Page 42 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 42

PAGINA  A  2-A
                                                                                                                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 370.9

                                                                                                                                                                                                  SOFIA.  Regizorul  bulgar   Herbert  von  FCarajan  clin­
                                                                                                                                V A I                                                           Konstantin  Grigoriev  a  lu­  tind  la  Scala  din  Milano
                                                                                                                                                                                                                           ..Recviemul"  de  Verdi.
                                                                                                                                                                                                crat  mulţi  ani  în  studiouri­
                                                                                                                                                                                                le  de filme  pentru  populari­
                                                                                                                                                                                                                             BUDAPESTA.  In  curînd
                                                                                                                                                                                                zarea  ştiinţei  din  Sofia  şi   va  îi  ecranizat  unul  din  ro­
                                                                                                                                                                                                 U.R.S.S.  El  a  realizat  25  de   manele  scriitorului  ungur
                                                                                                                                                                                                 filme,  printre  care  „Culoa­  Kalmann  Mixat.  „Stafia  din
                                                                                                                                                                                                 rea  televiziunii",  pentru  ca­  Lublo",  în  regia  lui  Martori
                                                                                                                               „C apitala"  (olografilor  amatori                                re  a  obţinut  premiul  Lomo-   Kelety.  Filmul  va  fi  o  co­
                                                                                                                                                                                                 nosov,  „Glasuri  din  pădu­  producţie   ungaro-engleză.
                                                                                                                                                                                                 re",  „Paşi  în  viaţă",  „Primii   în  care  rolurile  principale
                                                                                                                                                                                                 paşi"  şl  „Chemarea  dragos­  vor  fi  interpretate  de  cci
                                                                                                                                 „Capitala"  mondială  a  foto­  oraş  care  să  nu  fie  membru   tei".                   mai  de  seamă  artişti  un­
                                                                                                                                grafilor  amatori  este  oraşul  a­  al  unui  club  de  îotoamatori şi
                                                                                                                                                                                                  In  prezent.  Grigoriev  lu­
                                                                                                                                merican  Chico  (statul  Califor­  care  să  nu  fi  participat  la   crează  Ia  finisarea  filmelor   guri  şi  străini   Turnările
                                                                                                                                                                                                                           vor  începe  în  primăvara  a­
                                                                                                                                nia),  cu  o  populaţie  de  18.000   concursuri  de  fotografii  artis­  „Intîlnirea  în  mare"  despre   cestui  an.  Ia  Budapesta.
                                                                                                                                de  locuitori.  Fiecare  din  aceş­  tice.  Multe  din  aceste  fotogra­
                                                                                                                                tia  —  bărbat,  femeie  sau  copil   fii  au  fost  premiate.  In  casa   fauna  Mării  Negre  şl  „Zgo­
                                                                                                                                —  este  un  pasionat  vînâtor  de                               motul  şi  noi"  despre  influ­  ALGER.  La  studioul  din
                                                                                                                                imagini,  consuinînd  anual,  în   fiecărei  familii  din  Chico  se   enţa  dăunătoare  a  zgomo­  Alger  vor  fi  terminate  în
                                                                                                                                medie.  4  sau  5  rolfilme  Nu  c-   găseşte  cile  un  laborator  ad-   tului  asupra  oamenilor.  curînd  turnările  filmului  de
                                                                                                                                xistă  locuitor  adult  al  acestui  hoc  de  prelucrare  foto.                            desene  animate „Căsătoria",
                                                                                                                                                                                                   In  cursul  anului  1967,  el   a  cărui  durată  va  îi  de zece
                                                                                                                                                                                                 va  crea  filmele  „Mănăstirea  minute.  Realizatorul  filmu-
                                                                                                                                             Cinci  generalii


                                                                                                                                  Revistn  „Pogled"  a  publi­  bunei  Stoina  Ţonkina,  în  vîrs-   CINEMERIDMNE
                                                                                                                                cat  o  interesantă   fotografie,   tă  de  86  de  ani,  din  satul  Bis­
                                                                                                                                grupînd  cinci  membre  ale  u­  triţa,  regiunea  Sofia,  care  s-a
                                                                                                                                nei  familii  bulgare,  reprezen­  ocupat  toată  viaţa  de  cultiva­
                                                                                                                                tând  cinci  generaţii  :   mama,   rea  pămîntului  şi  a  născut  10
                                                                                                                                                              copii.  In  prezent,  ea  are  12  ne­
                                                                                                                                fiica,  nepoata,  strânepoata  şl   poţi,  15 strănepoţi  şi  o strâstrâ-
                                                                                                                                                                                                  Troian"  şi  „Războiul  pen­
                                                                                                                                st râstră nepoata             nepoată.  Bistra  Dimitrova,  în   tru  apărarea  patriei".  lui  este  Mazari  Mohamed;
                                                                                                                                                                                                                            specialist  în  crearea  de  fil­
                                                                                                                                  Prima  generaţie  este  a  stră­  virstâ  de  o  lună.                                    me  de desene  animate.  Sce­
                                                                                                                                                                                                                            nariul  filmului  a  fost  rea­
                                                                                                                                                                                                   PARIS  Regizorul  Pierre-
          ATITUDINI                     ŞTIINŢĂ                               •      TEHNICĂ                                      Nu  se  mai  găsesc  Tarzani...                                Garnier  Defferre  a  început   lizat  in  limba  arabă.
