Page 49 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 49
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA 1
înapoierea in capitala
Im binînd
A MINISTRULUI AFACERILOR
frumosul
EXTERNE AL ROMÂNIEI cu utilul
Ministrul afacerilor externe, care l-au înlîmpinat la sosire
Corneliu Mănescu, s-a înapoiat în Gara de Nord, se aflau mi La adresa cetăţenilor comu
marţi la amiază în Capitală, niştri şi funcţionari superiori nei Geoagiu s-au auzit multe
venind din Belgia, unde a fă din Ministerul Afacerilor Ex cuvinte de laudă. Imbinînd fru
cut o vizită oficială la invita terne, şefii misiunilor diploma mosul cu utilul, ei au efectuat
ţia ministrului afacerilor exter tice ale Belgiei, Austriei şi in ultimul timp multe lucrări
ne al acestei ţâri, Piorre Har- R.P. Ungare. de interes obştesc. Despre a-
mel. ceslca vorbesc cu mindrio can
Printre persoanele oficiale (Agerpres) didaţii de deputaţi la intilni-
rile lor cu alegătorii.
— Comuna Geoagiu — spu
nea candidatul F.D.P. din cir
ACTUALITĂŢI HUNEDORENE cumscripţia nr. 4, Gelmar, Io-
sif Albu, Ja în ti In i rea sa cu a-
ANUL XIX. NR. 3771 MIERCURI 15 FEBRUARIE 1^67 4 PAQNI - 25 BANI legâlorii — a cunoscut o dez
voltare demnă de apreciat. Au
fost construite o şcoală gene
Dezbatere despre morală rală eu 8 săli de clasă, un ma
gazin universal cu un etaj, un
dispensar veterinar modern, a
procuraturii şi tribunalului re
In cadrul unei acţiuni între
S e c v e n ţe d in prinse de Comitetul orăşenesc gional. au arătat urmările a- fost rcamcnajalâ sala căminu
lui cultural de 300 de Jocuri,
baterilot* de la conduita mo
U.T.C Deva. la şantierul ter
mocentralei de la Mintia a fost rală a unor tineri, arălind to s-au plantat peste 1500 pomi
ornamentali etc. Şi satul nostru
organizată o dezbatere despre todată sarcinile de mare răs a cunoscut multe înnoiri Una
morală cu tinerii caic lucrează pundere ee revin tinerilor de dintre cele mai mari bucurii
acî. Cu acest prilej a fost pre pe şantierul acestui important a fost electrificarea. Azi o să
m u n c a f e r o v ia r ilo r zentată expunerea „Să dezvol obiectiv industrial. no sfătuim să vedem ce ne
tăm la tineri atitudinea înain
O astfel de dezbatere va fi
tată faţă de muncă, pasiunea
lucrează la T R.C.H. şi la E.M.
pentru pregătirea multilaterală organizată şi cu tinerii care Deputaţii F.D.P.
m şi răspunderea lor faţă de în Deva.
datoririle sociale". Tovarăşii
Depoul de locomotive. ceaslă pîrghie economică. In respectare a regulilor de si
Mîna bunului gospodar este carnetul de bord al meca guranţă a circulaţiei, au din conducerea şantierului, C. AOANEI la sfat cu alegătorii
prezenta la lot pasul. O- nicilor Ştefan Fechete şi remorcat 15 700 tone peste precum şi organe ale miliţiei, corespondent
rînduite cu grijă piese şi Ştefan Crislea stă scris: „E încărcătura planificată pe propunem să facem în acest
subansamble de rezervă aş conomisit a c. 19 tone com tren Aceasta echivalează cu an...
