Page 45 - Drumul_socialismului_1967_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA I
Concurs pentru

în prima decadă pionieri şi şcolari

Pentru a dezvolta aptitudi­
Combinatul carbonifer domeniul creaţiei literare, Con­
nile pionierilor şi şcolarilor in
siliul Naţional al Organizaţiei
Pionierilor şi Ministerul In-
Valea Jiului se prezintă văţămîntului lansează — pen­
tru elevii claselor IIl-Vlll — un
concurs de compuneri litera­
re Participanţii la această
cu planul depăşit competiţie, menită să cultive
înclinaţiile în arta scrisului în
rindurile elevilor din şcolile
generale de 8 ani, vor avea la
• Toate exploatările şi-au întrecut
dispoziţie o tematică bogată:
sarcinile decadei. dragostea pentru patrie, viaţa
de familie, frumuseţile locali­
ANUL XIX. NR. 3770 MARTI U FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI • Au fost extrase in plus 2.962 tone tăţilor natale, profesia ce o
vor alege, chipuri de profe­
de cărbune. sori sau prieteni îndrăgiţi etc.
Concursul, care va începe In
Cifrele înregistrate la fi­ micitatea îndeplinirii pla­ a doua jumătate a lunii mar­
nele primei decade in nului să devină un atribut tie, se va încheia la 20 mai,
LA U.R.C.M. HUNEDOARA scriplele operative de pro­ permanent al muncii lor. termen piuă cind lucrările cu
ducţie evidenţiază că mi­ O comparaţie intre rezul­ calificativul „excepţional“ vor
T ren u l nerii din Valea Jiului au tatele primelor 10 zile din fi trimise Comisiei republica­
ne. Cele mai bune vor fi pu­
luat în această lună un
luna ianuarie şi prima de­
start bun. Pe întregul com­
blicate în paginile revistelor
NEREALIZÂRILE binat au fost extrase peste cadă a acestei luni scoate tinse cu premii acordate de fo­
d c specialitate şi vor fi dis­
pregnant în evidenţă scăde­
prevederi 2.962 tone de căr­
rea numărului de sectoare
bune Faptul merită con­
2 6 5 0 semnat cu atît mai mulţ cu care nu-şi realizează planul. rurile organizatoare.
Faţă de numai 12 sectoare
O acţiune asemănătoare, ini­
cit toate exploatările minie­ cît şi-au realizat sarcinile ţiată tot dc Ministerul Jnvălă-
aferente primei decade a
re din Valea Jiului au în­
miniulni şi Consiliul Naţional
SIMT ALIMEN­ a garat cheiat prima decadă cu pla­ lunii ianuarie, în februarie, este concursul de artă plasti­
Pionierilor,
al
Organizaţiei
nul depăşit. Din totalul de
după zece zile. 23 de secloa-
cărbune extras peste pre­
vederi, 1.866 de tone apar­ re şi-au îndeplinit şi chiar că la care vor putea lua par­
depăşit prevederile planifi­
te toţi elevii, claselor I-VIII.
ţin minerilor din Lupeni cate, marea majoritate a Lucrările — portret, peisaj,
brigăzilor fiind cu sarcinile
care şi-au intensificat efor­
TATE DE IZVO­ normal turile pentru a face ca rit­ zilnice realizate. compoziţie din natură sau du­
pă imaginaţie — vor fi depu­
se, piuă la 5 aprilie, la comi­
valoroase
Cele apreciate ca
Toalu noaptea a plouat, iar siile raionale sau orăşeneşti.
înspre ziuă, s-a lăsat o ceafă Steluţe put'pmii vor fi selectate de comisiile
RUL VECHILOR deasă. Pe un asemenea timp centrale. lucrărilor
regionale şi trimise Comisiei
la calea ferată sc lucrează
Trierea finală a
loarte anevoios. In stal ia Si-
meria-Triaj celerişlii lucrau pentru participarea la Expozi­
cu atenţie încordată, cuci re­ peeiteii mineri. ţia de artă plastică a pionie­
rilor şi şcolarilor, care se va
flectoarele abia sc distingeau.