                                                                                                                                                                                                 turnările  noului  său  fi lin
          9 B S S 8 S 9 B 9 K B B                                                                                                                                                                „Marele  nălăfleţ",  inspirat   HOLLYWOOD    Actriţa
                                                                                                                                                                                                 după  romanul  lui  B.  Poirot   britanică  Audrey  Hepburn
                                    6                                                                                             Meseria  de Tarzan...  cinema­  re  pentru  faptul  că  în  timpul   Delpech  (care  a  realizat  şi   s-a  întors  la  Hollywood  (un­
                                                                                                                                                                                                 scenariul  acestui  film).  Su­
                                                                                                                                                                                                                            de  nu  a  mai  revenit  de  la
          CÎND                      B  Observator                    ce  va  fi  transbordată  pe  vase   în  mînă.  Şocurile  nu  au  nici   periculoasă.  Ultimul  interpret   turnărilor  a  fost  muşcat  de  o   biectul  filmului  se  referă  la   turnarea  filmului  „Mv  fair
                                                                                                                                tografic  a  început  să  devină
                                                                                                   o  influenţă  asupra  lui.
                                                                                                                                                              maimuţă  şi.  în  plus,  s-a  îmbol­
                                                                     mai  mici,  care  o  vor  duce  în
                                                                                                                                                                                                 unele  probleme  ale  tinere­
                                                                                                                                                                                                                            lady")  pentru  a  interpreta
                                                                                                                                al  celebrului  „rege  al  junglei",
                                                                                                     Discotronul  are  dimensiunile
                                                                                                                                                              năvit  de  pneumonie  datorită
                                                                     diferite  colţuri  ale  lumii.
                                                                                                                                                                                                   Interpreţii  principali  sint
                                       pentru  comete                  Construirea  unor  asemenea   unui  aparat  cu  tranzistor!  de   Ron  Ely,  şi-a  fracturat  recent   costumului  sumar  în  care  tre­  tului  din  zilele  noastre.  rolul  principal  (acela  al  u­
                                                                                                                                                                                                                            nei  oarbe)  in  filmul  „Aş­
                                    B                                vase  gigantice  nu  va  necesita   mărime  mijlocie.  EI  funcţio­  nasul  în  cursul  unei  scene  mai   buia  să  joace.  Jacques   Perrin,   Daniele   teaptă  să  sc  facă întuneric".
         INTERVINE                       Intr-o  suburbie  a  Kievului,   un  consum  prea  mare  de  ma­  nează  cu  curent  electric  şi  este   violente  turnate  în  Mexic   Se  prevede  că  producători­  Gaubert  şi  Eva  Renzi.  Filmul  va  fi  realizat  dc  so­
                                                                                                   alimentat  de  Ia  o  baterie.  In­
                                                                                                                                  Predecesorul  lui
                                                                                                                                                   Ron  Ely.
                                                                                                                                                                                                              îV
                                                                     teriale  de  construcţie,  deoa­
                                                                                                                                                                                                                            ţul  ci,  Mei  Ferrer.