teaptă să-şi ocupe locul in bustibil convenţional" Dar circa 14 trenuri de marfă. — După cum ne-a informat
anatomia complexă a loco ei nu sint singurii. De cî- Facem o adnotare din car Blocuri noi Fermă model candidatul nostru, anul acesta
motivei. Ocazia s-a şi ivit. leva zile le-a lual-o înainte netul de bord. Cu toate se vor construi în întreaga co
0 locomotivă dc marc ca locomotiva 142 042 condusă greutăţile iernii, regularita mună aproape 8000 m l. tro
pacitate intră în depou pen de mecanicii Vasile Suciu, tea circulaţiei trenurilor s-a Constructorii din Alba lulia In cadrul secţiei din Vinţul tuare — spunea Aurel Danciu.
tru reparaţii cu ridicarea Silviu Sîrbu şi Vasile Cris- desfăşurat conform grafice au predat, pe Platoul Romani de Jos aparţinind Staţiunii a- Eu subscriu acestei iniţiative.
de pe osii. Meseriaşii din e tea. întrecerea pentru pri lor, recuperindu-se în ace lor, la cheie blocul B2 cu 60 de gricolc experimentale din Aspectul civilizat pe care-1 dau
chipa condusă dc Nicolae mul loc continuă şi are, la laşi timp 500 minute întîr- apartamente. După recepţia Geoagiu se lucrează intens la trotuarele, oportunitatea lor,
Ivan, sudorul Emil Jura. depoul din Teiuş. proporţii ziere provocate de sectoare făcută de către beneficiar acest construirea unei ferme model
strungarul Petru Munteanu de masă. In mai puţin de o le mişcare şi de cel de în nou bloc a trecut examenul pentru creşterea unui lot de conving pe toţi şi sînt convins
ii redau în scurtă vreme lună şi jumătate mecanicii treţinere a liniilor. de calitate cu calificativul 500 vaci de lapte Aici s-a pre că toţi cetăţenii vor participa
forţele şi puterea iniţială, şi foehiştîi au economisit Sînt secvenţe ale muncii bine. Tot la cheie a fost pre văzut mecanizarea completă a cu interes la construcţia lor.
Mulţi dintre vorbitori s-au
Organizindu-şi mai bine 315 tone combustibil con si hărniciei feroviarilor din dat şi blocul I din Deva cu 120 lucrărilor de hrănire, adăpare, referit la necesitatea organiză
munca şi folosind cu price venţional, suficient pentru Teiuş. care răspund oricind garsoniere, care de asemenea, rii unor acţiuni spontane, de
pere timpul de lucru ei au a fi remorcate 90 de 1 re prezent. s-a încadrat in exigenţele be muls .şi evacuare a gunoiului masă, la care să participe tot
reuşit să reducă timpul de nuri pe ruta Coşlariu-Tg. neficiarului. din adăposturi. satul. Cetăţeanul Nicolae Pas-
imobilizare a locomotivelor Mureş In condiţii de strictă T. OVIDIU
aflate în reparaţie, cu 3,34 cu sublinia plusul de frumu
la sulă. seţe, nota gospodărească ce ar
Mecanicii de locomotivă crea-o spoirea caselor şi a de
sini mulţumiţi de calitatea Drum ul spre pendinţelor de către fiecare
cetăţean, precum şî alinierea
dărirea judicioasă a com- Uzina „Victoria ştiinţă este fiihea* gardurilor, Varvara Mihuţ pro
reparaţiilor.
Prima condiţie în gospo
punea amenajarea unui rond
bu" bitului este deci. asigu- de flori în faţa magazinului u
1 de starea tehnică a lo niversal care apoi să fie în
De la neştiinţă la ştiinţă e
comotivei. întreţinerea cu un drum lung care se cuce cunoaşterii în cea a cunoaşte grijit de cileva familii.
