinematografică agricole, bucurîndu-se de o referitor Ja probleme actuale ţiat posibilităţile existente de
Juriul festivalului va fi al
dresa ritmului de muncă din chipele de îndrumare şi con internaţională: al Il-lea Fes cătuit din personalităţi ale primire călduroasă, prieteneas ale situaţiei internaţionale, lărgire a acesteia, exprimîn
ultimele 10 zile ale lunii trec trol. De aici şi slaba discipli (Continuare în pag. a 3-a) tival al filmului balcanic. că, mărturie a bunelor relaţii care interesează cele două du-şi dorinţa şi hotărîrea co
sub tăcere cauzele care au de nă, lipsurile de la lucru". La această întîlnire a cine vieţii cultural-artistice din existente intre cele două ţări. părţi. mună de a acţiona în acest
terminat conducerea tehnică matografiei din ţările balca ţările participante. De asemenea, preşedintele La convorbiri au mai parti sens. Ele s-au pronunţat, tot
să apeleze la cele „zece zile de nice, menită sâ ducă la o mai La festival, care va avea Consiliului de Stat a fost sa cipat : odată, pentru dezvoltarea mul
adevărate schimburi de onoa bună cunoaştere intre crea un pronunţat caracter de cu lutat de către primarul oraşu — din partea română : Bu tilaterală a relaţiilor priete
re". Aşa slînd lucrurile se cu torii din domeniul celei de-a noaştere şi informare, vor fi lui Mogadiscio, care i-a înmî- jor Almăşan, ministrul mine neşti dintre cele două ţări si
vine să privim analitic activi 7-a arte, la lărgirea relaţiilor prezentate selecţii de filme nat cheia capitalei. lor ; George Macovescu, ad popoare. Tn această privinţă,
tatea de producţie desfăşurată Forme ştiinţifice de organizare tradiţionale de prietenie şi artistice şi de scurt metraj. Această vizită a oferit pre junct al ministrului afacerilor părţile au fost de acord să a
de colectivul exploatării în colaborare care leagă popoa şedintelui Consiliului de Stat externe; Ştefan Cleja, amba crediteze ambasadori in cele
cursul lunii ianuarie. In prime rele din această parte a lu (Agerpres) sador, director în Ministerul două ţări.
le două decade planul extrac şi personalităţilor care l-au în-
ţiei de minereu aurifer n-a a producţiei Afacerilor Externe ; Ion Pâ- De asemenea, ele au conve
fost realizat decît în proporţie truţ, director ştiinţific in Mi nit, în principiu, sâ încheie un
de 91,3 Ja sulă, iar la cel de nisterul Petrolului ; acord de colaborare tehn'co-
minereu complex realizarea a Candidaţi? F.D.P. la sfat cu alegătorii — din partea somaleză : ştiinţificâ. S-a convenit tot
fost de.92,9.1a sulă. Evident că Deşi a fost înfiinţată cu pu ceasla reprezintă o economie Abdirazak Haji Hussein, prim- odată, ca, la cea mai apropia
neindeplinirea planului de ex ţin timp în urmă, in activita de circa 630.000 lei anual. mînistru ; Ahmed Yusuf Dua tă ocazie, să se negocieze acor
tracţie a determinat şi nereo- tea grupei de organizare ştiin Printre problemele cele mai leh, ministrul afacerilor exter duri de colaborare economică
lizarea celorlalţi indicatori de ţifică a producţiei şi a muncii importante care stau in perioa ne ; Yusuf Adan Boukah, mi şi culturală.