                                    I  capitala  R.  S.  S  Ucrainiene,  se   rece  se  va  utiliza  în  special   tr-o  crăpătură  se   introduce   Mike  Henry,  se  află  încă  in   lor  Je  va  veni  din  ce  în  ce  mai   După  cum  se  ştie,  regizo­
                                        construieşte  un   observator   tablă  subţire  din  oţel  foarte   discul  dorit,  care  se  învîrteş-   proces  cu  casa  sa  producătoa­  greu  să  găsească  noi  Tarzani...  rul  Henri-Georges  Clouzot   PALERMO.  Producătorul
                                                                                                                                                                                                 a  fost  nevoit  acum  cîţiva
                                                                                                   te  pe  nişte  role  de  cauciuc.  A­
                                                                     rezistent.  In  plus,  datorită  au­
         COLECTIVUL                 e  pentru  comete.  Intr-unui  din   tomatizării  complete  a  tuturor   cul  are  o  construcţie  originală.                                                diace,  să  întrerupă  turnări­  şi  regizorul  american  Ar-
                                                                                                                                                                                                 arii,  datorită  unei  crize  car­
                                       turnurile  acestuia  va  fi  insta­
                                                                                                                                                                                                                            thur  Hiller  va  turna  in  Si-
                                                                     aparatelor,  se  vor  face  econo­
                                       lat  un  telescop  special  care
                                       va  permite  studierea  comete­  mii  şi  in  ce  priveşte  cheltuie­  Ordinator             Cea  mai  frumoasă  jucărie                                  le  filmului  „Infernul"  pe   cilin  filmul  „Power  Failu-
                                                                                                                                                                                                                            rc"  („Întrerupere  de  cu­
                                    ■ lor  pînă  Ia  mărimea  16-17.  Un   lile  de  exploatare  a  petroliere­                                                                                  care  el  îl  considera  opera   rent").  un  episod  petrecut
           In  urmă  cu  o  sâptămînă   alt  inare  telescop  va  fi  prevă­  lor.                                                în  turnul  Eiffel  din  Pa­                                   sa  capitală  fn  prezent,  Clo­  cu  ocazia  defecţiunii  din
                                                                                                                                                                                                  uzot  a  anunţat  că  intenţio­
         s-a desfăşurat la Ghelar, fa­  B  zut  cu  un  fotometru.  Un                             multipupitru                 ris  se  decerneazâ  în  fiecare  an   o  păpuşă  electronică,  care  var­  nează  să  reia  totul  de  la   reţeaua  electrică  naţională
         za  Interintreprinderi  a  celui   aparat  electronic  sensibil  —   Macara-portal                                     premiul  Oscar  pentru  cea  mai   să  lacrimi.  Ea   încetează  să   capot.  Tntrueit  actriţa  Romv   din  S U A ..  care  a  aruncat
         de-al  VUI-lea  concurs  pe   fotomultiplicator  —  va  putea                               La  Laboratorul  de  informa­                            plîngft  atunci  cînd  i  sc  pune   Schne»der,  fosta  interpretă   anul  trecut  in  beznă  o  ma­
         ţară  al  formaţiilor  artistice   8  înregistra  cu  cea   mai  mare                     ţii  din  Toulouse  (Franţa)  s-a   frumoasă  jucărie  Anul  trecut,   în  gură  un  biberon  cu  lapte.  principală  a  filmului,  aş­  re  parte  a  oraşelor  ameri­
         de  amatori.  Se  intilniserâ   precizie  caracteristicile  come­  cu  telecomandă        inaugurat  recent  primul  ordi­  premiul  întii  a  fost  obţinut  dc                         teaptă  în  prezent  un  copil   cane.  Interpret,  principal  v°
         pe  scena  clubului  din  acest   telor  şi  structura  lor.  Obser­                      nator  multipupitru  din  Euro­                                                               şi  nu  mai  este  deci  dispo­  fi  actorul  italian  Marcel1
         centru  minier  artişti  ama­  B  varea  cometelor  care,  în  zona                       pa  El  este  legat  la  patru  pu­                                                            nibilă.  regizorul  francez  a   Maslroianî.  Parc  bizar  la
         tori  de  la  C.  S.  Hunedoara,   astronomică  accesibilă,  sînt  în   In  portul  Rostock  (R.D G.)   pitre,  permiţind  fiecărui opera­  „Prinde-mă  dacă  po li"                                               prima  vedere,  ca  un  film
         I.C.S.  Hunedoara,  Uzina  de   număr  de  peste  600,  vn  permi­  A  început de  curînd  să  funcţio­  tor să-şi  urmărească  individual                                              declarat  că  va  recurge  la   despre  un  eveniment  petre­
         preparare  a  minereurilor    te  să  se  studieze,  totodată,  a-   neze  o  nouă  inacara-poi tal,  di­  programul  Un  „monitor"  efec­                                              serviciile  actriţei  americane   cut  în  S.U.A.  să  fie  turnat
         Teliuc  şi  cei  din  localitate.  fluxurilc  suprarapide  de  plas­  rijată  prin  radio.  Ea  a  fost   tuează  cu  marc  rapiditate  co­  După  cum  sc  ştie,  în  cursul           Jane  Fonda.