DEFICIENTE In stalie se gara trenul măr­ deschide la Bucureşti in cin­
Era ora 3 şi 10 minute, cind
stea Zilei pionierilor, va fi e-
far 2702, îndrumat dc la Peş-
ţecluată de un juriu alcătuit
tiş. La postul său dc la ca­ La Exploatarea minieră Lu­ dale, „fruntaşii" Văii Jiului din personalităţi ale vieţii ar­
bina „Ura" revizorul de ace peni au avut loc şedinţe pc şi-au exprimat hotărîrea de a tistice, reprezentanţi ai Consi­
In prima decadă a lunii septembrie zia­ Eugen Şolea supraveghea sectoare in cadru) cărora au intensifica şi mai mult între­ liului Naţional al Organizaţiei
rul nostru a publicat un articol in care se cele două locomotive de ma­ fost confirmaţi fruntaşii in în­ cerea socialistă, de a munci Pionierilor şi ai Ministerului
analiza modul cum s-a îndeplinit planul nevră care lucrau la compu­ trecerea socialistă pe anul 1966. cu şi mai mult entuziasm pen­ Invăţămintului.
producţiei marfă vîndută şi încasată la U- nerea trenurilor. Deodată, u­ Lună de lună, statornic, în tru traducerea în fapte a sar­ Lucrările selecţionate pc
niunca regională a cooperativelor meşte­ rechea sa distinse un pocnet cel dinţii an al cincinalului şe­ cinilor trasate dc recenta ple­ plan central şi prezentate in
şugăreşti. Articolul a dezvăluit în spirit cri­ deosebit „Ce să lic?" îşi luă fii de brigadă Petru Constan­ nară a partidului nostru. expoziţie vor fi premiate.
tic principalele cauze care au generat defi­ in grabă lelinarul şi lugi re­ tin, Pavel Mihuţ, Dionisie Co­
Expresie a tehnicii moderne, locomotiva Diesel-electricâ
ciente: neîndcplinirca ritmică a sarcinilor a devenit obişnuită în viaţa feroviarilor Cu ajutorul ei vi­ pede in urma trenului. lita. minerul Vinlilă Enescu,
economice, sistemul de deservire lipsit nu teza de circulaţie a crescut şi a sporit tonajul remorcat pc La pas, câlcind din traver­ maistrul miner Constantin
Mocercu şi ca ei mulţi alţii
arareori de operativitate, calitatea slabă a tren. să, în traversă, veriiica la lu­ s-au clasat în primele rînduri
diferitelor prestaţii, sistemul necorespun- mina felinarului lirele dc o- îndeplinind şi depăşind în mod
zălor in care se desfăşoară circuitul docu­ fel ale căii. Nu era In secto­ ritmic sarcinile de plan ce
mentelor financiare primare clc. Cum se rul său de activitate, dar con- le-au fost încredinţate In semn
şliinfa il îndemna s-o Iacă.
prezintă astăzi situaţia tot din acest punct Reparatul utilajului agricol Deodată, i sc păru ceva sus­ dc inallâ preţuire a hărniciei
de vedere? întrebării vom încerca să-i dăm pect: o ridică tură umbrită pc şi muncii depuse li s-au înmî-
un răspuns cit mai edificator publicînd ur­ linie Se opri şi cercetă cu a- nat insignele de „Fruntaş în
mătorul articol sosit la redacţie: tcnfic. O şină era ruptă In întrecerea socialistă pe 1966".