plan. „Situaţia cu totul nesa- din Combinatul siderurgic Hu da actuală în atenţia specia PRILEJ DE SATISFACŢII nistrul informaţiilor ; Abdul-
lisfâcăloare — ne-a declarat nedoara. au început sâ se con liştilor de la grupa amintită, lahi Issa Mohamud, ministrul (Continuare Sn pag. a 4-a)
tovarăşul Inginer Gheorghe tureze primele realizări. inginerul Traian Gheorghîţâ
Teodorescu. şeful serviciului In programul primei perioa mai amintea definitivarea sis
lehnic-produclie-invesliţii — a de de lucru a acestei grupe temului de urmărire a activi Dc cîteva zile, drumurile ce realizările obţinute în activita necesar pentru construcţia u
fost determinată de lipsa de e sînt prevăzute 10 probleme tăţii în domeniul disciplinei duc la căminele culturale sau tea obştească. Oamenii le cu nui nou cămin cultural în Sâ-
fectiv. Deşi, fată de planul for mai generale a căror rezolva contractuale cu ajutorul calcu şcoli, cunosc o animaţie deo nosc. Ele sînt rodul muncii pa liştea.
ţelor de muncă, la activitatea re va permite — după cum latorului electronic, măsură sebită. Pe inserate, în fiecare triotice a fiecăruia dintre ei şi Propunerile au fost primite în a lta p reţu ire
industrială exploatarea avea sublinia inginerul Traian care va conduce la o informa sat, zeci de cetăţeni îşi dau in- a iniţiativei deputaţilor. Dar cu bucurie de cetăţeni şi au
un minus de numai 40 de mun re mai rapidă, creîndu-se în lîlnire cu candidatul propus amintirea lor dă posibilitatea găsit totală adeziune in nndu-
citori. n-au putut fi acoperite Ghcorghiţă, şeful grupei — acest fel posibilitatea de a se exprimîndu-şi dorinţa unani sâ analizeze cum au muncit, rile lor. a m uncii
toate fronturile dc lucru cu e- formarea colectivului în acest lua măsuri în timpul optim mă ca satul lor să fie mai fru mobilizează pe cetăţeni la în
— Eu şi vecinii vom parti
feclivcle necesare datorită nu domeniu, asigurînd in acelaşi pentru înlăturarea unor defici mos şi mai bine gospodărit, făptuirea noilor obiective ob cipa cu însufleţire la munca
timp şi premisele necesare a
mărului mare de absenţe". In discută despre ceea ce au rea şteşti. patriotică pentru a da viaţă In cursul zilei de vineri, la întrecerii sociolistc realizări cil
prima decadă a lunii s-au în plicării unor forme ştiinţifice enţe ce pot avea loc în acest lizat, şi ce mai trebuie făcut propunerilor făcute de candi Combinatul siderurgic din Hu mai frumoase a adus unui nu
registrat 232 de absenţe, iar în de organizare. La realizarea a domeniu De asemenea, se a în viitor. Aceste întîlniri, con Cine nu-şi aminteşte despre datul nostru — spunea in cu- nedoara au continual să aibă măr de 72 brigăzi şi 242 echipe
cea de-a doua decadă 332. De cestor probleme grupa folo nalizează utilizarea forţei de stituie un prilej de satisfacţii bucuria electrificării comunei vîntul său Maxim Acliim. Io* adunări ale grupelor sindi titlul şi „Diploma de fruntaşă
menţionat este faptul că nu muncă la secţia reparaţii si pentru alegători şi deputaţi. şi satelor aparţinătoare ? A cale pentru decernarea titlului In Întrecerea socialistă pe anul