           Publicul  —  pentru  care   mă  ionizată  Acest  „vînt  so­  instalată  pe  chei  şi  se  depla­  mutaţiile  diferitelor  programe   anului  trecut  din  închisorile   sort  „De  ce  nu  cauţi  mai  de­  Intre  timp,  Clcuzot  a  ter­  în  Sicilia.  Producătorul  a
                                                                                                                                                              parte?"  In  plus,
                                                                                                                                                                                Radio-City
         sala  s-a  dovedit  neîncăpâ-   lar"  influenţează,  după  păre­  sează  pe  o  lungime  de  24  ni   cu  ordinatorul.  întrebările  şi   britanice  au  evadat  peste  500              minat  decupajul  unui  film   considerat  însă  că  in  acest
         toare  —  a  manifestat  inte­  SI  rea  oamenilor  de  ştiinţă,  în   Greutatea  ei  este  de  750  tone   răspunsurile  sint   formulate   dc  deţinuţi.  Slabele  măsuri  de   .ţine  cu  conştiinciozitate  la  zi   documentar.  în  care  il  va   fel  cheltuielile  de  producţie
         res  pentru  fiecare  punct   mod  esenţial  procesele   care   Macaraua  este  utilizată  la  des­  fără  intermediul  unui  limbaj   securitate  existente,  lipsa  u­  „scorul"  evadărilor...  prezenta  pe  celebrul  dirijor  vor  reveni  mai  ieftine.
         reuşit  din  program,  răsplă­  au  loc  în  atmosfera  Păinîntu-   cărcarea  navelor  care  trans­  simbolic.         nui  program  eficient  pentru  a
         tind  talentul  şi  strădania   B  lui  şi  poate  chiar  şi  în  orga­  portă  materiale  in  vrac.  "
         interpreţilor  prin  îndelungi   nismele  vii,                Datorită  celor şase  inacarale-                         se  pune capăt  evadărilor au de­
         aplauze.                                                    portal  teleghidate, direcţia  por­  Pulverizator  tractat  terminat  o  serie  întreagă  de
           Doi  spectatori  au  ţinut,   B                           tului  va  economisi  anual  peste                         caustice  luări  de  atitudine  din
                                                                                                                                partea  presei  britanice.  Recent,
         insă.  in  mod  deosebit,  să  li   Petroliere  gigantice   200.000  de  mărci.             La  rnstitutul  de   cercetări   postul  de  radio  pirat  „Radio-  ^pe urmele naturalipilor
         se  reliefeze  prezenţa.  îşi                                                             ştiinţifice  şi  proiectări  de  ma­
         găsiseră  loc  în  faţă  şi  pen­  B  Asociaţia  de  construcţii  na­  Documente  semnate  şini  agricole  din  Ruse  (R  P.   City",  probabil   pentru  a  se
         tru  fiecare  artist  amator  a­  vale  din  Anglia  a  proiectat                         Bulgaria)  s-a  fabricat  un  nou   răzbuna  întrucît  se  află  în
         veau  un  anumit  comenta­                                                                tip  de   pulverizator  tractat,   conflict  cu  autorităţile,  a  inau­
         riu,  bineînţeles  nu  fără  a­  6  pentru  anul  viitor  construirea   prin  telefon     „PŞ-1",  destinat  pomiculturii,   gurat  o  emisiune  specială  pen­ Arborele  de  pîine            Zgomotul  şi  peştii
         drese  jignitoare.            a  două  petroliere  cu  un  de­                            terenurilor in pantă  şi  muntoa­
           La  început,  cei  din  jur,   plasament  de  650.000  de  lone^                        se,  parcurilor,  grădinilor  şi  pe­  tru  evadaţi  intitulată  „Şi-au
                                       Aceeaşi. asociaţie  intenţionea-'
         au  plecat  urechea.  Se  ruşi­  I                            In  SU.A.  a  fost  construit  un   pinierelor           luat  frumos  tălpăşiţa".  In  ca­  Arborele  de  piine  constituie   Zgomotele  pe  care  Ic  produc   meni  de ştiinţă  japoneii’au1 >o-A
                                       ză  ca, .într-un  viiton  apropiat,”   telefon  special  cu  ajutorul  că­                                             hrana  principală  a- majorităVâ   peştii  cind  mănincă  pot  fi  uti­  municat  rezultatele  obţinute dc
         naseră  el  înşişi  de  vorbele   să  înceapă  construirea   unor   ruia  se  pot  recepţiona  de  la   Noul  pulverizator  are  o  ca­  drul  acestui  program  se  trans­  populaţiei’ insulelor  din  regiu­  lizate  pentru  atragerea  bancu­  ei  în  acest  domeniu :  crapi  şi
         pe  care  le  auzeau  Mai  tîr-   B asemenea  nave  gigantice,  cu  o   mari  distanţe  semnături,  ma­  pacitate  de  600  I  şi  cînlăreşte   mit  discuri  cu  titluri  sugestive,   nea  indo-malayeză  a  Oceanu­  rilor  de  peşti  în  plasele  pesca­  diferite  specii  de  peşti  de  ma­
         ziu  au  prins  să-şi  manifes­  lungime  de  550  m  şi  un  depla­  nuscrise,  schiţe  de  mînă  etc.  212  kg   EJ  este  deservit  de   cum  ar  fi :  „Fugi,  nu  te  lă­  lui  Pacific.  In  stare  sălbatică   rilor
                                                                                                                                                                                                                          re  au  fost  atraşi  cu  ajutorul