Producţia dală peste preve­
două, cu un cap ridicat tn derile de plan la mina Lupeni
I n a v a n s sus. în cursul anului trecut: 25 225
Sc Inliora la gindul ce s-ar
Anul trecut planul valorii stocurilor cu miş­ li putiit Inlimpla la trecerea tone de cărbune cocsificabil şi
realizarea de economii la pre­
producţiei marfă vîndu­ care lentă. unui tren.. Intr-o luqă sc re­ ţul de cost în valoare de peste
pezi la cabină şi chemă la Ic-
tă şi încasată nu s-a La alte cooperative, lelon pc impiegatul dc miş­ 1 900.000 lei sînt în mare parte
nedoara şi „Moţul" Brad FATĂ DE GRAFIC
realizat. La acest indi­ cum sînt: „Unirea" care loan Cricovcanu, căruia rodiii strădaniei şi hărniciei ce­
cator se consemnează o Sebeş, „Diurn nou" Hu­ Ii raportă cele constatate. lor 1060 muncitori, ingineri şi
rămînere în urmă de Impiegatul, care tocmai pre­ [ehnicieni declaraţi fruntaşi în
1.061.000 lei şi in luna fenomenul generat de gătea parcursul pentru trenul întrecerea socialistă.
ianuarie. Din totalul factorul aprovizionare de mar/ă 2650 ce urma să in­ Astfel de adunări s-au ţinut,
celor 12 cooperative a­ este tocmai invers. Aces­ O dală cu primul îngheţ din luna deri de ulei la instalaţia hidraulică tre In static pc linia respec­ şi in celelalle exploatări mi­
te unităţi, datorită unor decembrie, întregul utilaj agricol dc Acestea au fost respinse pentru a niere şi unităţi industriale din
flate în subordine* deficienţe financiare se înlătura defecţiunile semnalale, tivă, anulă In grabă comanda
Uniunii regionale numai provocate prin imobili­ la S.M.T. Orăştie a început să fie lucru ce â dus la întărirea răspun­ şi schimbă linia de gararc. In bazinul carbonifer al Văii Jiu­
retras către atelierele unităţii. Urma
3 şi-au îndeplinit sarci­ zări de fonduri, nu s-au deci o nouă campanie S-au întocmii derii faţă de calitatea reparaţiilor felul acesta, trenul 2650 a lost lui. Pe întregul combinat sînt
nile stabilite. Restul : aprovizionat cu materia­ grafice, iar după aceea mecanizatorii Este bine că atît la reparaţii cît şi le rit de avarie. desemnaţi fruntaşi în întrece­
cooperativele „V iaţă le la timp, astfel că pro­ au trecut la întinerirea acestor uti­ la recepţie sint prezenţi mccaniza-, Diminea(a, după ieşirea din rea socialistă pentru activitatea
ireproşabilă desfăşurată in a­
nouă'* din Orăştie, „Jiul" cesul de producţie nu laje care nu peste mult timp vor in- lorii care au astfel posibilitate să cu­ schimb, revizorul dc ace Eu­
Petroşani, „Deservirea" Ira din nou în brazdă. Cum se des­ noască starea reală de funcţionare gen Solea a lost felicitat cu nul trecut 6.700 mineri, con­
Lupeni, Mureşul" Alba s-a desfăşurat ritmic. făşoară şi în ce stadiu se află aceas­ a tractoarelor cu care voi* lucra In căldură de către to{i tovară­ structori, melalurgiştj, prepa­
Din multitudinea as­
şii săi de muncă. Pentru con­
lulia, „Meşteşugarul" pectelor se mai cuvine tă campanie de reparaţii ? Răspun­ curînd cele 132 tractoare reparate, la ştiinciozitatea sa, şi înaltul ratori ele. Dintre aceştia 1874
Teiuş, „Munca colectivă" relevat unul, care, în fi­ sul îl aflăm de la tovarăşul ing. Vir- care au muncit cu multă grijă şeful simf al datoriei, conducerea au prins la rever cea de a pa­
Simeria, „Solidaritatea" de atelier Vasile Berceanu, mecani­
nal, a vizat lot îndepli­ gîl Tudan care ne-a spus : stafiei i-a întocmit dosar dc lia steluţă purpurie. Sînt dis­
Deva, „Moţul" Brad şi nirea neritmică a sarci­ — Pînă in prezent am făcut repa­ cul controlor loan Chişârău, meca­ premiere. tinse, de asemenea, cu diplo­
„Retezatul" Haţeg. înre­ nilor. Cooperativele au raţii, revizuii*i tehnice şi îngrijiri pe­ nicii Ollo Bogdal, Dumitru Musca- me de fruntaşe 66 colective de
gistrează râmîneri în primit indicaţii ca ince- riodice la peste 90 la sută din trac­ liuc, Constantin Colţea. Valentin EMIL CREŢU înainte de a fi introdusă în procesul de fabricaţie, car­
urmă cuprinse între pînd cu trimestrul al toarele planificate Succesul se da- Chintoveanu şi mulţi alţii, vor lua sectoare, secţii şi şantiere şi nea este supusă unui complex de analize în laboratoarele
20 000 lei şi 300.000 lei Hl-lea să încheie con­ loreşle îndeosebi organizării lucrului drumul cooperativelor agricole. Aici operator de manevră mai mult de 600 brigăzi şi e­ Combinatului de industrializare a cărnii din Haţeg.