mai în perioada 10-20 ianuarie, seşte colective de specialişti Una dintre ele a fost şi cea fost o bucurie unanimă. Nicio — Noi avem forţe sâ reali şi insignei de „Fruntoş in În 1066". Multe dintre ele au pri
157 de absenţe aparţin şefilor pentru fiecare temă în parte. derurgice care va permite prin care a avut Joc între candida dată în sat nu s-a auzit atîta zăm şi alte obiective, a susţi trecerea socialistă pe 1966". mit înalta distincţie pentru a
de echipe Dinlr-un calcul su Un prim succes a şi fost rea organizarea secţiei pe baza u muzică. Aparatul de radio, ce nut Nicolae Chîriluţ. Am fost Pentru munca plină de abne doua, a treia şi chiar a patra
mar rezultă că. in medie, pe lizat. Este vorba de unificarea nui program să crească pro tul F.D.P. Ioan Ursu şi cetăţe le electrice, de uz casnic, sînt în alte comune şi mj-a plăcut gaţie deslăşurată in cursul anu oară consecutiv. Dintre acestea
zi, 10 formaţii de luciu au fost ductivitatea muncii. Această nii din circumscripţia nr. 4 a nelipsite din case. Faţa comu mult spiritul gospodăresc al lui trecut, pentru răspunderea din urmă fac parte brigada de
lipsite de îndrumarea şefului secţiilor I şi a Jl-a furnale. A- comunei Săliştea, raionul Orăş- nei s-a schimbat Pe marginea cetăţenilor care şi-au amena deosebită lafci de îndeplinirea otelari condusă de Constantin
de echipă „Din această cauză ceastâ măsură va permite, du acţiune va continua şi in ca lie. străzii principale s-au plantat jat trotuare. Eu cred că nu e- sarcinilor de plan şi a angaja Olteanu dc la O.S.M. nr. 2 şi
— spunea inginerul Andrei pă cum confirmă calculele în drul sectorului de laminoare Cu o justificată mîndrie, pomi ornamentali, s-au amena xîstâ om din sat sâ nu vrea mentelor luate au primit înal brigada de laminalori condusă
Cîmpcanu, şeful secţiei Haneş tocmite, o creştere a produc M. IULIAN Ioan Ursu le-a vorbit despre jat rondouri cu flori. Fiecare să avem şi noi trotuare. Sînt ta distincţie 3030 muncitori, de maistrul Ioan Şandru de la
cetăţean şi-a aliniat gardul,
convins că toţi vor participa ca
— am fost nevoiţi să oprim u tivităţii de 36 tone fontă pe sa* păstrează curăţenia în jurul unul la construcţia lor. De a maiştri, ingineri şi tehnicieni laminorul dc 800 mm.
nele lucrări de pregătire pen lariat/an In cifre absolute a- casei. .Şi căminul cultural din ceea propun sâ începem lu din toate secţiile şi sectoarele Numărul mare de distincţii a-
satul Târtâria a îmbrăcat hai cru! chiar din primăvară. combinatului. cotdale pentru realizări deose
nă nouă. O dată terminate lu Cetăţeanul Vasilc Zincă a Demn de remarcat este fap bite In anul 1966 dovedeşte
crările de reparaţie capitală, propus sâ se studieze posibili tul că 2-10 dintre aceştia, au creşterea continuă n nivelului
profesional al oamenilor, a răs
primit pentru a patra oară con
A q e n d căminul poale găzdui progra tatea construirii în sat a unei secutiv titlul şi insigna dc punderii lor fată de Îndeplini
mele artistice.