         te,  prin  priviri,  oprobriul,   sament  de  un  milion  de  tone.  Pentru  punerea  în  funcţiune   două  persoane  care  pot  stropi   sa",  „Prindc-mă  dacă  poţi"  sau   cresc  vreo  40  de  vâri clăti  de   In  cadrul  unui  recent  coloc­  unor  înregistrări  transmise  do
                                         Ţinînd  seama  de  dimensiu­
         întoreînd  mereu  capul  spre   fi  nile  acestor  „dinozauri  ai  mă­  a  acestui  aparat  se  întoarce  o   o  suprafaţă  de  6  ha  de  fiecare   discul  care  pare  a  fi  special   acest  arbore,  dar  de  cultivat   viu  de  bioacusticâ  marină  des­
                                                                     „manivelă  electrică"  prevăzută
         ei.                           rilor"  şi,  mai  ales.  de  pescajul   cu  un  stilou   automat,  care   schimb.        adresat   oficialităţilor  de  re­  se  cultivă  numai  două  Ele  au   făşurat  la  New  York.  doi  oa­  un  aparat  acustic  submarin.
                                                                                                                                                              fost  aduse  din
                                                                                                                                                                              Oceania,  cu
           Dar  tinerii  „eroi"  nu  se  a lor  mare,  care  va  atinge  38  m   transmite  mişcările  mîinii  pe                                             inultâ  vreme  în  urină
         sinchiseau.  Continuau  cu    (ceea  ce  nu  Ie  va  permite  tre­  linia  telefonică   unui  meca­                                                   Arborele  de   pîine  atinge   Vidra  foloseşte  unelte  de  muncă
         sarcasm  comentariile  lipsi­  B  cerea  prin  canale  sau  intrarea   nism  receptor special.  La punc­                                             înălţimea   de   15-16   inetri.
         te  de  cea  mai  elementară   în  orice  port),  numeroase  ţări   tul de  recepţie,  mecanismul  re­                                               Fructele  lui  sint  foarte  inari   Pe  litoralul  stîncos  al  Cali­  poi  o  lovea  de   piatră  pînă
                                        din  lume au  proiectat construi­
                                                                      produce  pe  hîrtie  mişcările
         bunâ-cuviinţâ.                 rea  unor  porturi  mai  adinei   mîinii,  imprimînd  semnele  ca­                                                   —  lungi  pînă  ia  40  cm  şi  cu  o   forniei.  doi  zoologi  au  urmărit,   cînd  aceasta  so  deschidea  Cer­
                                                                                                                                                              greutate  de  20-25  kg  Ele  sînt
           Tîrziu,  cînd  răbdarea  ce­  I  care  vor  putea  adăposti  în  ra­  racteristice  transmise  —  sem­                                            cărnoase,  conţinînd  circa  15  la   timp  de  şase  zile,  nişte  vidre,   cetătorii  au  constatat  că  vidra
         lor  din  jur  depăşise  orice   da  lor  asemenea  vase  Pînă  în   nături,  schiţe  etc.                                                          sută  apă,  60-80  Ja  sută  amidon.   mai  bine  zis  felul  în  care  e-   trebuie  să  lovească  în  medie
         limită,  un  spectator  s-a  a­  I  prezent  şi-au  anunţat  această                                                                                 15  Ja  sută  zahăr,   precum  şi   ceste  animale  folosesc  „unelte   dc  30-35  de  ori  scoica  (se  în-
         propiat,  dojeninduri  cu  vor­  intenţie   Irlanda  (cu  portul                                                                                    mici  cantităţi  de  grăsimi.  de  muncă".  S-a  dovedit,  intr-   lîmplâ  ca,  uneori,  scoica  să  se
                                        Bantry  Bay  —  primul  care  va                                                                                                                   adevăr,  eâ  vidra  foloseşte  ase­  deschidă  abia  la  a  80-a  lovi­
         be  domoale,  pline  de  învă­  B  îi  construit  în  seria  porturilor                                                                               Fructele  se  coc  în  intervalul   menea  unelte.  Oamenii  de  şti­  tură).  A  fost  observată,  de
         ţăminte.  I  s-a  mai  alăturat   adinei).  Anglia  (Milford  Ha-   In  Anglia  s-o  construit  un                                                  dintre   noiembrie  şi  aprilie.   inţă  au  văzut  cum  vidm  îşi   asemenea,  o  femelă  care,  pen­
                                                                                                                                                             După  ce  se  culeg,  se  fac  în  ele
         unul,  apoi  încă  unul  şl  încă   ven),  R F.G.  (WilheJmshaven).   patefon  portativ,  denumit  dîs-                                             orificii  pentru  a  le  face  să  fer­  punea  pe  piept  o  piatră  plată   tru  a-şi  hrăni  puii,  a  scos  şi  a
         unul...  In  jurul  „eroilor*’  se  8  Olanda  (Rotterdam).  cotron.  Acesta  poate  funcţiona                                                      menteze.  A  doua  zi  sint  cojite   şi  îşi  ţinea  prada  (respectiv  o   deschis  în  felul  arătat  mai  sus
         formase  un  colectiv  a  cărui   In  aceste  porturi,  încărcătu­  în  orice  poziţie,  poate  fi  aşe­                                            şi  aşezate  în  nişte  gropi  spe­  scoică)  cu  labele  dinainte,  a-  54  de scoici.