Principalul motiv care tracte cu organele co­ in flux tehnologic continuu şi pe le aşleaplă celelalte maşini agricole staţia C.F.R. Sîmeria- chipe. In laboratorul de analize bacteriologice fotoreporterul
Triaj
a determinat in conti­ merciale pentru a produ­ posturi specializate Pentru a recu­ puse la punct cu mult înainte de Cu prilejul festivităţilor de nostru a înregistrat pe peliculă un crîmpei din activitatea co­
laborantei Florica
nuare realizări neeores- ce sortimente de mică pera rămînerea in urmă. care în lu­ vreme. înminare a distincţiilor acor- tidiană a inginerului Dorin foniţă şi a Foto: I. TEREK
Antonescu.
na ianuarie era vizibilă, datorită lip­
punzâtoare la acest im­ serie, menite să comple­ sei unor piese, am trecut şi la orga­
portant indicator rezidă teze fondul de marfă al nizarea muncii în două schimburi. U­
din neîndepliniiea rit­ comerţului. Practic însă nele piese care nu se găseau în bază
mică a planului econo­ s-a făcut foarte puţin. A au fost recondiţionate pe plan local...
mic. Acest fenomen s-a existat multă reţinere Recondiţionarea unui volum mare
manifestat la toate coo­ pentru crearea de pro­ de repere a permis ca la tractoarele
perativele amintite mai totipuri şi întocmirea do­ reparate pînâ acum la S.M.T. Orăş-
sus, în duda . faptului cumentaţiilor respective, tie preţul de cost să fie mult redus. VlLOniND
că s-au luat măsuri pen­ nu s-a manifestat sufi­ Astfel, în medie o reparaţie curentă
tru o mai bună aprovi­ cientă preocupare pen­ execulală la această unilale a costat C R E A T I A
zionare. Deşi la majori­ tru o mai bună folosire circa 5000 lei faţă de pesle 7000 lei
tatea cooperativelor vo­ a capacităţilor de pro­ cit este planificat. Bunul mers al re­
lumul materialelor a ducţie prin organizarea paraţiilor se daloreşte şi măsurilor P O P U L A R Ă
muncii la domiciliul coo­ luate de serviciul regional S.M.T.