rentă şi respectarea norme Călan rii. Tată, primul pas a fost fă Deocamdată propunerile, în
lor de parcurs depinde nu reşte treaptă cu treaptă, prin scrise cu grijă de candidatul
mai de mecanici. Şi. et do muncă asiduă. Punctul de ple cut. Elevii clasei I cunosc a F.D.P. în carnet, sint doar do
vedesc că stăpinesc bine a- care este litera A, apoi B, C cum tot alfabetul Ei au trecut rinţe. Peste puţin timp cetăţe
O anume demnitate şi mîn- cordate mai multe distincţii. dinlr-o lume în alta — de la nii, cu sprijinul deputatului, a
drie profesională, motivată de Secţiile furnale şi energetică au ş.a.m.d. O dată cu încheierea abecedar la limba română. cărui candidatură au susţinut-o
rezultatele bune obţinute în fost declarale fruntaşe în în La capătul fluxului tehnologic, muncitori cu înaltă cali „eroicei" munci de cunoaştere Marea piedica împotriva cu cu multă căldură, le vor da
primul an al cincinalului, mo trecere. Acelaşi semn dc pre ficare execută reglajul maşinii de cusut realizată la Uzina şi stâpînire a alfabetului, se noaşterii a fost învinsă. Secre viaţă.
mecanică din Cugir. Zilnic de aici pleacă spre beneficiari
bilizează colectivul de muncă ţuire a fost acordat unui nu poate spune că se trece dinlr-o tul citirii — alfabetul — se gă
al Uzinei „Victoria" din Călan măr de 19 brigăzi şi 45 de e- maşini care corespund exigenţelor sporite ale consumato seşte in miinile copiilor. Dru S. CERBU
şi mai mult la realizarea sar cliipe, iar pe piepturile a 483 rilor. lume in alta — din lumea ne- mul spre ştiinţă este liber.
PAGINA a 2-a cinilor de plan şi angajamen de muncitori, ingineri si tehni 369 EBB ESI BEI 519 ua ess «a m m ia as H B S i B D i n f D n R S B
telor luate in întrecerea socia
cieni strălucesc steluţele *de
listă. Bilanţul realizărilor este fruntaşi in întrecerea socialistă [ B S a a c a H Q S I S S
bogat. In mai puţin de o lună pe anul 1966. Mulţi dintre ei
şî jumătate au fost date peste reeditează acest succes pentru Masă rotundă organizată 8a redacţie îndrepte spre alte puncte de proiectanţii I.S.P.E. şi I.S P.E H.
plan 400 tone fontă. 480 tooe a treia sau a pniia ,oarâ con-. luciu pe timpul cit durează re din Bucureşti. Dc la dinşii pri
semicocs şi s-au turnat peste seculiv paraţiile. ne părăsesc pur şi mim documentaţii tehnice cu
simplu. Uneori nu se întorc
destule omisiuni. Observaţiilor
...In sală se face linişte. Mo
CULTURA for'jgre'utare totală este mai ment emoţionant. Pentru re cîteva zile ! noastre şi ale constructorului
prevederi diferite piese a câ-
li se răspunde cu înttrziere,
zultatele obţinute in realizarea
mare de C80 tone.
RED.— Cele relatate pun in
Peste 230 muncitori, tehni sarcinilor de plan şi a anga RITMULUI DE lumină adevărul potrivit că sau sînt. pur şi simplu, res
cieni şî ingineri jamentelor lua- ruia între constructori şi per pinse. fără să se verifice te
de la Uzina te in întrecerea sonalul D.R.T.A,, ce deserveşte meinicia lor.