                                        ra  de  pe  petrolierele  giganti­  zat  pe  orice  parte  sau  purtat
         opinie  nu  mai  putea  fi  sfi­  8                                                                                                                 ciale  care  se  acoperă  cu  frun­
         dată.                                                                                                                                               ze  şi  pietre  şi  unde  se  lasă  să
           $i  tinerii  au  tăcut.  Pînă                                                                                                                     fermenteze  pînă  la  recolta  ur­
                                                                                                                                                             mătoare,  ba  chiar  şi  mai  mult.
         la  sfîrşltul   spectacolului  I                                                                                                                      Fructele  scoase  din  gropile   A L B U M   DE  C A R IC A T U R I
         n-au  mai  scos  nici  un  cu-                                                                                                                      de  fermentare  se  pun  în  nişte
         vînt  Intervenţia  a  trium­  B  Rolul  meditaţiei  în  vindecarea                                                                                  albii  speciale,  sc  adaugă  unt
         fat.                                                                                                                                                de cocos şi  se  frăinintă  un  alu­  CHIULANGII
                                                                                                                                                             at, care apoi se coace  Pîinea ob­
           Iată  ce  înseamnă,  colecti­  B       bolilor  psihomatice
         vul,  acest  pedagog  a  cărui                                                                                                                      ţinută  este  foarte  gustoasă.  Ea
                                                                                                                                                             constituie  hrana  de  bază  pen­
         opinie nu iartă. Iată  forţa  de                                                                                                                    tru  milioanele  de  locuitori  ai
         înriurire  etică  cu  care  tre­ B  Un  grup  de  cercetători  japo­  taţie.  Cercetătorii  au  reuşit  să                                          insulelor.  Această  piine are ex­  Chelnerul :
         buie  să  intervenim  ori  de   nezi  au   încercat  să  dezlege   determine  momentul  exact  în                                                   celente  proprietăţi  nutritive şi   —  Faceţi  plata,  vă  rog,
                                        misterul  folosirii  la  popoarele
                                                                      care  meditaţia  produce  destin­
         cîte  ori,  în  jurul  nostru,  în-   a  orientale  a  meditaţiei  profdn-   derea  cea  mai  completă.  Ei  in­                                    terapeutice.                    că  ies  din  schimb
         tilnim  elemente  ce  nu  vor   de  ca  mijloc  de  vindecare a  a­  tenţionează  să  aplice  această                                                 Un  arbore  de  pîine  rodeşte   Chiulangiul :
         să  meargă  în  pas  cu  nor­  n urni tor  boli.  In  acest  scop,  ei   metodă  pentru  tratarea  mala­                                            timp  de  70-80  de  ani.  Cultiva­  —  Eu  mai  am  o  Jumăta­
                                                                                                                                                             rea  Iui  nu  necesită  o  îngrijire
         mele  conduitei  socialiste.  B  au  efectuat  electroencefalogra­  diilor  psihomatice  şi,  în  spe­                                              deosebită  Zece  arbori  asigură   te  de  oră I
                                        me  asupra  unor  preoţi  budişti   cial,  a  ulcerului stomacal,  foar­
                                                                                                                                                             hrana  unei  familii  pe  un  an
                     LUCIA  LICIU       care  tocmai  căzuseră  în  medi­  te  frecvent  la  ora  actuală.                                                   întreg.
                                                                                                                                                               In  afară  de  fructe,  populaţia
                                                                                                                                                             locală  utilizează  şi  alte  părţi
                                                                        de Eufrat                                               Peştera  Bolii.              se  obţin  vopsele,  fibre  pentru   1  Spre  locul  de  muncă.