crescut, mareînd o spo­ pentru redistribuirea unor piese de
rire de peste 1.500.000 peratorilor schimb în raport cu necesităţile fie­
lei pe întreaga Uniune Serioase deficienţe au cărei unităţi. TRADIŢIA MFAPTUIU
regională, toi uşi, acest continuat să se mani­ Calitatea lucrărilor este garantată H U N ED O R EA N Ă
lucru nu se reflectă în feste şi in privinţa li­ de recepţia pe faze şi finală. Atît la
realizări. Fenomenul se vrării mărfurilor către postul motor cît şi la postul trans­
sesizează în special la unităţile comerţului şi misie există un permanent control
cr«operaţivele aprovizio­ populaţie. Afirmaţia este inlerfazic. Exigenţa comisiei caro
nate mai bine, ceea ce susţinută de faptul că face recepţia finală şi-a dovedit efi­
denotă că materialele stocul actual de produse cienţa şi a dus la îmbunătăţirea trep­
repartizate s-au cerut finite a crescut cu tată a reparaţiilor fiecărui tractor in ce diferite, arta populară ni expoziţii bienale, regiunea Hu­
fără discernâmînt ; din 503 000 Ici faţă de aceeaşi parte S-a constatat de pildă că la «cr se prezintă astăzi într-o gamă nedoara a ocupat un loc de
variată de reprezentări, cu ca­
totalul lor, numai o par­ perioadă a anului trecut. tractorul cu seria 330 baia de ulei nu cum racteristici deosebite de la zo­ frunte. Astfel, numai la cea de
a IlI-a expoziţie, desfăşurată
te au fost solicitate de era reparată corespunzător, că la al- nă la zonă, avînd în acelaşi in anul 1963, creatorilor popu­
populaţie, restul contri­ (Continuare lele exista un joc mai mare decil cel timp, prin păstrarea elemente­ lari hunedoreni le-au revenit
buind doar la mărirea pag. a 3-a) admis la direcţii sau aveau loc pier­ lor tradiţionale, un caracter de 12 premii şi menţiuni.
vestigiu. Regiunea noastră s-a prezen­
Cu un spirit creator deose­ Ţinutul Hunedoarei se situ­
bit, traducindu-şi sentimentele ează astfel între cele mai bo­ tai la aceaslă expoziţie cu c-
xemplare dintre cele mai spe­
uni au mai fost organizate
ACTUALITĂŢI HUNEDORENE cia. cele mai curate în lemn, piele, gate regiuni cu tradiţii de artă cifice zonelor ei etnografice.
pînză, os şi lut, preluînd mo­
în comunele Rapolt şi Bă-
populară, cuprinzînd o varie­
La faza finală dc la Bucureşti,
dalitatea simplă a liniei şi cu­
lorii de Ja generaţiile trecute, tate complexă de reprezentări două costume de pădureni (fe­
AOANEI CONSTANTIN poporul a căutat mereu să-şi puternic diferenţiată. meiesc şi bărbătesc) au fost a-
corespondent Pe aceste meleaguri au trăit precîate ca excelente. Costu­
rie I a prezentat programul .Mureşului, unelte de uz înfrumuseţeze lucrurile din şi trăiesc oameni care au tran­ mul femeiesc, complet cu toate
preajma sa, de la interiorul ca­
Seară „Să einlăm fruntaşii noş­ casnic din ceramică şi lemn, sei la cupa din care bea apă, smis pînă astăzi, din generaţie podoabele produse ale creato­
tri". cusăluri'şi ţesăluri cu mo­ Mărţişoare de la porţile cioplite la costu­ în generaţie, cele mai frumoa­ rilor populari specializaţi în
pentru tineret tive folclorice, costume mul său de zi cu zi sau sărbă­ se tradiţii de artă ale sale. meşteşugul metalelor şi costu­
populare, obiecle legale de Ne mai despart puţine zile toare, conform unui gust ar­ Cunoaşterea acestor tradiţii mul de băiat, reprezentînd
Deschiderea pină la data de 1 martie, astăzi, cînd sticla şi materia­ specificul portului de Ghelar
Aproape 200 de tineri de obiceiuri şi datini locale prima zi a mărţişorului tistic aparte născut o dată lul plastic înlocuiesc lemnul şi (Râdos Gheorghe — menţiune),
la Uzina „Victoria" Câlan Muzeul valorifică comorile Cum e şi firesc în zilele cu el. lutul, constituie, alături de cu­ alături de costumul de Orăştie.
s-au întilnit, simbălă, la Muzeului de artă care au mai rămas tradi­ Orice obiect de artă popu­ noaşterea istoriei poporului (Căstăianu Elena — menţiune),
seara distractivă organizată de artă populară din zona ţionalele mărţişoare vor fi lară are un loc al lui in viaţa nostru un act de cultură, Iată constituie exemple de puterni­
de comitelui U.T.C al uzi­ folclorică lărgită a Orâşliei. mult solicitate de către ce­ oamenilor, o utilitate obişnui­ de ce acordăm o importanţă că autenticitate, avînd şi o
nei şi comitelui U.T.C, de populară tăţeni de Ia mic ia mare. tă. Lingurile de lemn, şerpa- deosebită depistării creatorilor reală valoare artistică.