RED. — Date fiind condiţiile
şantierul, există destulă reci
Şl Călan s-au in- Colective siliul regional EXECUŢIE I SE POT ADUCE procitate în animozităţile co despre care s-a vorbii, con
socialistă pe a
„Victoria' din
nul 1966, Con
structorul va putea traduce in
se creează Ne pare râu că to
tîlnit luni du-
pâ-amiază la Hunedoara al varăşul Alexandru Dcvianu, viaţă hotărirea Conferinţei re
clubul uzinei fruntaşe Uniunii Gene directorul D.R.T.A. n-a răs gionale de a realiza în primul
Chipuri cunos rale a Sindicn- puns invitaţiei dc a participa trimestru 20—25 Ia sută din
cute. Pe Ioan lelor din RomA ÎMBUNĂTĂŢIRI PREŢIOASE Ia această discuţie. Totuşi, cc planul anual dc investiţii ? Cc
ARTA sif Birlea l-am întilnit de ne plomă de fruntaşă pe regiune', măsuri credeţi că sînt necesa măsuri credeţi că ar mai tre
nia acordă „Di
' '
Slăniloiu şi lo-
bui luate pentru intensificarea
de
re pentru ca activitatea
numărate ori pe platforma fur ■Uzinei „Victoria" Călan. Fncînd transport să $c îmbunătăţeas actualului ritm de muncă ?
nalelor, pe Iulian Sirbu şi analiza muncii din anul trecut La începutul lunii ianuarie, cind redacţia ziarului nos intens dacă s-ar fi efectuat la că ? Ing. Marius Constantincscu :
Gheorghe Joldeseu, i-am văzul şi a timpului scurs din acest tru a iniţiat rubrica de faţă, printre unităţile care au apre timp toate pregătirile de iarnă. Ing Ioan Filimon : — Se — In acest sens, certitudinea
manevrind eu multă îndemîna- an sidcrurgişlii s-au dovedit ciat ca posibilă realizarea în primul trimestru a 20—25 la Mă refer îndeosebi la darea in vorbea aici dc colaborare în ne-o oferă „startul" luat in ia
re oalele de turnare, pe alţi to neingâduitori cu lipsurile şi sută din planul anual dc investiţii s-a numărat şi şantierul funcţiune a centralei termice tre constructori şî unitatea de nuarie. Cîteva măsuri noi însă
varăşi de-ai lor i-am cunoscut deficienţele. In discuţiile pur „Lncrgo-construcjia", principalul executant al Centralei ter din incinta. In principal, pre transport. Cred că ar trebui se impun. Pentru execuţia
Ja turnătoria de lingotiere şi la tate s-au făcut dese referiri la moelectrice Deva. lungirea duratei de execuţie ca cei doi factori să-şi ana mai rapidă a ecranului din
bateriile de semicocs. In zi de documentele Plenarei CC. al Pentru a vedea in ce măsură actualul ritm dc execuţie s-a datorat cazanelor pe care lizeze cu toată obiectivitatea gel-beton au mai fost ampla
sărbătoare pe piepturile lor P.C.R. din decembrie anul tre corespunde dezideratului propus, dacă prin modul cum se sate două utilaje de mare ca
strălucesc insignele de fruntaşi cut. S-a subliniat că există lucrează sînt create premisele realizării hotăririi Conferin pacitate. Va trebui să asigu
în întrecerea socialistă pe anul incâ rezerve şi posibilităţi in ţei regionale de partid, am reunit in jurul mesei rotunde răm, printr-o mai bună între
1966. Acum. aveau să fie păr suficient valorificate. Moder principalii factori antrenaţi în realizarea acestui important ţinere .şi urmărire, funcţiona
taşi la o altă bucurie ce face nizarea proceselor tehnologice, obiectiv al cincinalului : MARIUS CONSTANTINLSCU, in Imperativul primului trimestru: rea din plin a acestora, sâ or
cinste şi onoare întregului co folosirea raţională a forţei de giner şef la şantierul Energo-con.strucţia, IY1IRCLA BÂDA- ganizăm cît se poate mai bine