                                                                                                                                                             ale  arborelui  de  pîine.  Astfel,
                                                                                                                                    •.Stalactite  dc  gheată  în
                                                                                                                                                                      groase  sau  pentru
                                                                                                                                                             ţesături
                                                                                                                                    Foto:  N.  MOLDOVEANU    fringhii  etc.                    2.  ...şi  spre  casă
           Fluviul  Eufrat  izvorăşte  din   irigaţie  prin  care,  acum  2 000   Despre  barajul  de  pe  Eufrat   prima  etapă  se  va  construi  o
          munţii  Ararat,  în  Turcia,  la  o   de  ani,  maeştrii  din  antichitate   s-a  vorbit  încă  înainte  ca  po­  hidrocentrală  cu  trei  turbine
          altitudine  de  3500  m.  In  apro­  aduceau  apele  din  rîuri  şi  din   porul  sirian  să  alunge  pe  ul­  cu  o  putere  totală  de  300000
          pierea  oraşului  Jerablous,  el   rezervoare  spre  cîinp, ca să ob­  timii  colonizatori.  Dar  fostele   kW.  Ulterior,  vor  îi  montate   ŞTIAŢI  CĂ...
          pătrunde  în  Siria  de  nord.  cu   ţină  cîte  două  şi  trei  recolte   guverne  nu  numai  că  frînau,   alte  cinci  turbine  de  mare  pu-
          multe  meandre şi  insuliţe.  Du­  pe  an.                 dar  chiar  împiedicau  realiza­  lere  Se  prevede  ca.  in  a  doua
          pă  ce  străbate  provincia  de   Valea  Eufratului  este  co­  rea  acestui  proiect.  In  mina   etapă  zidul  barajului  să  fie
          nord  pînă  la  oraşul  Abou  Ke-   moara  Siriei.  In  inima  pustiu­  imperialiştilor,  proiectul   era   înălţat,  cu  încă  20  m.  iar  pu­
          inal,  fluviul  intră  în  Irak. Lun­  lui,  fluviul  a  dat  naştere  ora­  un  mijloc  de  înrobire  econo­  terea   centralei   să   atingă   O  DATA  cu  noul  an  1967,   într-un  ziar  naţional,  el  tre­
          gimea  lui  pe  teritoriul  sirian   şului  Deir  ez  Zor  pe  care  po­  mică  a  Siriei.  1  100 000  kW,  ca  să  poată  sa­  pe  harta  administrativă  a  Po­  buie  redactat  în  cel  puţin  ze­
          este  de  680  km.  De  la  izvorul   porul  J-a  denumit  „Mireasa Sa-  Guvernul  lui  Youssef  Zeay-  tisface  pe  deplin  nevoile  ţării.  loniei  au  apărut  22  de  oraşe   ce  dialecte.
          său  în  Turcia  şi  pînă  în  Irak.                                                       Ca  proporţii,  barajul  de  pe   noi,  dintre  care  11  in  voievo­
          străbate  terenuri  accidentate                                                          Eufrat  va  rivaliza  cu  cel  de  la   datul  Kalowice,  şase  în  voie­  ☆
          —  munţi,  dealuri,  pustiuri  şi                                                        Assuan  (R.A.U.).  Este  cel  mai   vodatul  Wroclaw  şi  cinci  în   TIRAJUL  intr-o  singură  zi
          cîmpii;  apele  Iul  se  liniştesc a­                                                    important  obiectiv  prevăzut  în   voievodatul  Varşovia.  Astfel,   al  tuturor  periodicelor  care  a­
          bia  cind  ajung  pe  pămînturile   P E   T O T   G L O B U L                            cel  de-al  doilea  plan  cincinal   Polonia  numără  in  prezent  820   par  în  Uniunea  Sovietic'  de­
          Siriei  şi  Irakului.  Caracterul                                                        al  Siriei.  Pentru construirea  lui   de  oraşe.          păşeşte  240  milioane  de  exem­
          Eufratului  este  schimbător  şi                                                         s-a  alocat  în  total  un  miliard                        plare.  Anul  acesta,   numărul
          nedisciplînat.  Apele  cresc  pri­                                                       de  lire  siriene.  Conform  pre­        ☆                 abonaţilor  a  sporit  cu  încă  25
          măvara  şi  scad  vara,  atunci                                                          vederilor,  barajul  urmează  să   POTRIVIT  calculelor  oame­  milioane  de  persoane.