la turnătoria I. In cadrul O.C.L. Produse Industriale rele, piesele de costum etc. ar populari şi valorificării ariei Ţesăturile de casă, feţe de
înlîlnirii a avut loc un con­ Evocînd luptele Deva s-a îngrijit ca acestea fi existat ca obiecte necesare populare tradiţionale masă. foi de cuhne, ştergare,
curs „Cine ştie, cîşligă" pe din Orăştie să ia drumul magazinelor vieţii şi fără a fi ornate; omul naiste şi desagi, exemplificau
tema : „Momente din islo- intr-un sorliment variat şi însă şi le-a legat slrins de via­ cu elocvenţă vigoarea, frumu­
ria poporului român". După Duminică, în prezenţa u­ ceferiştilor bogat ţa lui prin sufletul pus acolo, Expoziţiile bienale — seţea îzvorîtâ din autenticita­
cum ne informează iov nui numeros public, a avut în formele florilor, brazilor, tea artei populare hunedorene.
Aron Craiu, secretarul Co­ loc deschiderea Muzeului Sîmbălă seară, tinerii din mîinilor, ridicînd valoarea u- Cerga din Pocniţa Voinii (Pe-
mitetului U.T.C. de la Uzi- de artă populară din Orăş­ oraşul Simeria au urmărit Rezultatele frumoase în­ nuî simplu şi obişnuit obiect la bun mijloc trescu Ileana — premiul II),
n-a „Vicloria" Câlan. cele mai tie Despre importanţa şi un concurs gen „Cine ştie registrate în producţie dc nivel de artă. păstrînd albul natural al linei
bune răspunsuri le-au dat semnificaţiile acestei noi cîşligă" pe tema „Luptele muncitoarea Cornelia Suciu Intre elementele şi formele de valorificare şi pigmentată ici, colo, cu re­
muncitorul turnălor Lucian instituţii, a vorbit tovarăşul ceferiştilor din februarie de la Fabrica „Sebeşul" din artei populare şi viaţa oame­ gistre de culoare de o preţioa­
Tuţă, (premiu) I), zidarul doctor docent Octavian 1933”. Au participat con­ Sebeş au situnt-o in rindu­ nilor din fiecare colţ al patriei a artei populare să armonie, a fost un exemplu
Ştefan Epure (premiu! 11) şi Floca preşedintele Comile- curenţi de la Atelierele rile fruntaşelor în întrece­ există o unitate legată strîns de potrivire între concepţia
lului regional pentru cultu­ K M H. Concursul a fosl rea socialistă pe anul 1966. de loate elapele vieţii, de locu­ Una din formele prin care
muncitorul turnător Izidor ră şi artă Au fost vizilate ciştigal dc uteeislul Băieşu In prezent ea continuă să-şi rile şî gesturile omului, for- putem valorifica în modul cel Prof. PETRU ARDEU
Gîlcoî (premiu! III). apoi sălile muzeului, bogate Gheorghe, monlator de lo­ depăşească zilnic planul, mînd acea manifestare directă mai bun tradiţiile ariei popu­ directorul Casei regionale
In cadrul aceleiaşi înlîl- în exponale privind ocupa­ comotive. Concursul a fost realizînd numai produse dc a unei gîndiri sănătoase, năs­ lare sînt expoziţiile bienale, or­
niri, brigada artistică de a­ ţiile principale şî meşteşu­ urmat de un program artis­ bună calitate. cute din înţelepciunea sedi­ ganizate de Comitetul de Stat a creaţiei populare
mentată a generaţiilor.
gitaţie a sectorului turnăto­ gurile locuitorilor din Valea tic şi dans. Astfel dc acţi­ Trecută prîn condiţii istori­ pentru Cultură şi Artă. Pînă (Continuare în pag. a 2-a)
în prezent, în cadrul celor trei