lectiv. muncă şi a capacităţilor de KAU, inginer şef la Întreprinderea centrala termoelectrică transportul spre şi de la ba
...Sint trecute în revistă re producţie sînl căi eficiente ce şi ing IOAN FILIMON, inspector tehnic la Direcţia opera 25 , din planul anual de investiţii raj pe actualul drum. Pentru
zultatele obţinute de colecti duc la îmbunătăţirea activită tivă Deva a Băncii dc investiţii. aceasta. însă, cerem benefi
vul uzinei în îndeplinirea sar ţii economice, ele trebuie să ciarului sâ urgenteze termina
cinilor de plan şi a angajamen stea in atenţia conducerii uzi rea lucrărilor pasajului de ni
telor luate în întrecerea socia nei şi comitetului sindicalului. REDACŢIA. — Statistic şi care Banca nu se poale declara vel peste calea ferată de la
listă pe anul trecut. Siderur Trebuie insistat în continuare calendaristic, luna ianuarie s-a de acord. La lucrările de bază, a trebuit să le adaptăm Ia fo propriile deficienţe. Locul acu km 4904-54 şj devierea dru
gicii din Călan au cu ce se pe creşterea indicilor de utili încheiat. Vă rugăm .să ne re adică la insăşi construcţia cen losirea cu combustibil special. zelor reciproce ar trebui su mului naţional D.N.—7,
mîndri. In primul an al cinci zare a furnalelor, reducerea lataţi despre primul pas făcut tralei termoelectrice, consem Realizări mai bune am fi fie luat de un contact perma
nalului planul a fost îndeplinit consumului specific de cocs şi pe drumul producţiei din a năm restanţe, faţă de planifi putut obţine dacă Direcţia re nent pentru ca autovehiculele In cadrul şantierului ne-am
şi depăşit la toţi indicatorii. gospodărirea mai bună a meta cest an... catul perioadei expirate, în va gională de transporturi auto să fie dirijate operativ Ia a mai prevăzut şi aplicarea altor
Toată fonta dată peste plan — lului. — Cu toate greutăţile atmos loare de 380.000 lei. (D.R.T.A.), ne-ar fi ajutat mai cele puncte dc lucru,, unde măsuri : desfăşurarea lucrări
2750 tone — s-a elaborat cu Muncitorii, inginerii şi teh ferice întîmpinate — şi-a înce RED. — Existenţa acestei substanţial. Din totalul de 108 pot fi cel mai bine utilizate. lor pc baza unui proiect de
cocs economisit. La preţul de nicienii prezenţi la inmînarea put relatarea tovarăşul ing. breşe este determinată dc a autocamioane, am primit zil Ing Mîrcca Bădărău : — organizare a tehnologiei de
cost au fost obţinute economii diplomei au apreciat că sarci Marius Conslantinescu — am numite cauze. Am dori să dis nic 35—62. D.R.T.A. ne acuză Opiniez pentru faptul câ rea execuţie, care prevede apli
suplimentare in valoare de nile de plan şi angajamentele încheiat luna ianuarie cu un cutăm despre aceste probleme că n-am creat condiţii optime lizările puteau fi mai mari. carea unor metode eficiente
6 525 000 lei. iar suma benefi luate în acest an au o bază rezultai de bun augur. Planul spre a vedea cc trebuie făcut de lucru, respectiv drumuri, Argumentul principal pe care de muncă Ia clădirea princi
reală, că pot fi îndeplinite şi
ciilor peste plan este mai mare depăşite. Ei au pus chezăşie perioadei a fost îndeplinit în in viilor. ateliere de întreţinere, o plat î! invoc se referă tot Ia cen pală şi baraj ; formarea unor
de 13.200.000 lei. Din bilanţul proporţie de 102 la sulă... Ing Marius Conslantinescu : formă încălzită. Pentru acest trala termică. Lipsa călduţii brigăzi complexe pentru glisa