brutării, alţii să se execute di
— Lucrările pe care le-am ferite lucrări de înfrumuseţare „Fruntaş tn Jntrccerea socialis rea sarcinilor de producţie, În
tărirea detaşamentului pionie
făcut în anii trecuţi — spunea în cadrul circumscripţiei. Cu tăPrintre cel pe a căror piep rilor celor ce Înscriu pe grafice
turi străluceşte acum cea dc a
Ioan Ursu — sînt o mîndrie a toţii au apreciat calităţile can patra stclufâ purpurie se nu rezultate din cele mai frumoase,
cetăţeanului tă însă că noi putem face şi didatului lor de om harnic, mără lurnnliştii Petru Lipsa, Adunările ce au avut loc In
noastră, a tuturor Ele ne ara
plin de iniţiativă şi i-au sus
mai mult pentru ca cei care ţinut cu căldură candidatura. Dumitru Cunlan şi Istralc Mi- scc(ii/e şi sectoarele combina
Vasile Andrei,
hai. cocsarii
vor veni în sătul nostru să fie Sîntem convinşi că avînd Ioan Filip, Sălcuceanu Petru şi tului cu prilejul decernării ti
tlurilor şi insignelor de „Frun
Noutăţi chioşc de vînzare a presei plăcut impresionaţi. In primul sprijinul deputatului nostru — Dumitru Cosmincu, olclarii Pa- taş In Întrecerea socialistă pe
Locuitorii cartierului pot rînd, cred eu că ar trebui ca spunea A. Maxim — noi vom vel Ilangan. Traian Olrlca si 1966" au constituit o vie mani
în sectorul găsi aici diferite ziare şi împreună cu tot satul sâ par realiza în acest an obiectivele Gheorghe Stoica, laminatorii festare a dorinţei siderurgişli-
reviste precum şi articole şi ticipăm la repararea drumului Ioan Topliceanu şi Cosma Ghc- lor dc a nu precupeţi Pici un
efecte poştale ca timbre, din halta CF.R. la Sâlîşte şi prevăzute, iar comuna noastră
Nicolae
7.a,
agtomeratoriştii
poştal plicuri, ilustrate şi altele. se va situa la nivelul celor Ncaqoc. Nicolae Coman, Ale efort pentru a îndeplini In cele
Chioşcul este deschis zilnic în satul Târtâria. Şi apoi, sâ fruntaşe pe raion in anul 1967. xandru Budihală şi mulfi alţii. mai bune conditiuni sarcinile
Pe „arterele" poştale se înlre orele 8-12 şi 17-20, fi satisfacem cerinţele, ar fi ne ce Ic revin din Directivele celui
întîlnesc zilnic sute şi mii ind dotat cu iluminaţie flu cesar sâ procurăm materialul S. CERBU Strădania încununată dc roa dc al IX-tca Congres al Parti
de scrisori, felicitări, tele orescentă şi cu alte acce de pentru a înscrie pe groliccle dului Comunist Român.
grame, colele ele. Pentru a sorii.
face faţă unui asemenea vo
lum de corespondenţă, Mi-
nislcrul Poştelor şi Teleco
municaţiilor a luai o serie Pentru micii BUNA - CUVIINŢA NU ESTE UN FAVOR
dc măsuri menite sâ scurte
ze timpul în care corespon artişti amatori
denţa ajunge de la expe
ditor la destinatar şi să îm La Clubul sindicatelor Sînt unii care atunci cind a atunci cînd vîn de la munca află întrucit ştiu dinainte că la centrul pentru desfacerea
bunătăţească deservirea ce- din Deva îşi desfăşoară ac duci vorba despre respectul ciinpului, acasă le pretindeţi vor urma glume de prost gust. piinîl din cartierul Gojdu. Aici
lâl.eniloi veniţi la ghişeele tivitatea cu succes de mai faţă de femeie pot sâ-ţi expli sâ fie şi mame şi gospodine? expresii jignitoare şi chiar am întîlnît-o plingînd pe Elisa-
poştale. Tn acest sens fon bine de 5 ani un cerc de ce orc în şir cc înseamnă po ~ ? I bruscare". Iată un exemplu, din beta N., după a cărei siluetă,
durile alocate construirii de gimnastică artistică pentru liteţe, manieră etc... Pe alo Poate că aceste rînduri vor care nu numai brigadierul Ioan ghiceşti că c în concediul pre
noi oficii s-au dublat faţă copii între 4 şi 6 ani la ca curi însă mai avem de-a face determina conducerea coope Stanciu, ci şi alţii, trebuie sâ natal.
de anul trecut. In cursul tri re activează 45 de mici ar cu o doză însemnată dc ego rativei agricole sâ renunţe la înţeleagă că respectul faţă de — Ce vi s-a întîmplat, vă e
mestrului II al acestui an tişti amatori. ism. de lipsă dc înţelegere şi o astfel de „fermitate" a res femeie este sinonim buneî-cu- rău ?