          cind  setea  este  mai  puternică,   harei“.  El  a  hrănit  o  populaţie   yen,  care  a  venit  Ia  putere  la   fie terminat in  anul  1971.  Ape­  nilor  de  ştiinţă,  în  industria   tîr
          şl  nevoia  de  irigaţii  maximă,   de  75.000  de  locuitori  şi  a   23  februarie  1966,  şi-a  îndrep­  le  lui  vor  iriga  650.000  ha.  In   de  pe  întreg  globul  pămîntesc   SOCIETATEA  căilor  ferate
          [n  Siria,  vara  este  lungă,  fier­  transformat  pustiul  intr-o  gră­  tat  atenţia  spre  cele  mai  im­  urma  construirii  barajului,  ve­  se  consumă  zilnic  aproximativ   americane   „New  York  Cen­
          binte  şl  fără  ploi.  In  timpul   dină  înfloritoare.  Barajul  dc   portante  probleme  ale  ţârii  —   nitul  naţional  anual  al  ţării  va   600  miliarde  litri  de  apă.  S-a   tral"  a  experimentat  o  locomo­
          iernii,  ploile  sint  capricioase,   pe  Eufrat  va  transformă  în­  stabilizarea  agriculturii,  crea­  creşte  cu  750.000  de  lire  siri­  apreciat  că  în  1985  această  ci­  tivă  prevăzută  cu  două  mo­
          ca  şi  fluviul  —  sau  se  pornesc   treaga  Sirie  pentru  că  65  la   rea  unei  baze  de  dezvoltate  a   ene.  fră  va  creşte  Ia  11500  miliarde   toare  de  avion  cu  reacţie.  Lo­
          din  senin  şl  pricinuiesc  pagu­  sută  din  populaţia  acestei  ţări   economiei,  pentru  ca  Siria  să   ...Va  prinde  viaţă  pămîntul.   litri.  comotiva  a  atins  viteza  de  280
          be,  sau  sînt  rare  şi  putîn  a­  este  sătească,  şi  o  mare  parte   poată  deveni  o  ţară  induslrial-   se  va  potoli  setea  de  veacuri,   ☆  lcu/h.
          bundente.  Atunci  începe  o  se­  din  ea  trăieşte în  Valea  Eufra   agrară.  Pe  această  linie  se  în­  (ara  va  înflori  ca  o  grădină,   CEL  MAI  populat  oraş  din
          cetă  cumplită,  din  cauza  arşi­  tului.  Siria  este  o  ţară  agrară,   scrie  şi  hotărîrea  de  a  se  trece   va  dărui  omului  roade  bogate   Africa  este  Cairo.  Potrivit  re-   ☆
          ţei  pămîntul  crapă          dar  jumătate  din  pămîntul  ei   la construirea  barajului  şi  cen­                  censămintului  din  19G6,  el  arc   COLABORATORII   Institu­
            Popoarele  din  antichitate  u-   nu  poate  fi  lucrat.  Cînd  va  fi   tralei  electrice  de  pe  Eufrat.   Va  ţîşni  apă  limpede  de  băut   tului  unional  pentru  protecţia
          lilizau  fiecare  picătură  de  apă   terminat  marele  baraj  de  pe   Barajul  va  fi  amplasat  la  Tab-   şi  la sate  vn  ţîşni  o viaţă  nouă   5.400000  de  locuitori,   dintre   muncii  din  Moscova  au  creat
                                                                                                                                care  43  Ia  sută  au  sub  18  c.ni
          căzută  din  cer  sau  din  rîuri.   Eufrat şi  apele  acestuia  vor  în­  l<a,  în  nordul  Siriei  Iniţial,  zi­  în  pustiu.  Iar  marele  baraj  de   apărătoare  acustice   speciale
          Dc-a  lungul  Eufratului  şi  in   cepe  să  curgă  prin  numeroase­  dul  său  va  avea  o  înălţime  de   pe  Eufrat  va  fi  o sursă de pros­  ☆  pentru  cei  care   lucrează  în
           împrejurimile  oraşelor  istorico   le  canale  de  irigaţie,  suprafaţa   60  m  şi  o  lungime  de  2 200  nt.       IN  INDIA  sc  vorbesc  365   zgomot  puternic.  Acestea  ab­
           Raga  şi  Palmyra  se  mai  văd   pâmîntului  cultivabil  a)  Şirei   iar lacul  de acumulare — o ca­  peritate  pentru  economia  Si­  de  limbi  şi  dialecte.  Pentru  ca   sorb  zgomotele  puternice  şi  nu
           si  acum  urmele  canalelor  de  se  va  dubla.            pacitate  de  12  miliarde  mc.  In  riei.                 un  anunţ  să  poată  îi  inserat  lasă  să  treacă  decît  cuvintele.
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47