sintetic al întregii activităţi, cuvîntul lor că vor munci mai Ing. Ioan Filinion : — Si — Faptul că global rezultatul lucru ne socotim vinovaţi. Dar a împiedicat şi continuă să rea şi turnarea fundaţiilor;
desprindem şi alte aspecte. Ci- bine, că vor ştî să facă din tuaţia globală este într-adevâr este dc natură să satisfacă, nu se mai intimplâ şi alte lu frineze ritmul turnării beloa- industrializarea construcţiei
înaltul titlu acordat uzinei lor,
teva nî s-au părut mai semni o chestiune de onoare şi cinste. mulţumitoare. Privind insă înseamnă, fireşte, că toate lu cruri. Cind utilajele noastre se nelor la lucrările de bază. A. OARGA
ficative. Pentru rezultatele ob dincolo de această cifră, se crurile au mers strună. Rit defectează, situaţii inerente, Ne pate râu câ la discuţia
ţinute în anul 1966 au fost a- s truţA constată şi un alt adevăr, cu mul de execuţie putea fi mai maşinile D.R.T.A. în loc să se noastră nu sînt prezenţi şi (Continuare în pag. a 3-a)
şitul anului trecut, suma
O î_nţrebare_ şi_ un răspuns despre: joritatea cooperativelor se a- 4.147 lei, Spilaupter Martin de întrebări şi răspunsuri, de
cuţh pe brigăzi, s-au ţinut seri
plieă retribuţia suplimentară
în raport cu producţiile reali Roşianu Ioan de la Miercir calcule etc. pentru a lămuri in
zate. Co urmare, a crescut in cile 3000 lei.. rindul membrilor cooperatori
teresul cooperatorilor, de a ţiei suplimentare depinde importanţa, avantajele şi felul
Eficacitatea aplicării relrib
PERMANENTIZAREA Şl COINTERESAREA pc scară tot mai largă meto buna organizare a acestei a cum se aplică retribuirea su
munci cu hărnicie, de a aplica
plimentară.
de care sâ ducă la sporirea
producţiei de carne, lapte, lînă uni. de popularizarea ei in ; i ^ Consiliile de conducere s-au
dul cooperatorilor, de extir.d
ele. rea experienţei pozitive îngrijit de organizarea temei
nică a muncii, iar stabilirea
Multe cooperative agricole bineînţeles, de urmărirea fel sarcinilor de plan pe brigăzi şi
lui cum se aplică.
MATERIALĂ A ÎNGRIJITORILOR din raionul nostru aplică retri In acest scop, din iniţiat pe îngrijitori s-a făcut cu mul
buţia suplimentară de cîţiva
tă grijă, pc baza cunoaşterii a
ani, îndeosebi pentru depăşi
mănunţite a capacităţii de pro
rea producţiei do lapte. Dato comitetului raional de part ducţie a fiecărui animal. Co
s-au organizat, la nivelul ral
Intr-unui din articolele tri tea unde, ca urmare a acestei Pentru înlăturarea acestui neajuns noi vom continua să rită rezultatelor obţinute, a- nulul şi pe centre de comun respunzător acesteia, s-au sta
mise redacţiei pe tema creşte măsuri, producţia de lapte, luăm cele mai eficiente măsuri. Dar, tntodată solicităm tova cordarca ciştigurilor suplimen instructaje, consfătuiri bilit criteriile de retribuţie, in
rii efectivului de animale şi carne, lînă etc. a cunoscut o răşilor din raionul Sebeş sâ ne împărtăşească mai pc larg tare s-a extins şi pentru depă schimburi de experienţă < mod diferenţiat, în funcţie de
îmbunătăţirea calităţii acesto creştere continuă. Permanenti cum au reuşit să asigure permanentizarea îngrijitorilor în şirea planului de creştete în preşedinţii, cadrele tehni condiţiile existente. De pildă,
ra. tovarăşul Adrian Cosla, zarea îngrijitorilor s-a realizat toate unităţile, cc forme de cointeresare materială a acestora greutate a tineretului bovin şi brigadierii zootehnici şi în;„»i la Apoldul dc Sus, s-a acordat