vor incepe in regiunea noas Venind în sprijinul cere bună-cuviinţâ, sau te înlîl- pectării egalităţii in drepturi. viinţe, că femeia are o consti
tră lucrările de construire rilor părinţilor şi copiilor, neşti chiar cu atitudini brutale Femeia din mediul sătesc are tuţie fizică şi psihică cu parti — Nici vorbă de aşa ceva.
a oficiilor de la Simerîa, clubul a luat iniţiativa în faţă de femei. Dar să lăsăm şi ea dreptul şi pretenţia de a cularităţi de care e bine sâ se Mi-e necaz însă pe vînzâtoa-
Alba lulia, Orăştie, Sebeş fiinţării cu dala de 1 mar faptele sâ vorbească. fi respectată, iar cei în cauză ţină seama în toate împrejură rea Aurelia Cretan care nu ţi
şi Cupii*. Se vor instala sis tie a.c. a unui cerc dc dan La cooperativa agricolă din au datoria să facă acest lucru rile. ne cont dc starea în care mâ
teme de curenţi purtători suri clasice cu specialita Rapolt punem unor membri fără rezerve In oraşul Deva, la magazinul aflu Cei care sînt la rind i-au
cu trei căi înlre Alba lulia tea balet. Tinerii partici ai consiliului de conducere ur cu autoservire de lingă blocul cerut sâ mă servească, dar ea
şi Deva şi înlre Sebeş şi De panţi vor fi instruiţi de că mătoarea întrebare: Un alt caz. Mai multe coo turn şi la alimentara de pc mi-a răspuns cu brutalitate că
va Dc asemenea vor fi in tre cadrele specializate de — Am reţinut din discuţiile peratoare din satul Lancrăm bulevardul Dr. Petru Groza, şi gravidele pot sâ stea la coa
stalate centrale telegrafice la Teatrul de estradă din adunării generale că femeile ne fac cunoscut că brigadierul lucrează numai femei. Unele dă Nici o înţelegere nu găseşti
automate la Hunedoara şi Deva. Se pot înscrie copii în vîrstă şi chiar unele gravi Ioan Stanciu se poartă necu au copii, altele vor deveni ma din partea ei, parcă n-ar fi fe
Petroşani. de sînt trimise sâ lucreze pe viincios cu femeile care lucrea mele ! Şi, nu este singurul e
între 7 şi 14 ani. ză în sectorul zootehnic. Spre me. In cele maî dese cazuri ele xemplu.
Vorbind de cercurile ini tarlale situate la 7-8 km. de edificare cităm din scrisoarea sînt puse să descarce marfa Aşadar respectul faţă de fe
Chioşc pentru ţiale pentru ceî mici sînt localitate, în timp ce bărbaţi primită următoarele : „Sînt Ştiu oare tovarăşii din condu meie trebuie să înceapă de la
„cit muntele" primesc loturi în
printre noi şi gravide. Cîteo-
vînzarea presei demne de amintit cercul de jurul comunei. De ce o aseme dală se simt obosite şi ar vrea cerea O.C.L. Alimentara ce în schimbarea atitudinii faţă de
femeie în general. A le da a
filatelie şî cel de limbă en nea stare de lucruri ? să se odihnească puţin, sau sâ seamnă pentru o femeie să ri cestora înlîietatea în orice îm
In cartierul Gojdu din Deva gleză, care se bucură de o — Pentru că avem drepturi fie schimbate temporar de la dice saci, butoaie şi alte am prejurări nu e un favor neîn-
s-a deschis zilele acestea un numeroasă participare. egale — vine răspunsul. transportul gunoiului şi fura- balaje ale căror greutăţi ajung dreptâţit, cl o expresie a bu-
Din parchetul Ruginosu pleacă zilnic zeci şi sule de — Bine, dar unde este sim -jelor. Dar, le c ruşine să arate uneori la 100 kg? nei-cuviinţe.
metri cubi dc buşteni spre prelucrare. ţul grijii fată de acelea care, brigadierului starea în care se Am făcut un scurt popas şl I. MANEA