preşedintele Uniunii raionale u şi la cooperativele agricole din folosesc in prezent şi care sînt rezultatele ? a porcilor puşi Ja îngrăşat. In jitorii-mulgâtori. Cu acest pi îngrijitorilor 50 la sută din va
cooperativelor agricole din 11 ia Brănişca. Burjuc, Cimpuri şi anul trecut, pentru depăşirea lej, pe baza experienţei a. loarea producţiei de lapte rea
face următoarea precizare : Leşnic, dar. producţiile nu au sarcinilor de plan s-au acordai mulate, s-au dat indicaţii lizată peste plan, la Sebeş 60
„Din dezbaterile consfătuirii ajuns sâ fie pe măsura posibi cooperatorilor, ca plată supli s-au adus o serie de îmbu l?i sută. la Miercurea 50 la su
de la Sebeş au reţinut atenţia lităţilor tocmai pentru faptul mentară, în afara retribuirii de lăţiri sistemului de retribuf lă. In Cîlnic 60 la sută etc. La
în mod deosebit căutările ca Iată cc răspunde la această „Secretul" realizărilor înregis- bază. peste 300 000 lei. Cele aplicat, s-a uniformizat c cooperativa agricolă din Apol
re există in acest raion pentru că aceştia sint retribuiţi la zi- întrebare tovarăşul Ioan Opin- lrate în acest domeniu constă mai mari sume lc-au distribuit denţa, introdueindu-se in un dul dc Sus şi la alte unităţi,
permanentizarea îngrijitorilor le-muncă fixe. Intr-o mare caru, preşedintele Uniunii ra în buna organizare a muncii, cooperativele din Apoldul de lăţi grafice de urmărire a p < pe lîngă zilelc-muncă cc sc a-
şi găsirea celor mai adecvate parte din unîlăti însă îngriji in cointeresarea materială a Sus, cu 82 262 Ici, Apoldul de ducţiei pe fiecare lot şi animi cordâ pentru fiecare viţel, se
forme de cointeresare mate rea animalelor continuă sâ sc ionale a cooperativelor agrico cooperatorilor pentru a obţine Jos cu 53.500 lei. Miercurea cu în parte. mai acordă 50 la sulă din de
rială a acestora. In ultima vre facă de către membrii coope le din Sebeş: producţii cît mai ridicate. Mo 52 000 lei şi Clinic cu 41098 Aceste probleme au fost { păşirea planului valoric la pre
me şi în raionul nostru s-au ratori prin rotaţie. Acest mod — Cooperativele agricole de dul de retribuire a muncii lu lei larg dezbătute de organi2aţ dările către I.R.I.C. In urma a
luat o serie de măsuri pentru de îngrijire a făcui ca la Zam, producţie din raionul nostru crătorilor din sectorul zooteh de partid din cooperativele i cestei măsuri, s-a ajuns ca fie
In raport cu depăşirea pla
asigurarea îngrijitorilor şi re Gurasada, Holdea, Şoimuş, Ilia au obţinut în ultimii ani suc nic a influenţat pozitiv dezvol nului, îngrijitorul Ghibânescu care viţel sâ cintăreascâ la 3
tribuirea lor în funcţie de pro şi in multe ale părţi producţi tarea continuă a creşterii ani gricole, desfăşurîndu-se o mm sâptâmîni, între 60-65 kg.
Fabrica de produse refrac ducţia obţinută. Este cazul co ile animaliere să fie departe cese importante pe linia dez malelor din raionul Sebeş. Ast Vasile, de la cooperativa agri câ politică susţinută în rîndi
tare silico-aluminoase Alba operativelor agricole din Boz, dc condiţiile de adăposlire şi voltării sectorului zootehnic şi fel, in prezent pe lîngă retri colă din Cîlnio a încasat ca cooperatorilor. De asemen e
lulia : castelul dc apă. Lăpuşnic, Lăsau, Ohaba şi Bre furajare existente. ridicării rentabilităţii acestuia. buirea după zilc-muneă, in ma retribuţie suplimentara 18 sflr- s-an organizat expuneri şi cit (Continuare la pag. a 3-a)